524 matches
-
teoriei europocentrismului. Populațiile germanice, cele estice - goții, gepizii, vandalii, taifalii, herulii - s-au topit în masa romană din apusul Europei, cei rămași s-au dizolvat treptat în conglomeratul etnic din Romania Orientală. Populațiile germanice vestice, în primul rând francii, alamanii, burgunzii contribuie ca suprastrat la formarea poporului francez. Anglo- saxonii au șansa unei supraviețuiri în Insulele Britanice, unde asimilează masa celto- romană, fiind alimentați până la începutul mileniului al II-lea de populații nord-germanice de pe continent. Toate semințiile germanice ieșite din arealul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
slujbă religioasă și o procesiune în timpul căreia statuia Sfântului este purtată solemn de-a lungul străzilor satului de către "Cavalerii Tastevin", îmbrăcați în costume specifice confreriei. De vreo cincizeci de ani încoace, în jur de 100000 de persoane vin în satul burgund, ales pentru desfășurarea ceremonialului destinat acestei sărbători, profane și religioase, pentru a se bucura împreună sub ocrotirea Sfântului Vincențiu. Pe vremuri, sărbătoarea Sfântului Vincențiu era o ocazie de a veni în ajutorul familiilor viticultorilor decedați, depunându-se jerbe de flori
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
odioase numită Gaam (este vorba despre varietatea Gamay) care conferea abundență în detrimentul calității". Mulțumită, de asemenea, târgurilor de vinuri, dintre care cel mai vechi este cel de la Mâcon, creat printr-un edict în 1340. Mulțumită, în fine, curajului mercantil al burgunzilor, care nu ezitau să plece în călătorii lungi pentru a deschide noi piețe. Viticultorii burgunzi sunt, deopotrivă, cei care au descoperit în secolul al XVIII-lea, pe când căutau să fabrice vinuri mai tari pentru clienții lor englezi, influența benefică a
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
asemenea, târgurilor de vinuri, dintre care cel mai vechi este cel de la Mâcon, creat printr-un edict în 1340. Mulțumită, în fine, curajului mercantil al burgunzilor, care nu ezitau să plece în călătorii lungi pentru a deschide noi piețe. Viticultorii burgunzi sunt, deopotrivă, cei care au descoperit în secolul al XVIII-lea, pe când căutau să fabrice vinuri mai tari pentru clienții lor englezi, influența benefică a învechirii vinului în pivniță, deci efectele "păstrării pe termen lung". Podgoria Gaillac este una dintre
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și un joc subtil al clarobscurului. Sfîrșitul secolului este marcat de lucrări mai inegale ale lui Jean Colombe (Heures de Laval) și Jean Bourdichon (Grandes Heures d'Anne de Bretagne). Secolul al XV-lea este martor și la apogeul statului burgund. Mecenatul lui Filip cel Bun (care guvernează din 1419 pînă în 1467) favoriză avîntul artelor; suveranul inspiră curtenilor săi gustul pentru cartea frumoasă, care a permis artei manuscrisului să se reînnoiască. Miniatura flamandă înflorește în aceeași perioadă în care Van
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
nord-vest, fiind continuatoarea unui dialect centum. Cele mai vechi atestări ale limbilor germanice sînt din secolele III-IV d.C. și cuprind trei grupuri dialectale: de est, de nord și de vest. Ramură de est Grupul dialectal de est cuprindea limbile gotica, burgunda, gepida și vandală, ultimele trei neconsemnate în scris. Ramură de nord Cele mai vechi atestări de limbă germanica sînt inscripții din sec. al III-lea d.C., notate cu alfabet vechi runic. Limba veche nordică, cu un pronunțat caracter arhaic, durează
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
boșimana (șan) 16, 97, 209, 215, 247, 275, 299 brahui 175, 247, 330 bretona (brezhoneg) 42, 146, 161, 247, 252, 323 bulgară 55, 117, 118, 146, 165, 182, 247, 248, 272, 282, 303, 319, 337, 344, 345 bundeli 152, 248 burgunda 162 buriat(a) 183, 248, 319, 332 burușaschi 122, 248 C cadraj 98, ~ satelitar 98, ~ verbal 98 caló 116 cantoneză (yue) 87, 188, 249, 251 caroliniană 198, 249, 328 cartveliană 119 cașubă 165, 249, 331 catalana 29, 42, 105, 112
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
venind din stepele Asiei, hunii invadează regiunea Ucrainei și împing dinaintea lor celelalte popoare, precum alanii din Rusia de sud și germanii orientali. Refluxul către vest al tuturor acestor popoare este fatal Galiei. La 31 decembrie 406, vandalii, suevii, alanii, burgunzii trec Rinul și se lansează în cucerirea teritoriilor galice. Provinciile galo-romane se prăbușesc pentru a da naștere regatelor barbare. DOCUMENT 1 Teritoriul eduen la începutul secolului al IV-lea " Avem, cum am spus, numărul de oameni și suprafața de teren
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
grup de popoare vandalii, suevii trec Rinul (406-407) și devastează toată Galia, ca să se îndrepte apoi către Spania și Africa de Nord; puțin mai tîrziu, între 410 și 420, alte două popoare intră în Galia și se instalează cu statut de *federați: burgunzii în nordul Alpilor și vizigoții în regiunea Bordeaux-Toulouse. În mijlocul secolului (451) se produce invazia fulger a hunilor lui Attila, care provoacă punerea în stare de apărare a orașelor astfel a devenit celebră Sfînta Geneviève la Paris și un fel de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
celebră Sfînta Geneviève la Paris și un fel de uniune sacră între galo-romani și barbari: învins pe cîmpiile Catalaunice în apropiere de Châlons-sur-Marne, Attila nu a mai reapărut niciodată în Galia. În fine, de-a lungul întregului secol, vizigoții și burgunzii își întind încet dominația dincolo de teritoriul care le fusese atribuit la început, în timp ce noi popoare se extind la vest de Rin; este vorba de alamani în valea mijlocie a fluviului și de franci, în două grupuri: francii renani sau ripueri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pierit, avea să se nască întreaga noastră istorie națională și regională. Să lăsăm deoparte Armorica, regiune care, definitiv invadată de bretoni în secolul al VI-lea și devenită "Bretagne", avea să trăiască mult timp izolată de Galia. În sud domină burgunzii de la Bâle și Konstanz pînă la Vienne pe Rhône, și mai ales vizigoții al căror "regat de Toulouse", ce se întinde de la Pirinei pînă la Loara și Provence, este marea putere a momentului. Și unii și alții se prezintă ca
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Galia de nord, unde mai există generali romani, dintre care ultimul, Syagrius, se stabilește la Soissons. Mai puțin bogată, mai puțin urbanizată, mai puțin romanizată, această regiune suferă presiunea francilor și a alamanilor, mult mai puțin sensibili decît vizigoții și burgunzii la influența romană: ei au împins definitiv frontiera lingvistică de la 50 la 100 de kilometri la vest de Rin. În plus, ei sînt păgîni. Or într-o generație, regatul francilor salieni avea să se substituie celui al vizigoților, ca principală
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
populațiile galo-romane; la est, Austrasia francilor renani, centrată pe văile Meusei, Mosellei și Rinului, unde aspectele germanice se întăresc pe măsură ce cucerirea francă se întinde dincolo de Rin, către Bavaria, Turingia și Frisia; în sfîrșit, Burgundia, care se situează pe linia regatului burgund. Acest cadru triplu este locul unde se dezvoltă ultimul obstacol, amenințarea decisivă pentru regalitatea merovingiană: ridicarea puterii aristocrațiilor regionale cărora regii au fost obligați să le distribuie pămînturile fiscului ca beneficiu, pentru a-și asigura fidelitatea lor, și ai căror
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
conduși și judecați după acest drept după invazii. Noii veniți se supun propriilor lor legi, pe care se grăbesc să le pună în scris, în latină: legi ale francilor salieni (legea salică) formulată în scris pe la 500, a ripuarilor, a burgunzilor, a alamanilor... Or, aceste legi, care se bazează pe răzbunarea individuală (*faide), acordul pecuniar (*wergeld) și *ordalia judiciară, sînt în același timp diferite între ele în practică și total opuse dreptului roman în spirit. Dar acest obstacol juridic a fost
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
omul nu poate cunoaște "nici ziua nici ora". Aceasta este atitudinea dominantă, cea a ecleziasticilor. Marile defrișări. Sfîrșitul lumii? Sau sfîrșitul unei lumi? Autorii secolului al XI-lea care evocă anul o mie și mai întîi de toți un călugăr burgund, Raoul Glaber, care scria către anul 1040, văd mai degrabă în această dată simbolică promisiunea unei vîrste noi în istoria umanității, o primăvară a lumii, concretizată în bisericile noi care umplu țara: "Era ca și cum lumea însăși s-ar fi scuturat
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dincolo de certurile feudale, dinastice sau economice, este vorba de un conflict fundamental între cele două mari monarhii feudale, pentru supremația în Europa: noi îl numim războiul de O sută de Ani. Războaiele. Războiul de O Sută de Ani și conflictul burgund Războiul de O Sută de Ani în secolul al XIV-lea. Într-o primă etapă, tînărul Eduard al III-lea pare să se încline în fața faptului împlinit și depune jurămînt de credință lui Filip al VI-lea pentru Guyenne. Apoi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu vine să-i pună capăt (doar un armistițiu la Picquigny, în 1475), Războiul de O sută de Ani nu trebuie considerat terminat. Ludovic al IX-lea și Carol Temerarul. Acestui conflict secular îi succede un altul: lupta contra Statului burgund, preludiu pentru un lung război împotriva Casei de Austria. Din 1363, profitînd de războaiele engleze, Casa de Burgundia, ramură colaterală a dinastiei de Valois, a pus bazele unui stat. În timpul lui Carol Temerarul (1467-1477), el se întinde de la Mâcon la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
politică ce a știut să profite de rivalitatea franco-engleză și de o poziție geografică favorabilă, de o parte și de alta a frontierei cu Imperiul; o putere economică ce beneficiază în același timp de meșteșugurile din orașele Flandrei, de viile burgunde și de controlul drumurilor pe apă, de la Saône, la gurile Rinului; un pol de civilizație artistică care prin Dijon, Beaune, Bourges, Gand sau Bruxelles, susține comparația cu Italia. Către 1470, Ludovic al XI face o impresie jalnică pe lîngă Carol
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cuceriți de aurul bancherului Fugger, aflat în serviciul regelui Spaniei, cei șapte electori îl aleg împărat pe acesta din urmă sub numele de Carol Quintul. Rivalitatea personală a celor doi suverani, dar și mai mult, ambițiile lor rivale (Italia, moștenire burgundă), și grava amenințare cu încercuirea cu care puterea lui Carol Quintul apasă asupra Franței explică îndîrjirea luptei care începe între Casa de Austria și Casa de Franța. Mai mult, pacea din 1559 nu va fi decît un armistițiu iar opoziția
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
142 Document: Justiția lui Ludovic cel Sfînt, 143 12. Războiul de O Sută de Ani și epoca încercărilor (1328-1483), 145 Franța în 1328, 146 Regatul în 1328, 146 Criza politică, 147 Războaiele. Războiul de O Sută de Ani și conflictul burgund, 148 Războiul de O Sută de Ani în secolul al XVI-lea, 148 Armagnaci și burgunzi, 149 Războiul de O Sută de Ani în secolul al XV-lea, 149 Ludovic al IX-lea și Carol Temerarul, 150 O socitate în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Roma să se ,,civilizeze” la fel cum viitorul împărat Valentinian lll a fost oaspe la curtea hunilor pe undeva prin Banatul mioritic să-și pună un ștaif asiatic. Și chiar s-au aliat cu ei în anul 437 împotriva regatului burgund de pe Rinul mijlociu. Pentru a-și dovedi veridicitatea vedeniilor scornite în întunericule Satanei, făcă- torul de rele scrisorele, merge chiar mai departe și ne descrie imperiul care a fost ,,eliberat” de Satana de sub farmecele fiarei și capitala acestui stat. Începe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de Orleans și vărul său, ducele de Burgundia, loan fără Frică (fiul lui Filip cel îndrăzneț), dintre care ultimii doi vor fi asasinați, provoacă un război civil. Membrii partidei "Armagnac" (partizani ai lui Ludovic de Orleans) și cei ai partidei "Burgunzilor" (ai cărei șefi succesivi sînt ducii de Burgundia, loan fără Frică și fiul acestuia, Filip cel Bun) se sfișie între ei trecînd regatul prin foc și sabie. A doua etapă începe în 1415. în ultimii ani de domnie a lui
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mod public, măresc nemulțumirile. În 1467, "Liga Binelui Public"38 adună în jurul principalului său adversar, Carol Temerarul, duce de Burgundia, majoritatea marilor feudali ai regatului. Din 1468 pînă în 1477 lupta intermitentă a lui Ludovic al XI-lea împotriva pretențiilor burgundului domină istoria Occidentului. Întreaga politică a lui Carol Temerarul constă în crearea, între Franța și Sfintul Imperiul, a unui stat independent care, adău-gînd teritoriile Flandrei și ale Țărilor de Jos ducatului Burgundiei, amintește Lotharingia din epoca carolingiană. Nu fără dificultate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de Lorrena). Începînd din 1475, ducele de Burgundia suferă înfrîngere după înfrîngere: înfrînt de elvețieni, apoi de ducele de Lorrena, moare în fața orașului Nancy, în 1477. Cu toate acestea, Ludovic al XI-lea nu reușește să pună mîna pe teritoriile burgunde. Maria, moștenitoarea Temerarului, prin căsătoria cu Maximilian de Habsburg, fiul împăratului german, obține un tratat de împărțire (1482), care lasă fiului lor, Filip cel Frumos, Flandra, Brabantul, Olanda, Hainaut și Luxemburgul. Dar pericolul creării în Burgundia a unui "mare ducat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
la acest sfîrșit de Ev Mediu ca principalul germene al statului național. Mai mult încă, se poate considera, așa cum o face R. Fossier, că partizanii rezultați din luptele urbane sau regionale (Guelfii și Ghibelinii în Italia, reprezentanții clanului Armagnac și burgunzii în Franța) constituie embrionii primelor "partide politice" moderne. După frămîntările din secolele XIV și XV, drept consecință, Europa nu mai este concepută ca o creștinătate, ci ca o juxtapunere de entități naționale care luptă pentru hegemonie. Capitolul 4 O COTITURĂ
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]