342 matches
-
Adevărații autori de literatură pentru copii, de la Andersen la Saint-Exupéry, se exprimă clar și nuanțat, nu se chinuiesc să adopte acest stil caraghios-peltic, prin care atâția veleitari de la noi își închipuie că se fac îndrăgiți de cei mici. Există o butadă: literatura pentru copii seamănă cu literatura pentru maturi, doar că este mai bună. Oricum, în paginile care urmează nu va fi vorba de literatură, ci de ceva care doar seamănă cu literatura. Acest surogat este cu totul inofensiv dacă știm
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
deopotrivă admirație și invidie.“ În ceea ce ne privește, se pare că ne-a stârnit numai invidie. Voinicica S ´ i versurile lui Cineva a spus că literatura pentru copii este tot literatură, dar... mai bună. Daniel Tei nu cunoaște, probabil, această butadă. Ceea ce le oferă el copiilor - prin volumul Voinicică superstar, Fundația Culturală Libra, 2007 - este o literatură ieftină, improvizată, de calitatea a II-a (de fapt, a XIV-a, dar se cuvine să nu ne trădăm indignarea). Cartea cuprinde povestea - în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nimic din trupul animal. Și porcul, văduvit de plăcere, cînd gîndului i-a fost umbrită fericirea, se arată asa cum e el. Doare. Să nu-l disprețuiască nimeni! Căci porcul e oglinda visului nostru sfărîmat. La urma urmei, cum spunea butada, după ce a curățat grajdurile lui Augias, Hercule n-a fost silit să le umple la loc. V. tînăr, ce să cauți printre ceilalți? Cu toții se plîng de griji și așteaptă o minunată societate ca să-i absolve de povara lor. Ei
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
coborându-și vocea până la șoaptă. „Oare de ce i-a fost teamă să rostească adevărul? Credeți cumva” - i se adresă el lui Noimann - „că patriarhul de la Iasnaia Poliana s-a eschivat să-și exprime opinia despre femei, preferând să articuleze o butadă? Contele nu era prea glumeț de felul lui. În ceea ce privește natura feminină, o cunoștea, ca să zic așa, și en-gros, și-n amănunt. Și acum, după atâția ani, dacă te duci la Iasnaia Poliana, vei observa că jumătate din locuitorii satelor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
albi, din motive de igienă sufletească, vor Înlocui pasiunea pentru politică cu aceea pentru poezie. Opera poeților ruși, prin mijlocirea anticariatelor, se rotea asemeni cărților de joc de pe masă.) Arkadie Ipolitovici Belogorcev se va consola În cazul de față cu butada: la maturitate iei din cărți doar ce te‑apasă: mistificarea și necredința. Fiindcă nu poți căra o bibliotecă În spate. Biblioteca personală este doar ceea ce rămâne În cuget - chintesența, zațul. (Chiar numele lui Dalj Îi răsuna În minte precum titlul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
geometrică, spațială, părea să aibă virtute investigativă. * Trebuie să admirăm deci drumurile tăinuite ale creației matematice geniale, care (tocmai ca topologia, în definiția lui Poincaré: arta de a raționa exact pe figuri greșit făcute) pare a fi, împingînd lucrurile până la butadă, arta de a judeca bine cu idei rău sau incomplet formulate. * Ținem să atragem atenția asupra curioasei solidarități între adâncimea teoretică și eficiența practică așa de des verificată în matematică. * Criza civilizației științifice grecești a fost imposibilitatea de a concepe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
În același timp martorii și beneficiarii celei mai Înalte minuni observate vreodată În istoria miracolelor, viața veșnică a unui trup unit pe vecie cu viața veșnică a sufletului. Ierarhia catolică, de la episcop În sus, nu găsi nici un haz În aceste butade mistice ale unor cadre medii ale sale, Însetate de minuni și și-a făcut cunoscută atitudinea printr-un mesaj foarte ferm adresat credincioșilor, În care, pe lângă inevitabila referire la impenetrabilele planuri ale lui dumnezeu, insista pe ideea care fusese exprimată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
după exemplul lor? Să Întoarcem privirea spre mare și s-o vedem pe Afrodita ieșind din valuri. Întrebat odată ce este un zeu, Tales din Milet a dat un răspuns ambiguu: ceea ce nu Începe și nu sfîrșește. Era un maestru al butadelor, ca și mai tîrziu Socrate, dar pe țărmul unei mări, vara, nu s-ar găsi nici azi o definiție mai bună, căci lecția mării este foarte umană chiar atunci cînd e vorba de zei... Voi pierde Într-o zi toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
cu niciun preț nu doream să mă las orbit de convingerile obtuze, pe care mi le puteau oferi părerea celorlalți sau eterna înțelepciune populară, de pildă. Iar asta, întrucât eu însumi știam mult prea bine că pe cât de adevărată este butada care spune că cine se aseamănă se adună, tot pe atât de corectă este și cea care spune că extremele se atrag mereu, totul variind de la caz la caz. Cu alte cuvinte, încercam din răsputeri să judec lucrurile cu tact
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
veselia cu care pornise nunta în faptul serii. Părinții lui Alex, ai Inei și câțiva prieteni ai mirilor căutară să ridice tonusul invitaților, să animeze unele momente cheie ale nunții pentru ca evenimentul, socotit un accident nedorit, să se estompeze. Folosind butada oamenilor aflați în împrejurări nedorite, toți fură de acord că se cuvine a rechema voia bună ca: cele rele să se spele... Spre dimineață, prăbușiți de oboseală, după o lungă noapte din care nu lipsiseră nici unele nedeslușiri, mirii se retraseră
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
crimă. Și eu alături de tine. Ce facem acum? Arăta palid. Pretinsese odată că el făcea o distincție între onoare și bunul simț și că în fața lui Dumnezeu onoarea nu înseamnă nimic. Acum mă convingeam că asta nu fusese o simplă butadă. Avea un tremur nervos în tot corpul și ceva gelatinos în slăbiciunea lui; o frică moale care îi aburea privirea, dându-i o nesiguranță de miop. Ceva mai devreme îl zărisem pe coridor, ridicând brațele afectuos și slugarnic spre Aristide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
la atacurile nemiloase ale marilor săi dușmani. Când, În 1895, este chemat la tribunal, procurorul citează largi fragmente din Dorian Gray, transformându-le În bază de acuzare a scriitorului Însuși. Un caz uluitor al transferului artă-biografie, parcă spre a confirma butada wildiană: „Mi-am pus geniul În viață, iar În artă doar talentul!” În datele sale primordiale, Portretul lui Dorian Gray nu e un deschizător de drum, o „invenție absolută”, un cap-de-operă ce rupe brutal cu tradiția, spre a făuri noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
dumneavoastră seamănă mai mult cu o amenințare. - Deloc, e doar un banal avertisment cu care mă simt dator din motive de corectitudine. Ne place sau nu, trăim Într-o lume unde nimic nu se dă degeaba. Ai auzit probabil de butada lui Alan Guth: Se spune că nu există lucruri ca un prânz gratis. Universul este ultimul prânz gratis. Nu-ți amintesc Întâmplător această glumă - dacă vom cădea la Învoială, o să Înțelegi la timpul potrivit la ce mă refer. Momentan, fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dorința irepresibilă a tuturor ființelor raționale de a-și cunoaște viitorul. Și, poate, nu doar a celor raționale. E o chestiune fascinantă, dar și cam riscantă aceasta privitoare la cunoașterea viitorului. Foarte riscantă, uneori, nu Însă lipsită de utilitate. O butadă ușor mizantropică susține că există o singură explicație pentru Împrejurarea că maimuțele din ramura care n-a făcut saltul spre umanoide au rămas la condiția lor: fiindcă au avut premoniția că Într-o zi vor deveni oameni. Vorbind serios, Ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cu niciun preț nu doream să mă las orbit de convingerile obtuze, pe care mi le puteau oferi părerea celorlalți sau eterna înțelepciune populară, de pildă. Iar asta, întrucât eu însumi știam mult prea bine că pe cât de adevărată este butada care spune că cine se aseamănă se adună, tot pe atât de corectă este și cea care spune că extremele se atrag mereu, totul variind de la caz la caz. Cu alte cuvinte, încercam din răsputeri să judec lucrurile cu tact
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
-și firele cărunte din jurul gurii să vibreze. — Am o problemă. Nu-mi iese finalul. Treaba ta. — Mă gândeam c-am putea ajunge la un compromis. Uite, știu că-ți place să pari băiat citit. Am să presar prin carte niște butade cu iz filozofic . Ce zici? — Nu sunt interesat. — Și eu ce fac? Cum termin cartea? — Fă ce fac toți scriitorii slabi. Termin-o În coadă de pește, să spună cititorul că ești un tip enigmatic și profund. Sau, dacă ai
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
victoriană) și mai ales după analiza lucidă făcută de Ernst Cassirer în Mitul statului (1945). Într-una din cele mai durabile sinteze asupra locului său în Renașterea florentină de la sfîrșitul Quattrocento-ului și începutul Cinquecento-ului, ne atrage atenția o butadă pe care C. Antoniade a ales-o ca frază emblematică a monografiei sale despre Machiavelli: Dacă ar fi cineva care în cărțile sale și în viața sa să se arate cu desăvîrșire opus față de ceea ce în mod obișnuit se numește
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nici o întrebare. Elogiu O carte citită cu răbdare și interes, pentru a-i pătrunde înțelesurile, a fost și este o îndeletnicire plăcută și folositoare, pentru cei ce doresc să și lărgească orizontul cu noașterii și să-și înnobileze sufletul. Inspirata butadă: Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! este un elogiu adus creatorilor de cărți bine scr ise și purtătoare de învățăminte. Din îndepărtate vremi, cărțile au însoțit viața oamenilor, le-au fost sfetnic și călăuză, le-au luminat mințile și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
se fac semne, și am simțit asta în ascensor, când o frumoasă doamnă mi-a vorbit de pictor, de certitudinea lui - dar poate că e mai mult decât o certitudine, poate că e o legendă - în sfârșit, de proverbiala lui butadă că într-un ascensor, ori urci, ori cobori, e același lucru, căci numai direcția variază. Dar asta, evident, nu este adevărat, sau, cel puțin, nu este adevărat sub forma care mi-a fost transmisă mie. E drept, și Heraclit a
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
portțigaret de chihlimbar. Gestul era prea rafinat ca să nu fie și puțin ridicol. N-am suferit din cauza ei. Am suferit cînd n-o știam, cînd n-o văzusem la față. Din cauza lui Iordan, da, am suferit. Îi uram verva, calambururile, butadele, cheful de poante. Veselia. Îl voiam măcar puțin tăcut, măcar puțin melancolic. Dacă nu tragic, dacă nu singur... Cele două Daisy purtau, fiecare, cîte o zgardă. Nu aveam și eu una? O zgardă zdravănă, dar invizibilă. A ei, un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Spania cu vizigoții, în Italia cu longobarzii, în sudul Dunării cu bulgarii și în Rusia cu varegii-să fie aglutinate de o minoritate barbară războinică într-un stat de tip feudal medieval". Afirmația aceasta, spune el, "aparent șocantă", nu este o "butadă", nici măcar un "paradox" ci o "simplă constatare". Autorul plusează: "acest lucru s-a ferit până acum istoriografia românească să-l semnaleze: să explice cauzele relativei întârzieri a întemeierii statelor medievale. Ele s-au închegat la "câteva secole" după statele din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ai lui Durkheim (�nainte s? devin? un renegat dup? moartea magistrului s?u), l-a �n?eles bine: Chiar din vremea �n care ?coală sociologic? nu conta dec�ț pe un singur om, creatorul ei, ea era deja o ?coal?�. Butada poate fi prelungit? ?i ea m?rturise?te faptul incontestabil c? �n ochii contemporanilor � partizani sau adversari � Emile Durkheim s-a impus că ?eful ?colii sociologice, deoarece a reu?it s? prezinte sociologia că pe o teorie care �nglobeaz?, integreaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
astfel să exagereze. Pericolul apare atunci când aceste tipuri ideale simplificate teoretic sunt prezentate ca dovezi empirice categorice. Este ironic, dar nu foarte surprinzător, că realiștii sunt la fel de înclinați către această confuzie ca și susținătorii altor teorii. Waltz sintetizează cu o butadă contribuția realismului: acesta "ne spune un număr redus de lucruri mari și importante" (1986:329). Dacă realiștii, inclusiv Waltz însuși, ar fi fost întotdeauna atât de modești, această disciplină ar fi fost, îndeosebi în Statele Unite, mult mai câștigată în special
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mijloace dificile de realizare a scopurilor morale. Μ Chiar și puterea banului se Înclină În fața celui Înarmat cu foarte multă răbdare. Μ Sunt oameni care, chiar și atunci când sunt printre alții se simt singuri. Μ Este cunoscută printre psihoterapeuți următoarea butadă, făcută de un pacient mai sensibil decât alții: „Domnule doctor, mi-ați putea da un medicament care să mă facă nesimțitor față de ipocriziile celor din jur?”. Comentariul este de prisos, deoarece se știe că nu este leac pentru cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai mult despre sine, acuzînd reaua-credință și ingratitudinea criticilor și istoricilor literari. Fiu al generalului Opriș din vecini, acesta a fost „lansat” de Bacovia, cu care, acum, după observația d-lui Gheran, seamănă izbitor fizic. Cinci minute am discutat despre butada (auzită de mine, întîi, de la Savin Bratu, în 1964) că „meritul Agathei a fost acela de a-l fi întristat pe Bacovia’’. Ea îi aparține - m-a asigurat d-l Gheran - lui Eugen Jebeleanu. în fine, după aceasta s-a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]