659 matches
-
am rămas păstori, țărani, târgoveți, într-o Europă a cărei istorie a fost decisă în "orașe". Orice recapitulare ar putea-o dovedi. Civilizația greacă era o civilizație a "cetăților". Creștinismul s-a impus în catacombele Romei. Goticul a înflorit în burguri. Renașterea e opera Florenței și a Veneției. Demența nazistă a început într-o berărie din München. Cea comunistă, în cel mai european oraș al Rusiei. Fitilul primului război mondial a fost aprins la Sarajevo. Al celui de-al doilea război
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
zilele cu un azur nichelat te așteptai să vezi zburând și pescărușii. Aspectul de faleză nu era dat numai de proiecția în gol a străzii dar și de pustietatea ei : abia croită, n-avea încă nici un copac. Aici, în vechiul burg, noul bulevard înlocuise o uliță negustorească cu casele la stradă, în pereții cărora se deschideau obloane prăfuite. Până în clipa în care au fost rase de buldozer, se puteau vedea în ferestrele cu cercevele de lemn strujit mușcate roșii și mostrele
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
psihanalizei societale, ca să vorbesc barbar. Și pentru că întotdeauna diferența face cu putință cunoașterea, să vedem cum stăm din acest punct de vedere prin landurile Germaniei. La o simplă aruncătură de ochi e de văzut că pe autostrăzi sau pe ulițele burgurilor mai toată lumea e, din punct de vedere rutier, indiferentă și politicoasă. Apari cu o mașină mai sărmană și nimeni nu se simte jignit de moarte să stea o vreme în spatele rulajului tău blând și banal. La noi circulația este afirmare
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
construit cetăți, a creat o armată puternică, s-a dezvoltat comerțul cu lumea greacă și cu zonele de la sudul Dunării. În timpul domniei sale, dacia a avut cea mai mare întindere a granițelor. A murit asasinat, ca și Caesar, în același an. burg - echivalentul termenului oraș, folosit în Transilvania. burghezie - clasă socială, apărută la sfârșitul Evului Mediu, alcătuită din meșteșugari și negustori (proprietari de ateliere și/sau magazine), mai târziu din proprietari de fabrici și bănci, cu putere financiară mare. În zorii Epocii
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
instrumente muzicale adaptate la utilizarea cu ghearele, precum și sute de cristale folosite odinioară la decorarea orașului. — Există orașe ale pisicilor, turuie Înainte Never Stop, precum Roma și New Orleans, și orașe ale cîinilor, ca Praga și New Yorkul, dar acest burg a fost construit În Întregime de feline, omule. În Gatobilis, pisicile au construit morminte pentru poeții lor pisici, care sînt foarte venerați În religia lor. Locuitorii din Gatobilis au părăsit orașul după două sute de ani și descendenții lor sînt pisicile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
este scris. Numai noaptea, în fiece noapte, somnul mai vine, sosindu-mi din depărtatele plaiuri mi-aduce un pic de-ntuneric, ca un pumn de țărână din patria mumelor, din cimitire de raiuri. [1937] * ANNO DOMINI Intrat-a noaptea-n burg, fără de vamă. Și-i dat să ningă iar sub ore sure. Tânjesc pe streșinile catedralei medievale duhuri de pădure. Bătaia ceasului stârnește liliacul din somnul lung, în care s-așezase. Cenușa îngerilor arși în ceruri ne cade fulguind pe umeri
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
numai din cauza năvălirii frecvente a hoardelor, ci și dintr-o dispoziție lăuntrică, organică, românii și-au așezat satele în ascunzișuri, în văi nebănuite, în obscuritățile naturii. Comparați acest sentiment de viață cu acela care a împins semințiile germanice să ridice burguri pe singurătăți de stânci, să-și proiecteze tăria sângelui în ziduri și blocuri de piatră. O tristețe infinită mă cuprinde de câte ori mă gândesc cum, o mie și atâția de ani, ne ascundeam prin păduri și munți de frica dușmanului, adică
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
deschis oricăror posibilități: Oprit aici sub foșnitoarea barcă: Stejar sau flaut. Curcubeu sau rană Nu intru În cetate. Vară, iarnă. Trecură. Stau. Cetatea crește parcă. Un an. Alți ani. Afară sub coroana De frunze-aștept. Nu știu ce-aștept. Minune În burg? Un sînge nou va umple cana... Un soi de stoicism al celui ce așteaptă, fără prea multe iluzii, se instalează În ființa omului care se știe, În fond, vulnerabil și asaltat de incertitudini, pe cale de a fi chiar deposedat de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
învins, și în jurul c ăreia trebuiesc dar concentrate toate forțele bănești și intelectuale” - se spune în ultimul număr al Palodei. * Într‐un articol program din Paloda Literară poetul D. Nanu, profesor la Liceul Codreanu, observă că: „ Bârladul seamănă cu vechile burguri germane care au orgo liu de a trăi din propria lor viață intelectuală.” El definea prin artă atmosfera care a dus la apariția revistei „Făt‐ Frumos”, care a făcut epocă în viața literară a țării, Nicolae Iorga asemuind‐o cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nașterea sau renașterea orașelor și apariția burgheziei. Acest lucru nu s-a realizat fără conflicte, căci un corp străin venea să tulbure ordinea feudală și rurală. Dar, inevitabil, civilizația noastră devine citadină. Cu-vântul francez burghez (la origine, locuitorul unui burg) nu definește la fel de bine personajul ca germanul Bürger sau spaniolul ciudadano: este vorba nu doar de un meșteșugar sau de un negustor care vrea să fie independent, ci și de un cetățean care vrea să își guverneze cetatea. Aceasta devine
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
chiar și când se plimbă la braț cu o altă fată drăguță, nu poate să nu-și amintească de cea lângă care a trăit cele mai frumoase clipe din viață și pe care a pierdut-o pentru totdeauna. Născut în burg, crescut sub felinar și cu trotuar în fața casei, cu pantofii lustruiți și pantalonii călcați la dungă, cu tradiții și obiceiuri specifice vieții de oraș moștenite de la înaintași, a căror origine citadină mai lungă de cel puțin două veacuri nu putea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și Toledo, vizând inserția într-un timp unificat. Îl țin în loc melcul Adeodatus dar și o floare gânditoare "Rosa cogitans". Din "milenii sibiline" răzbat semnale indescifrabile; îi vorbesc Megalopolis, Cetatea scufundată, Cetatea Putreziciunii, Orașul himeric cu numele Hazard, Orașul metafizic, burgul gotic, Muntele Vinei; trudit de "nimicnice gânduri", speră să descopere Poarta învierii și Ușile tainei. Ideatic, nostalgiile sale se confundă aproape cu cele blagiene, O Meditație pe muntele San Pellegrino probează interferențele: Unde afla-voi putere ca să mă-nec în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
la noi la munte, Unde domnea un împărat de fier. Mi-ai îndreptat șuvița de pe frunte Și gulerul cămășii, auster. Ți-am spus să-ți pui ilicul prins în funte, Pantofii galbeni, mantia de jder... Când am trecut apoi de burg, de punte, Iar semnul l-am văzut pe cer, Mi-ai îndreptat șuvița de pe frunte. Poet al analogiilor secrete dintre oameni și lucruri, părând că ignoră transcendența, că repudiază dubiile, meditând și narativizând cu aerul că nu-și pune întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a conecta Transilvania la spațiul vest balcanic 44. În perioada medievală, regatul maghiar a colonizat Transilvania cu sași care au fondat sau, după caz, refondat o serie de orașe (Orăștie, Sibiu, Brașov, Mediaș, Cluj, Sighișoara, Bistrița, Sebeș etc.). Dintre aceste burguri, se vor remarca în special cele apărute în lungul Carpaților (Brașov, Sibiu, Bistrița), care au exercitat o influență majoră asupra Moldovei și Munteniei. Prin amplasarea lor în vecinătatea trecătorilor din Carpați, aceste centre comercial meșteșugărești s-au situat pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
amplasarea lor în vecinătatea trecătorilor din Carpați, aceste centre comercial meșteșugărești s-au situat pe o poziție defensivă din punct de vedere politico militar. În schimb, din perspectivă economică, au probat ofensivitate, valorificând oportunitatea proximității cu cele două Valahii. Dezvoltarea burgurilor în interiorul arcului carpatic a făcut, pentru o perioadă însemnată, ca viața de oraș să se concentreze în această zonă. Vestul Transilvaniei a rămas mult timp mai slab urbanizat. Începând cu Epoca modernă, Budapesta a acordat o valoare strategică mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
slab urbanizat. Începând cu Epoca modernă, Budapesta a acordat o valoare strategică mai mare Clujului 45, datorită poziționării sale relativ centrale. Orașul a fost folosit de Budapesta ca releu major de manifestare a influenței politice maghiare în detrimentul mult mai puternicelor burguri săsești. Pentru a mai dilua din tăria aspirațiilor Budapestei față de Transilvania, Viena a susținut episodic Sibiul drept capitală în dauna Clujului. În pofida concurenței, care a fost generată de diverse puteri, Clujul, Brașovul și Sibiul au rămas, până în perioada contemporană, principalele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
să luăm în calcul doar vecinătatea lor cu Țara Făgărașului de unde s-a petrecut descălecatul dinastiei Basarabilor care a împlinit moștenirea politică lăsată de Seneslau. Totuși, să nu uităm că aceste capitale au apărut pe rutele ce legau Muntenia de burgurile înființate, nu chiar cu foarte mult timp înainte, de sași în Transilvania. Ca orice orașe comercial meșteșugărești prospere, atât Sibiul, cât și Brașovul aveau nevoie de un hinterland. Ca să ajungă la Dunăre, pentru a se continua spre Constantinopol, prin vadul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
respectiv vlahi, slavi sau turanici (Oradea, lângă Biharia; Cluj, probabil lângă Gilău; Cuvin, lângă Arad). Este, deci, fără noimă a spune că maghiarii nu au întâlnit pe nimeni atunci când au ajuns în Transilvania. Dacă, de regulă, în interiorul arcului carpatic, dezvoltarea burgurilor s-a reușit cu sprijinul coloniștilor sași, în exteriorul lui, maghiarii au înființat singuri orașe importante. Astfel, pe culoarul Someș Criș, au fost întemeiate Satu Mare (Sătmar) și Oradea, în timp ce pe axul Mureșului, a apărut Aradul. Cele trei orașe s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de luptă sau drum./ Și du-ne, Stăpâne, de-acum unde vrei:/ Cu tine noi nu suntem oameni, ci zei!" Voievodul sau cavalerul este așteptat de domnițe în "cerdacuri sihastre" și ele spun "/ că-n țările de jos, în vechiul burg,/ încins cu holde arse de pelagră/ fantoma lui se plimbă, în ceasul murg/ și poartă în loc de ochi o floare neagră. ("Trandafirul negru"). În "Mistrețul cu colți de argint", Fata Morgana (, mirajul ideii) îl va ucide pe prințul din Levant, care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
amurg la care rănile fumegă lumină; "erou urlând în rana însorită". Universul bacovian pătrunde încet-încet în lumea lui Mircea Dinescu: "Grădini plutind, încerc melancolia/ acelei flori numită vag amurg/ din care-am risipit copilăria ca o zăpadă caldă pe un burg." După o lectură a volumului, rămâi plăcut impresionat de imagistică, de muzică, dar nu te reține decât candoarea tinereții, care începe să fie hârțuită de timp, de gândul iubirii și de moarte. "Eu care n-am fost nici copil minune
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
amurg, la care rănile fumegă lumină, "erou urlând în rana însorită". Universul bacovian pătrunde încet-încet în lumea lui Mircea Dinescu: "Grădini plutind, încerc melancolia/ acelei flori numită vag amurg/ din care-am risipit copilăria/ ca o zăpadă caldă pe un burg." După o lectură a volumului rămâi plăcut impresionat de imagistică, de muzică, dar nu te reține decât candoarea tinereții, care începe să fie hărțuită de timp, de gândul iubirii, de moarte. "Eu care n-am fost nici copil minune și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
realizarea estetică lasă de dorit : Și când pe holde nesfârșite macii / Îngenuncheați la umbra noastră sfântă, / vor asculta uimiți cum toți săracii/ Ca o pădure care crește cânta/ Celor căzuți pentru libertate". 2 "De mine se teme în taină tot burgul / Sunt prințul penumbrelor eu sunt amurgul". Cornel Regman vorbind despre Radu Stanca ("Radu Stanca și măștile'', Tomis, ian. 1967) arată că balada devine a decorului, și anume, în jurul sentimentelor și al ideilor creează un decor "baroc". Gesturile, întâmplările se închid
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de copleșitoare dezolare, de toamne reci cu ploi putrede, cu arbori cangrenați..." (E. Lovinescu). În volumul Plumb apare o viziune de infern, cu ploi lungi și reci, abatoare, ospicii, cazărmi cu fanfare militare, absurd și deznădejde. Volumul Scântei galbene înfățișează burguri medievale, voievozi în haine violete. Cu voi și Stanțe burgheze aduc din nou în prim-plan deznădejdea poetului, crisparea sufletească, orașul provincial, descompunerea, mizeria, preferința maladivă pentru toamnă. În universul bacovian plouă obsedant, rece, dezolant, toamna e mohorîtă, tuberculoșii sunt
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
juridice, nobilii având un rol primordial. Baronii erau invitați personal, iar cavalerii trebuiau, în principiu, să participe în totalitate. Din orașe mergeau consilierii sau alte persoane numite de municipalitate. La jumătatea secolului al XIII-lea se menționează prezența consilierilor din burgurile și satele apropiate, clerul fiind reprezentat ca "stare" doar din anul 1271, într-un număr mic. Atribuțiile principale ale Consiliului general se manifestau în direcția menținerii ordinii în teritoriul comitatului și organizarea apărării, obligațiile militare revenind în mod egal feudalilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Historica, Cluj BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Izvoare Approbatae Constitutiones. 1653, Studii introductive și traducere de Al. Herlea, Val. Șotropa, I.N. Floca, în Mitropolia Ardealului, XXI, 1976, nr. 7-9. Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/ 9. Bichicean, Gheorghe, Moldova. Noi documente medievale, Edit. Burg, Sibiu, 2003. Crestomație pentru studiul istoriei statului și dreptului R.P.R., vol. III (Feudalismul II), Edit. Științifică, București, 1958-1963. Filiala Județeană a Arhivelor Statului, Sibiu, Colecția de documente medievale; Colecția de documente Brukenthal A1-5 și Q1-4; Fondul Magistratul orașului și scaunului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]