3,270 matches
-
un amplu articol intitulat „Umilire și exaltare”, semnat de Ion Vianu. Apărut inițial în revista WESPENNEST din capitala Austriei, acest text explică România pe înțelesul occidentalilor. Iată un fragment din această panoramă binevenită: „Cu toate acestea, între 1859 și 1914 burghezia a pus bazele unor instituții solide. Nu se poate spune același lucru despre burghezia actuală, care nu poate fi comparată nici cu cea a vârstei clasice a liberalismului și nici măcar cu birocrația perioadei comuniste, în care lipsea libertatea, dar nu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
revista WESPENNEST din capitala Austriei, acest text explică România pe înțelesul occidentalilor. Iată un fragment din această panoramă binevenită: „Cu toate acestea, între 1859 și 1914 burghezia a pus bazele unor instituții solide. Nu se poate spune același lucru despre burghezia actuală, care nu poate fi comparată nici cu cea a vârstei clasice a liberalismului și nici măcar cu birocrația perioadei comuniste, în care lipsea libertatea, dar nu s-a oprit modernizarea tehnologică a țării (înainte de ruina anilor ’80, când a fost
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
cîte o veioză blîndă. Un pian delabrat. Ca și viața personajelor din fața noastră care se întrupează din rochii purtate luate de pe umerașe, din dantele ostenite care mai vor să strălucească o dată. Ca Irina Nikolaevna Arkadina. Un spațiu cald, al unei burghezii nostalgice. Un spațiu pe care Dragoș Buhagiar îl recompune din obiecte atent alese. Obiecte cu parfum și cu stare. Care obligă, și ele, ca jocul tuturor să aibă sens. Și ținută. Iluzia poate să apară într-un minut. Oriunde. Lacul
Puțin după asfințitul soarelui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3742_a_5067]
-
de rit creștin pot dobândi calitatea de român”. O decizie politică, cu rădăcini economice. Ca presiune exercitată asupra Adunării constituante, târgoveții bucureșteni au atacat și distrus parțial Templul Coral, aflat atunci în construcție. Fiind în plină ascensiune, mica și marea burghezie românească vroia să aibă un avantaj în competiția cu mica și marea burghezie evreiască. O lespede de mormânt a căzut peste visul de emancipare politică al evreilor români. O lespede care a fost ridicată abia peste jumătate de secol, evreii
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
economice. Ca presiune exercitată asupra Adunării constituante, târgoveții bucureșteni au atacat și distrus parțial Templul Coral, aflat atunci în construcție. Fiind în plină ascensiune, mica și marea burghezie românească vroia să aibă un avantaj în competiția cu mica și marea burghezie evreiască. O lespede de mormânt a căzut peste visul de emancipare politică al evreilor români. O lespede care a fost ridicată abia peste jumătate de secol, evreii din România fiind ultimii din Europa care au primit cetățenia (1919-1923). Această situație
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
prin depozitele bibliotecilor ca un arhivar, a cercetat manuscrise, incunabule, cărți roase de vreme cu facsimile în alfabet gotic,acte de vînzare-cumpărare, numiri în înalte demnități, a pătruns „travestit” prin loji masonice, a privit pînă la identificare portretele reprezentanților marii burghezii din acel Hermannstadt, durat de breslele înaintașilor,încă de la sfîrșitul sec. 12, a răsfoit păduri de arbori genealogici ai familiilor care au dus faima burgului transilvan pînă la Viena Mariei Thereza și a Împăratului Joseph al II-lea... și, nu
Domnul Hermannstadt și fișierele memoriei by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3603_a_4928]
-
de cultură”. Criticul literar se arată sceptic și își motivează poziția: „Fără menajamente spus, economicul expansionist al ambianței n-are nevoie de noi. Dacă accede abia să ne tolereze! Ne aflăm în câmpul de forță al acelei ascensiuni a unei burghezii avide de bani pe care a descris-o Balzac și pe care a încurajat-o, într-o formulă celebră, Guizot, burghezie mai așezată acum în Occident decât la noi, unde are de recuperat perioada comunistă printr-un surplus de energie
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3752_a_5077]
-
de noi. Dacă accede abia să ne tolereze! Ne aflăm în câmpul de forță al acelei ascensiuni a unei burghezii avide de bani pe care a descris-o Balzac și pe care a încurajat-o, într-o formulă celebră, Guizot, burghezie mai așezată acum în Occident decât la noi, unde are de recuperat perioada comunistă printr-un surplus de energie frustă. Agresivitatea noilor noștri «oameni de afaceri», legată de un dispreț neascuns față de oamenii de carte și de artă, a făcut
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3752_a_5077]
-
condamnarea oficială a comunismului, articolul George Macovescu, un comunist onest se deschide printr-un mesaj concludent în acest sens: „Condamnăm de-a valma totul, cu mînie revoluționară, cum era condamnat în anii ’50 capitalismul, cu toate valorile lui, cu toată burghezia, cu toată elita politică și mai ales cu toată cultura, considerată burgheză, deci anti proletară și, prin urmare, nocivă pentru noul regim. Istoria se repetă în forme comice, pentru cine vrea să vadă”. Altminteri, chiar dacă în alte ocazii a părut
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]
-
ascultată, semn că mecanismul socio-psihologic al excluderii s-a pus în funcțiune. Lucas reușește să recupereze credibilitatea convingându-și într-un mod dramatic prietenul de nevinovăția sa. În Dogville, Lars von Trier dezgropa latențele de cruzime și ignominie ale unei burghezii cu o imagine fără retuș. Locuitorii unei mici comunități converteau ospitalitatea în abuz extrem și linșaj moral transformând străinul în victimă. Aici experiența se vrea încă mai tulburătoare pentru că nu este vorba de un străin, ci de un membru vechi
În bătaia puștii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3656_a_4981]
-
teză, adică angajat, iată părerea lui Laurent: „Romanul cu teză este acela în care morcovii sunt gata copți de la început. Înainte de primul rând al romanelor lor, Bourget sau Sartre, după o deliberare temeinică, demonstrează cum anume ascensiunea prea rapidă a burgheziei conduce la catastrofă. Pentru teoreticienii romanului cu teză, adică angajat, un roman este reductibil la ceea ce enunță. Este, cu alte cuvinte, rezumabil. Se știe că o capodoperă nu poate fi rezumată.” Laurent face parte din categoria criticilor răi, tot mai
Jacques Laurent cel rău () [Corola-journal/Journalistic/3408_a_4733]
-
Gazeta literară. Acolo, printre alte năzbâtii, mă critică fiindcă nu arăt în Cronica de familie pe muncitori și comuniști. Dar Cronica e romanul unei familii de mari moșieri, ea arată critic vechiul regim. N-am abordat în ea nici mica burghezie, nici negustorimea, nici intelectualitatea progresistă, nici un șir întreg de laturi ale vechii societăți. Cartea e o condamnare a clasei dominante și nimic mai mult, asta a vrut să fie, și cred că am reușit s-o fac așa. Cusururile căutate
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
9 iulie 1959, p. 1 și 3 + 1 foto bust Petru Dumitriu. (Anul XV). Pasajele care l-au iritat pe scriitorul Petru Dumitriu sunt: „Vom putea constata, de asemenea, că sensul celor trei volume ale Cronicii duce la încheierea că burghezia s-a autonimicit total, că resturile ei, atâtea câte mai sunt, au devenit inofensive" și „...acea lumină lipsește Cronicii de familie,din cauza absenței forțelor revoluționare, a luptei lor pentru o nouă viață." 6. Drum fără pulbere. București, Editura de Stat
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
pînă la a treia generație, altminteri pericolul recidivelor persistă. Aceasta e logica gîndirii totalitare. Aberația alogenă a marxismului, cu cele două fiice pe care le-a născut în timp - internaționalele socialiste și revoluțiile bolșevice - a aplicat exact optica adversarului ancestral: burghezia trebuia neutralizată nu doar de facto, prin exterminarea exponenților, dar și in spe, prin anihilarea copiilor care se născuseră din spița lor. Iar în România comuniștii au recurs la ambele căi de epurare: curativ prin execuții sau întemnițări, și preventiv
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
un loc de un spirit. Bucureștiul secolului XIX era colorat la propriu, fiind împărțit în cinci culori, de roșu (matca viitorului Centru Istoric, cu prăvălii și viață socială), de galben (lumea bună), de albastru, de verde și de negru (mica burghezie). Culorile cuprindeau mai multe mahalale, iar lectura numelor, cu mica lor istorie, cu notele de subsol foarte ample, e un exercițiu seducător. De pildă, Caimata, cu celebra ei biserică dărâmată de Pache, când a construit bulevardul cel nou, înseamnă, în
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
își are corespondentul prim în spiritul citadin de care tânărul Steinhardt este efectiv luat în stăpânire: tramvaiul, termometrul, taxiul, cosmeticele, cinematografele, cofetăria, fabrica, muzica jazz, seratele, societățile de binefacere, saloanele literare - toate acestea măsoară febra unei lumi și întregesc portretul burgheziei bucureștene a anilor ’30. Descrierea dorinței obsedante de călătorii exotice și a goanei după senzațional, dar și a ifoselor, a ipocriziei și a afectării de care dă dovadă tânăra generație, lasă să se întrevadă ideea unei asumări critice a modelului
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
oferă din plin filmul lui Kechiche, un kitsch colorat de snobismul adiacent. Însă acestui prim registru de falsificare i se adaugă un altul în registrul political correctness unde diferențele de clasă reflectate în opțiunile gastronomice, spaghete (clasa muncitoare) vs stridii (burghezia elevată) se armonizează cu vinul, numitor comun nelipsit unei mari culturi a bucatelor, unde erotismul gay cu iz de corupere de minore este sublimat artistic la nivel superior în expoziția Emmei, artistă emancipată și vizitată de ulcerații creatoare și de
Emanuelle, Adèle etc. by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3037_a_4362]
-
Magdalena Mărculescu IOAN HOLENDER se naște la Timișoara în 1935 într-o familie din burghezia înstărită. Face studii tehnice și, împătimit de operă, ia lecții particulare de canto. După ce părăsește țara în 1959 în condițiile relatate de el însuși în paginile pe care le reproducem mai jos) și se stabilește la Viena, își completează studiile
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
al cunoașterii, Gusti a pus bazele unei sociologii întemeiata pe fapte și metodă"32. Antropologul Vintilă Mihăilescu observa și el că proiectul de modernizare al Școlii Gusti se situează între modelul civilizației franceze și cel al culturii germane: "Cu o burghezie firava, adesea majoritar alogena, România a fost și a rămas cea mai compactă societate rurală și agrara din Europa. Cu (această situație socială n.n.), a trebuit sa croim o națiune modernă. Modelul a fost civilizația franceză, mijlocul a fost însă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
capitalist bazat pe exploatare economică, hegemonie culturală și polarizare socială) la libertate, la lumea post-revoluționară în care luptă dintre clasele sociale dispare, pentru că însăși clasele dispar, împreună cu cel mai formidabil instrument de impunere a dominației de clasă: statul. Acaparat de burghezie în detrimentul aristocrației, statul modern funcționează pentru a reproduce interesele de clasă capitaliste, promovând liberul schimb și avantajând astfel marea industrie, singura capabilă să concureze și să prospere pe o piață liberă datorită aceesului privilegiat la diferite tipuri de resurse: capital
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
decât să îi convingă pe muncitori de faptul că modul de productie capitalist nu poate fi schimbat, ci doar răsturnat. Necesitatea (economică) lasă loc, prin intermediul revoluției, libertății politice absolute, lipsite de orice constrângere instituțională: statul, reprezentantul intereselor de clasă ale burgheziei, a dispărut, împreună cu diviziunea muncii care propulsa producție capitalista dar în același timp îl aliena pe muncitor, transformându-l într-un robot repetitiv setat să producă o singură operație la nesfârșit, răpindu-i astfel bucuria muncii. Clasele sociale înseși, forța
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
extra comunitare, au dispărut la rândul lor. Imperiul marxist al libertății obținute pe cale revoluționară nu este altceva decât o lume post-politică29. Să ne oprim puțin la felul în care Marx se raportează la predecesorii săi, Kant și Hegel. Astfel, în timp ce burghezia franceză punea în scenă revoluția de la 1789 și burghezia engleză își consolida interesele economice la nivel global, burghezia germană, fragmentată și incapabilă să acționeze ca o clasă, isi punea speranța în bunăvoință individuală, în revoluția bunului simț așa cum era această
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
al libertății obținute pe cale revoluționară nu este altceva decât o lume post-politică29. Să ne oprim puțin la felul în care Marx se raportează la predecesorii săi, Kant și Hegel. Astfel, în timp ce burghezia franceză punea în scenă revoluția de la 1789 și burghezia engleză își consolida interesele economice la nivel global, burghezia germană, fragmentată și incapabilă să acționeze ca o clasă, isi punea speranța în bunăvoință individuală, în revoluția bunului simț așa cum era această prezentată în Critică rațiunii pure. "Kant s-a consolat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
o lume post-politică29. Să ne oprim puțin la felul în care Marx se raportează la predecesorii săi, Kant și Hegel. Astfel, în timp ce burghezia franceză punea în scenă revoluția de la 1789 și burghezia engleză își consolida interesele economice la nivel global, burghezia germană, fragmentată și incapabilă să acționeze ca o clasă, isi punea speranța în bunăvoință individuală, în revoluția bunului simț așa cum era această prezentată în Critică rațiunii pure. "Kant s-a consolat cu simplă "bunăvoință", chiar dacă rămâne fără niciun rezultat, si
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
unor monade izolate, subzistând pentru sine. Însă în termeni politici, nu structurali (economici), Kant înțelesese de mult că "În starea actuală a lucrurilor, se poate spune că fericirea statelor crește odată cu nefericirea oamenilor"32. Statele, devenite instrumentele de clasă ale burgheziei, acționau în favoarea intereselor mării finanțe și în defavoarea propriilor cetățeni. Cum acționează și astăzi, în treacăt fie spus. Dar cu siguranta, susține Marx, este nevoie de mult mai mult decât de bun simț și de bunăvoință pentru a remedia acest inechitabil
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]