332 matches
-
Viena, a dat naștere unor dezbateri aprinse. Printre admiratorii frecvenți ai acestui dans s-a numărat și Mozart (În Don Giovanni), iar valsurile compuse de familia Strauss l-au făcut celebru pretutindeni În lume, ca o marcă a eleganței și bunului-gust. Printre operele clasice În care se regăsesc valsuri vieneze se numără “Lacul lebedelor”, “Frumoasa din pădurea adormită” și “Spărgătorul de nuci”. O altă variantă este cea apărută Într-un articol din 17 ianuarie 1882 al revistei La Patrie, care pretindea
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
Am spus ceva mai sus că alegerile au fost dictate - pe lângă o extraordinară cunoaș tere a culturii franceze - de geniul lui Cioran. Dar nu de geniul lui Cioran așa cum l-am aștepta în nemijlocirea lui, ci transformat într-un suveran bun-gust. Iată că fiul Rășinarilor nu este un foarte mare scriitor francez numai pentru ideile, pentru limba și pentru stilul lui. Și-a asi milat ceva și mai din adân cul acestei lumi. P. C. Lămurire Iată cum mi-a venit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
schimb, un mare număr de scrieri în care se răsfață un verb transparent, fără prelun giri sau mistere, un verb supravegheat și cenzurat de nu se știe ce Inchiziție a clarității. Tirania gustului „Nu am destul răgaz pentru a avea bun-gust.“ Vorba aceasta, al cărei autor nu-l cunoaștem, depășește înțelesul unei simple vorbe de duh. Într-adevăr, bunul-gust este apa najul leneșilor și al diletanților, al celor care au timp: societatea secolului al XVIII-lea, care avea timp să mai
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
un verb supravegheat și cenzurat de nu se știe ce Inchiziție a clarității. Tirania gustului „Nu am destul răgaz pentru a avea bun-gust.“ Vorba aceasta, al cărei autor nu-l cunoaștem, depășește înțelesul unei simple vorbe de duh. Într-adevăr, bunul-gust este apa najul leneșilor și al diletanților, al celor care au timp: societatea secolului al XVIII-lea, care avea timp să mai dea și la alții, l-a cheltuit pe nimicuri subtile și pe ză dărnicii delicate; l-a folosit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
are aerul greoi și îndesat: forța o face să pară ușoară. Spiritul îi seamănă mult cu înfățișarea trupului: este, ca să spun așa, la fel de stângaci desenat ca și chipul, și la fel de strălucitor: belșugul, hărnicia, avântul sunt calitățile ei spirituale dominante. Fără bun-gust, fără grație și fără dreaptă judecată, ea miră, surprinde, dar nici nu place, nici nu interesează. Fața ei nu are nici o expresie; tot ceea ce spune pornește dintr-o imaginație dezordonată. Este uneori ca un profet pe care îl agită un
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nici o calitate cu care să-și răscumpere rătăcirile. Mirabeau avea în sinea lui un sentiment de forță care îl susținuse în pozițiile cele mai înjositoare pentru un alt caracter; imaginația lui se complăcea în măreție, spiritul lui intuia adevărul: avea bun-gust de la natură și îl cultivase prin citirea autorilor clasici din mai multe limbi. Știa puțin, dar puținul acesta îi era întotdeauna de folos. În vârtejul vieții sale furtunoase n-a avut răgazul să studieze; însă în închisoarea de la Vincennes a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
o expresie neașteptată, o imagine, o vorbă de duh, o epigramă, o ironie, o aluzie, ceva tranșant și viu pe care îl socotea absolut necesar pentru a susține atenția cititorilor. Se simte că această manie a sării e primejdioasă pentru bunul-gust și că ea poate duce degrabă la afectarea secolelor de decadență. Ca orator politic, Mirabeau avea, în anumite privințe, talentele cele mai strălucite: o forță de observație promptă, un tact sigur, arta de a discerne imediat adevăratul spirit al întrunirii
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
datorat faptul de a se putea bucura de avantajele poziției sale în toată plenitudinea lor. Casa ei se înfățișa cu o splendoare fără fast, temperată de o eleganță care se împacă ușor cu luxul; compania ei era o școală de bun-gust și de politețe. Deși era o iubitoare a literelor, pe care chiar le cultiva, nu avea mania de a străluci în privința aceasta, iar tonul ei era simplu și fără pretenție. La oraș sau la țară, cine se afla printre oaspeții
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
calitate și de o tăietură perfectă. Și vorbind avea linia netă și justă, expresia potrivită. Din amintirile ei alegea de preferință o glumă fină, o vorbă amabilă sau veselă, o situație picantă, iar restul îl neglija; își aducea aminte cu bun-gust. Asculta răpită, nelăsând să treacă nimic de preț din spusele tale fără să arate că l-a simțit. Întreba cu interes, și îți asculta răspunsul cu toată atenția. Ajungea s-o vezi zâmbind și tăcând și aveai tot interesul, părăsind
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sunt violet închis și deschis, dar și roșu purpuriu. Capricorn - are greutăți în alegerea vestimentației și nu renunță ușor la vechea garderobă. Este nehotărât, nesigur, ușor jenat față de ceilalți. Culorile preferate sunt verdele și nuanțele de galben. Vărsător - are un bun-gust ireproșabil, modern sau clasic, este mereu admirat pentru garderoba sa. Este însă și genul care poate păstra în dulap, până la ieșirea din modă a unui produs, dacă nu a avut ocazia să-l poarte. Pești - abordează eleganță discretă, fără excentricități
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sunt violet închis și deschis, dar și roșu purpuriu. Capricorn - are greutăți în alegerea vestimentației și nu renunță ușor la vechea garderobă. Este nehotărât, nesigur, ușor jenat față de ceilalți. Culorile preferate sunt verdele și nuanțele de galben. Vărsător - are un bun-gust ireproșabil, modern sau clasic, este mereu admirat pentru garderoba sa. Este însă și genul care poate păstra în dulap, până la ieșirea din modă a unui produs, dacă nu a avut ocazia să-l poarte. Pești - abordează eleganță discretă, fără excentricități
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Prelatul amintește, într-o diatribă vehementă, că Franța fusese secole de-a rândul un model de civilizație pentru întreaga Europă. El subliniază că nimeni alta decât țara sa izvodise de-a lungul timpului codurile iubirii curtenești, ale idealului cavaleresc, ale bunului-gust și ale galanteriei clasice... Și iată că la acest sfârșit de veac, se lamentează monseniorul Bolo, Franța nu doar că încetase a-și scăpăra luminile scânteietoare, dar era nevoită să îndure la rândul ei "o anume năvălire de exotism pricinuită
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este descătușată de asemenea de mustrările de conștiință care le rodeau invariabil pe cele care încălcau aceste tabuuri. Succesul pe care l-a cunoscut Brigitte Bardot s-a datorat de asemenea, așa cum sublinia generalul de Gaulle însuși, "simplității sale de bun-gust", revenirii sale la firesc și la natură. Nu se putea ca tânăra aceasta atât de senzuală, care declara că adoră "soarele, viața, nisipul, [...] să alerge desculță, liberă, dezlănțuită [...], marea, iubirea", să nu răspundă așteptărilor francezilor. Ca și aceștia, B.B. vrea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
deosebire fiind de preț. Gusturile s-au alterat (fiindcă majoritatea oamenilor nici nu mai sunt conștienți de proasta calitate). Se vede și În modă, ca și În aspectul general al străzii. Impresia e de sărăcie și de nu prea mult bun-gust. Unde sunt elegantele de la 1900 care sfidau Parisul? Cel puțin, orașul nu mai e mort. An de an, după 1989, a câștigat În animație. Este poate chiar prea animat! Departe Însă de Bucureștiul decontractat și vesel de altădată. Lumea e
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Street pe nume Patrick Bateman care întâmplător e și ucigaș în serie, devorat de o imensă apatie în plină eră Reagan, anii ‛80. Romanul e pornografic și extrem de violent, astfel încât editorii mei, Simon & Schuster, au respins cartea din rațiuni de bun-gust, renunțând la un avans gras de șase cifre. Sonny Mehta, redactorul șef de la Knopf, a achiziționat rapid copyright-ul, dar chiar și înainte de publicare controversa și scandalul stârnite de roman au atins proporții considerabile. N-am dat curs inițiativelor din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Dar ni s-a spus că nu dă mâna cu alți copii la școală. Chipul i se crispă. - Cred că ar fi necesar s-o...testăm din nou. Pauză. Cred că e necesar să înțelegem asta. - De ce? Doar pentru că are bun-gust? Pentru că nu e genul de copil care își dorește să devină Miss Popularitate? Pentru că ținând cont ce greșeală enormă a fost să trimitem copiii la școala aia oribilă - oricum, bravo ei, și apropo - iar acum Jayne își ridică ochii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
adevărat excepțională ca realizare urbanistică. Un perimetru rectangular, 110 m x 68 m, înconjurat de o salbă de clădiri istorice, aparținând familiilor aristocrate - fațade lucrate, ai zice, de o mână de bijutier nebun, pasionat de arta detaliului, atâta suplețe, eleganță, bun-gust și rafinament, cum nu-mi amintesc să fi văzut până acum în alte locuri. Este, cred, cea mai frumoasă piață din Europa, o spun, desigur, fără să uit Piața San Marco din Veneția și Piața San Pietro din Roma. (Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la atingere. Dar impresia de simfonie, pe vreme bună și când nu bate vântul dinspre pustie hamsinul -, este dată de limpezimea aerului, un adevărat miracol. O jubilație aurie, o luminozitate intensă și voioasă învelește și escamotează atunci bulzii de un bun-gust îndoielnic. Aproape imediat ce ies din cartierul armenesc pe poarta Sionului și ajung pe Ophel, numit cam nepotrivit, după părerea mea, muntele Sion, intru în biserica Adormirii, ale cărei mozaicuri exterioare îmi amintesc, nu știu de ce, de răceala bisericii Saint-Honoré-d'Eylau
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lucrezi la agenții de publicitate sau în ziare bulevardiere. Să nu colaborezi cu barbarii ăștia. Vorbeam cu o tipă de la arhitectură, care face un doctorat pe tema caselor noilor îmbogățiți. Casele din Pipera, Provița, Cornu. Case din astea de un bun-gust strigător la cer. Și proiecte le mai face uneori, pentru un ban grămadă. Nu e ea de vină că trebuia să îndeplinească întocmai dorința clientului. Și problema se punea în felul următor: de ce mama naibii indivizii ăștia își pun în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și filozof inacce sibil minților noastre (de ex: „Un cuvânt. - Marea e apă, dar nu adapă.“ Lucian Blaga, Discobolul, p. 92, Ed. Publicom, 1945), Încerca, semnând cu numele lui Întreg, alt calambur nefericit: Rădulescu-Motru În „mortu“. Câteva exemple despre nivelul bunului-gust chiar la unii oameni reputați „de carte“. Nu l-am auzit niciodată pe Bucuța pomenind de taică-său, cum nici pe Arghezi de maică-sa. Avocatul timocean, care-i era devotat și i-a Întocmit formele de pensionare, Îmi spunea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noțiuni dintr-un capitol de frunte al bunului meșteșug („meșteșug“, spuneau cronicarii noștri bă trâni) al vieții noastre, adică primele noțiuni, sensibile, inteligi bile mai Întâi cu buzele, cu limba, cu cerul gurii și cu dinții, despre ceea ce se cheamă bun-gust În toate, măsură În toate, tact, finețe, delicatețe, simț al proporțiilor și fericită știință În alegerea, Îmbinarea și dozarea câtorva elemente din vasta și diversa ordine creatoare a naturii animale și vegetale; cum și o viziune clară, variată și extrem de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mult. Constantin Beldie era un om deștept și cu foarte mult bungust. Pe prima pagină a Ideii Europene apărea o reproducere după vreun desen al unui grafician vestit. Alegerea o făcea Bel die și, Într-adevăr, o făcea cu mult bun-gust. Era profesor de limba română la școala de Arte și Meserii. La redacția Ideii Europene toți eram egali. Rădulescu-Motru lăsa mână liberă redacției și lui Beldie. El citea foarte multă literatură franceză; Beldie mi-a declamat odată o parte din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
școală bine gospodărită, curată și primitoare, suficient încălzită, semne că la cârma ei se afla un dascăl vrednic. Și clasa învățătorului aspirant la obținerea gradului didactic I se prezenta în condiții bune. Curățenia și ordinea, căldura moderată, ornarea încăperii cu bun-gust și utilitate pentru școlarii începători, copiii îmbrăcați în uniforme îngrijite, toate acestea m au introdus într-o atmosferă plăcută, prielnică participării afective și intelectuale la lecția ce urma să înceapă dintr-o clipă în alta. În fața clasei se afla un
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
autoarea romanului, și de Răzvan Rădulescu, în calitate de coscenariști) a ales să nu apese pe pedalele dramatice ale poveștii/poveștilor, păstrând filmul în zona sugestiilor, cu greu poate fi reproșat indeciziei, ci mai curând discreției și, cum spunea cronica din Variety, bunului-gust. riscul unei telenovelizări di granda, cum am văzut și din păcate vom mai vedea în filmul autohton... Iată însă că un film delicat și sensibil, cum l-au descris mai toți comentatorii, inclusiv cei străini, este acuzat că nu țipă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Olteniei, între Craiova și Slatina. A fost fiica mai mare (din patru copii) a unei familii boierești care deținea, la vremea aceea, sute de hectare de pământ și un conac relativ modest, fără electricitate sau instalații sanitare, dar de un bun-gust tradițional. Mama ei, Paulina Bălăcioiu, născută Pleșoianu, înrudită cu Brătienii și cu Tătăreștii, era numită „Muma“, datorită caracterului ei ferm și temperamentului aprig - pe care le-a demonstrat o dată în plus, în ciuda bătrâneții, în zilele grele ale exproprierii „rămășițelor moșierești
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]