1,535 matches
-
în 1967 student la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. După licență (1972) este angajat cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române; între 1994 și 1996 este secretar științific al Institutului. Bursier Fulbright în 1980 și doctor în filologie din 1999, cu teza Iacob Negruzzi (monografie), M. se implică și în activitatea didactică, îndeosebi după 1990, ca profesor la Liceul Sanitar din București (1993), lector (din 1994) și conferențiar la Facultatea de
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
secundare la Seminarul Teologic din Roman și la cel din București, ca și la liceul din Focșani, absolvind, în 1888, Liceul „Sf. Sava” din București. Se înscrie ca student la secția matematică a Universității din București, de unde se transferă, ca bursier al Școlii Normale Superioare, la Facultatea de Litere și Filosofie, secția filosofie-istorie. Obține licența în 1892, magna cum laude, susținând teza Ideile lui J.-J. Rousseau asupra educației, apărută în același an. Din inițiativa lui Gr. G. Tocilescu și la
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
, Nicolae-Paul (3. VII. 1923, Caracal), prozator. Este fiul Anei (n. Kakassy) și al lui Mihail M. Mihail, funcționar. Urmează școala primară în orașul natal, iar între 1934 și 1938, ca bursier al Colegiului „Sf. Sava”, prima parte a gimnaziului la București. Continuă liceul la Caracal (1938-1942), susținându-și bacalaureatul la Râmnicu Vâlcea. Din 1942 devine - în paralel - elev al Școlii Militare de Ofițeri și student la Facultatea de Drept a Universității
MIHAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
cu redacțiile se soldează cu o restrângere a gamei de publicații la care să colaboreze, scriitorul fixându-se în special la „Adevărul literar și artistic” și „Luceafărul”. A făcut, de-a lungul anilor, în diferite împrejurări (trimis al Uniunii Scriitorilor, bursier al Asociației de Întrajutorare Intelectuală Europeană, turist), călătorii în Cehoslovacia, Rusia, Letonia, Estonia, Franța, Italia, Germania. Cărților sale li s-a recunoscut valoarea și prin numeroasele premii literare dobândite: Premiul Uniunii Scriitorilor (Semne și repere, 1971), Premiul Asociației Scriitorilor din
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Înaltului Divan. Destituit de domnitorul Gheorghe Bibescu, injustiția avea să se repare în 1847, când va fi numit membru la Înalta Curte de Justiție. Ca efor, participă la întocmirea regulamentului școlilor și se îngrijește de trimiterea în străinătate a primilor bursieri români. Refugiat la Brașov - ca și fratele lui, Dinicu Golescu - după declanșarea mișcării lui Tudor Vladimirescu, el judecă lucid evenimentele în cronica dialogată Prescurtă însemnare dă turburarea Țării Rumânești. Bătrân și cu sănătatea șubrezită, în timpul revoluției de la 1848 - la care
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
jeudi” (ianuarie 1988). Între 1990 și 1993 este redactor-șef al revistei „Astra”, apoi referent la Biblioteca Județeană „Gh. Barițiu”, redactor la posturi de radio brașovene, profesor-asociat la Universitatea „Transilvania” din Brașov. În aceeași perioadă călătorește în Franța (1990) ca bursier al Fundației pentru Întrajutorare Intelectuală Europeană și participă la conferințe internaționale în Elveția, Ungaria, Cehia, Ucraina, Republica Moldova, SUA. Din 1997 trăiește la Cluj-Napoca, lucrând ca redactor-șef la Editura Ginta. În presă începe să scrie în 1976, aproape simultan, la
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
X.1996, București), prozator și poet. G., care se trage dintr-o familie de țărani, a absolvit Liceul Comercial din Suceava (1952), iar după trei ani urmați la Facultatea de Filologie a Universității din București (1952- 1955) a făcut, ca bursier, studii de slavistică (1955-1959) la Universitatea „Taras Șevcenko” din Kiev. Lector la Catedra de literatură ucraineană a Facultății de Limbi Slave a Universității bucureștene, este autorul unui curs de istoria literaturii ucrainene (1975) și traducător al dumelor în limba română
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
deschise de partea cealaltă a cortinei de fier. Ca dimensiune și resurse, el se apropie de institutele din Berlin și Viena, În vreme ce un important număr de teme de cercetare și istorie recentă Îl situează mai aproape de București și de Sofia. Bursierii din Budapesta vin atât din Est cât și din Vest, iar valoarea burselor este de nivel «occidental». Nici New Europe College (NEC) din București, nici Center for Advanced Study (CAS) din Sofia nu pot atrage cercetători permanenți, căci condițiile materiale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
complementare și alimentare (cumul de funcții și salarii). Cercetătorii occidentali invitați la Budapesta pot rămâne timp de un an (senior fellow) sau mai mult (permanent fellow), În vreme ce la București sau la Sofia, ei nu vin decât pentru conferințe episodice. Singurii bursieri străini permanenți la București sunt cei din programul regional; ei sunt plătiți că și colegii lor bursieri români. Noile centre constituie o resursă considerabilă, În lipsa unei adevărate alternative, pentru sistemele academice naționale, considerate drept sclerozate sau aproape În stare de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un an (senior fellow) sau mai mult (permanent fellow), În vreme ce la București sau la Sofia, ei nu vin decât pentru conferințe episodice. Singurii bursieri străini permanenți la București sunt cei din programul regional; ei sunt plătiți că și colegii lor bursieri români. Noile centre constituie o resursă considerabilă, În lipsa unei adevărate alternative, pentru sistemele academice naționale, considerate drept sclerozate sau aproape În stare de faliment (interviuri cu Darota Dakowska și cu Ivaylo Ditcev). Cele de la București și Sofia au trebuit să
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a permis fondarea Colegiului și atribuirea primelor burse (zece pe an). Ca urmare, alte finanțări s-au adăugat primelor, unele dintre ele fiind regulate. Statul român și-a adus contribuția prin degrevarea fiscală a noii instituții de taxe și impozite. Bursierii, a căror medie de varsta scade, rămânând totuși mai ridicată că În alte părți, au În principiu posibilitatea de a se elibera de alte obligații pentru a se consacră propriilor proiecte de cercetare, care nu fac parte din programele institutelor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
scade, rămânând totuși mai ridicată că În alte părți, au În principiu posibilitatea de a se elibera de alte obligații pentru a se consacră propriilor proiecte de cercetare, care nu fac parte din programele institutelor sau universităților În care lucrează. Bursierii beneficiază de asemenea de o lună de călătorie În străinătate, Într-o instituție academică, la alegerea bursierului, pentru a Întâlni specialiști din domeniul său și a avea acces la biblioteci mai bine echipate. Alte programe s-au adăugat programului inițial
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de alte obligații pentru a se consacră propriilor proiecte de cercetare, care nu fac parte din programele institutelor sau universităților În care lucrează. Bursierii beneficiază de asemenea de o lună de călătorie În străinătate, Într-o instituție academică, la alegerea bursierului, pentru a Întâlni specialiști din domeniul său și a avea acces la biblioteci mai bine echipate. Alte programe s-au adăugat programului inițial. RELINK (1996-2002) facilita reintegrarea În viață academică a celor care au studiat În străinătate, ajutându-i să
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
inițial. RELINK (1996-2002) facilita reintegrarea În viață academică a celor care au studiat În străinătate, ajutându-i să-și mențină și dezvolte contactele. Acest program este orientat mai mult către Învățământ decât către cercetare, prevăzând o implicare mai mare a bursierilor În universitățile de origine, prin diferite mijloace, printre care achiziția de cărți destinate În final bibliotecilor universitare. Exită și alte programme mai mici. Cel mai recent dintre programme este regional și vizează apropierea Între rețelele sud-est europene prin invitarea de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În universitățile de origine, prin diferite mijloace, printre care achiziția de cărți destinate În final bibliotecilor universitare. Exită și alte programme mai mici. Cel mai recent dintre programme este regional și vizează apropierea Între rețelele sud-est europene prin invitarea de bursieri (10) bulgari, turci, greci, moldoveni etc. Fondat În noiembrie 2000, CAS s-a orientat de la Inceput către cercetări regionale, propunându-și «să universalizeze problematică regională». Este condus de doi istorici ai culturii, Aleksander Kiossev și Diana Mișkova. CAS a Început
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la mobilitatea științifică internațională. Unul dintre obiectivele fundamentale al acestor centre de excelență este acela de a ușura circulația internațională a cercetătorilor În cele două sensuri: programele și proiectele lor prevăd, În aceeași măsură, stagii În străinătate (În Vest) pentru bursieri și invitații pentru cercetătorii din Vest, pentru conferințe (stagii mai Îndelungate nu sunt posibile În momentul actual decât la Budapesta). Accelerarea schimburilor, după 1989, a făcut să se diminueze mult distanțele, dar nu le-a făcut să dispară cu totul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
director MPI). După unii observatori ai transformărilor intervenite În acest cîmp, «excepția poloneză» ar amenințată de noile comunități științifice emergente, precum cele din micile republici baltice (interviu cu Vera Sparschuh au IZ). Interviu cu Catherine Colliot-Thélène, director al CMB. Idem. Bursierii primeau 400 de euro pe lună la Sofia, 600 la București, dublu la Budapesta dacă erau «juniors», În vreme ce bursele pentru «seniors», categorie care nu există la Sofia sau la București, erau la Budapesta Între 2000 și 3000 de euro. Prezenta
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
era restrînsa și de statutul politic al acestor țări, România, ca și Bulgaria, nefiind În acel moment decît candidată la UE, ceea ce limită accesul la unele programe și rețele rezervate doar țărilor membre. Programul GE-NEC, al Fundației Getty (patru bursieri români pe an și invitarea de cercetători specialiști din domeniul artelor vizuale, al arheologiei, studiilor culturale), programul asupra integrării europene din perspectiva religiilor și studiilor religioase, finanțat de Fundația Bolzmann. Cf. interviurile cu Nikolai Guénov, Liliana Deyanova, Svetla Koleva, Ivaylo
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
gazetar și critic literar. Fiu al lui August Treboniu Laurian, L. a primit o educație îngrijită în familie, din 1853 urmând, în București, școala primară, liceul și Facultatea de Litere și Filosofie, pe care a terminat-o în 1868. Ca bursier, studiază filosofia la Paris și ulterior la Bruxelles, unde își susține și doctoratul. Revenit în țară, va fi, din 1871 până în preajma morții, profesor la câteva licee bucureștene („Sf. Sava”, „Matei Basarab” ș.a.), predând filosofia și uneori latina (corect, fără
LAURIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287755_a_289084]
-
până în 1987. Din 1991 este profesor la Catedra de limbi străine a Academiei de Arte Plastice din București. În 1964 și 1965 a fost atașat cultural la Ambasada României din Roma, oraș în care se va întoarce în 1968 ca bursier. Cercetările de arhivă îi vor împlini teza de doctorat, Raporturi româno-italiene de-a lungul secolelor, susținută în 1969. Între 1970 și 1978 este detașat ca profesor la Universitatea din Pisa. Membru al mai multor asociații culturale din țară și academii
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
și Filosofie (1914-1916), unde îi are profesori pe Ovid Densusianu, I.-A. Candrea, I. Bianu și D. Onciul. Locotenent în timpul primului război mondial, este rănit la Mărășești și decorat. După război își continuă studiile la aceeași facultate (1919-1920), apoi ca bursier în Franța (1920-1928), unde audiază cursurile lui Antoine Meillet, Jean-Pierre Rousselot, Jules Gilliéron, Mario Roques. În 1923 obține titlul de diplomat la École Pratique des Hautes Études, iar în 1926 doctoratul în litere la Sorbona. În 1928 va fi promovat
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
vieții culturale. De altfel, asupra unor aspecte teoretice schițate în acești ani avea să revină mai târziu, în Notes et contre-notes (1962). În 1936 I. se căsătorește cu Rodica Burileanu, studentă în filosofie, iar în 1938 pleacă la Paris ca bursier al guvernului francez, cu intenția de a-și susține doctoratul cu teza Le Thème du péché et le thème de la mort dans la poésie française depuis Baudelaire (pe care nu o va încheia niciodată). În anii războiului trăiește în Franța
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
engleză a Facultății de Filologie, unde parcurge toate treptele, până la gradul de profesor (1990), fiind și șef de catedră (1990-1992, din 2000). În 1974 își susține teza de doctorat cu tema Thomas Wolfe, romancier american la început de secol. Ca bursier, studiază în Marea Britanie (1970), la University of North Carolina, Chapel Hill, SUA (1971-1972) și din nou în Marea Britanie (1979). Va funcționa și ca visiting professor la School of Slavonic and East European Studies din Londra (1990-1992) și la University of
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
1934, și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1934-1938). Își susține licența în sociologie (cu Dimitrie Gusti) și în filologie (germană și franceză). Căsătorită, în 1939, cu Mihai Șora, pleacă împreună la Paris, pentru continuarea studiilor, ca bursieri ai statului francez. În 1940 obține, la Sorbona, diploma în limba și literatura franceză, iar în timpul războiului, la Grenoble, frecventează cursuri și seminarii practice în vederea unei licențe în engleză, pe care o va da în 1944. În 1948 Mihai Șora
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
de intelectuali aduce în centrul preocupărilor pregătirea unei trupe de actori profesioniști, înființarea unor noi „reuniuni” teatrale și muzicale și finanțarea lor parțială din fondurile societății, prin intermediul unor comitete filiale. Pentru aceste trupe sunt trimiși la studii teatrale și muzicale bursieri: Zaharia Bârsan, A. P. Bănuț - care din 1908 devine directorul artistic al societății -, Ion Băilă, Ștefan Mărcuș, Ionel Crișan, Zeno Vancea ș.a. Se produce o evoluție a gustului literar și, deoarece multe piese reprezentate sunt considerate neizbutite, se insistă asupra stimulării
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]