341 matches
-
posibilitățile pieței pentru a integra în mod armonios diversele interese private. Preponderența gândirii liberale a putut fi identificată în legătură cu locuința și cu măsurile în privința igienei, și ea acorda statului o poziție de arbitru, o intervenție publică de tip reglementar. După butada lui Émile Cheysson, "inginer social" și discipol al lui Frédéric Le Play: "Am adormit liberali și ne-am trezit intervenționiști"70. Convingerea că liberul arbitru al pieței nu garantează nici solidaritatea, nici o guvernare eficace a dezvoltării urbane nu este doar
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
septembrie 1967, p. 6. 267 Catherine Pouyet, "Les comités de quartier", în Aménagement du territoire et développement régional, vol. II, Grenoble, Institutul de Studii Politice, 1968-1969, p. 613. 268 P. Bolle, C. Pouyet, op. cit., 1967, p. 55. 269 De unde și butada potrivit căreia Hubert Dubedout era necunoscut în Grenoble celor care locuiau mai jos de etajul 5. 270 Vezi Robert de Caumont și Marc Tessier, Les groupes d'action municipale, Paris, Éditions universitaires, 1971. 271 Paul Thibaud, "Les élections municipales et
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
totală de „caracter“. Tratează tre burile statului cu aceeași dezinvoltură ca și pe cele private: și unele, și celelalte nu-l interesau decât în funcție de vorbele de duh pe care le prilejuiau; la el totul era doar pre text pentru o butadă sau o formulă. Deopotrivă de nestatornic în pasiuni ca și în vicii, el se lăsa dus de ele din indolență și parcă din lipsă de curiozitate. Metrese nenumărate, dar nici una care să-i fi marcat viața. Neînstare nici de dragoste
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
un efect diferențiat al conflictelor. Efectele diferențiate rezultă din corelarea tipurilor de conflicte cu caracteristicile individuale ale membrilor audienței și pot fi rezumate în următoarea formulă: "nu orice tip de conflict din știri are același efect asupra tuturor indivizilor". Această butadă se poate traduce prin câteva legături de cauzalitate, pe care cercetarea de față le-a identificat: * conflictele din știri nu au efecte omogene. Doar rezultatul combinat al subiectului și stilului conflictului se traduce în încredere, cinism sau activism politic; * dintre
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
lui mitologizare precocitatea unei vocații lirice ieșite din comun, elanul juvenil al adolescentului fără frontiere, fronda ingenuă, puritatea simțirii, inocența trăirilor frenetice și o insurgență structurală ce-l făcea rebel și inconformist. S-a spus cu perfectă îndreptățire - cu o butadă ce a făcut epocă și a rezistat la dintele timpului - că Nicolae Labiș s-a născut într-o epocă imposibilă. Altfel spus, s-a născut prea devreme și, din nefericire, a prins anii feroce ai totalitarismului de tip stalinist, marcați
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
lumina. Resimte răceala, sobrietatea suedezilor, iar pe vecinii de de-asupra îi resimte ca pe demoni, cum îi și numește. Îmbrâncelile, fugărelile cu cuțitul pe scări, strigătele de ajutor, urletele urmate apoi de sobrietatea bine jucată pe stradă, îi reamintesc butada lui Cioran, poți iubi pe oricine, nu și pe vecini. Cioran răzbate și din scrisorile lui Rene, care se regăsește în luciditatea plină de farmec a francezului român, atunci când așteptarea Gabrielei în Suedia se prelungește. - Patria poetului e limba iar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
tot, și fenomene de continuitate, de recuperare selectivă, de tradiție valorificată critic, readaptată și modernizată. Despre Pentru Europa s-a spus, uneori, că a fost scrisă de ultimul iluminist, de un pașoptist întârziat. Este cel mai mare... elogiu, fără nici o butadă, ce ni se poate aduce. Căci acest spirit iluminist-pașoptist repetăm: spirit are încă vitalitatea și, mai mult decât atât, sa actuală, după noi evidentă. Mai ales, după o perioadă de cruntă dictatură. Luați orice critică a tiraniei și intoleranței din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să recunoaștem cu tristețe, salvatoare: duplicitatea. Românul a învățat pe pielea lui sub regimul comunist mai mult decât oricând că limba a fost dată omului pentru a și ascunde gândirea. Una spunem la ședință, alta acasă. Să restituim lui Rivarol butada care-i aparține, fiindcă am văzut-o atribuită, uneori, cu generozitate și... altora. Revenind la emisiunile amintite și la propaganda anticomunistă ce a avut totuși meritul esențial, cel puțin teoretic, al demistificării: situația este totuși reversibilă, poate fi reversibilă. Iluzia
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literare riguroase, de mare responsabilitate civică și morală, implicate profund în viața societății. Acestea au dreptul și chiar datoria să se pronunțe, să cenzureze, să critice, oricât de sever, viață politică a epocii lor și sub toate aspectele sale. Opun butadelor de pur efect literar ale lui Paul Valăry, reacția mult mai gravă a lui Thomas Mann, între alții. Și unii și alții, în felul lor, fac politică. Doar că apolitismul unuia este snob și justificat numai prin psihologie literară, în timp ce
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
concepte și scheme străine, dar ca termen de încadrare, definire și înțelegere a unor teme românești corespunzătoare. Sau care devin semnificative cu adevărat, ori în primul rând, prin această raportare. Pentru a da un singur exemplu: Comment peut-on Œtre Roumain, butada (cât de fericită?) a lui E.M. Cioran, este definită ca un indiciu al stigmatului românesc. Iar acesta, la rândul său, este integrat tipologiilor antropologului american Erving Goffman din lucrarea clasică Stigma (1963), despre identitatea distrusă (spoiled identity). Evident, întreaga perspectivă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aperi o serie de concepte politice democratice occidentale, într-o țară lipsită de mari tradiții civice și împotriva unui regim totalitar, reprezintă în orice caz, orice s-ar spune, un gest infinit mai constructiv, din partea lui Iuliu Maniu, decât toate butadele negativiste, de serie, fie și bien tournăes, ale lui E.M. Cioran. De altfel, tot la Paris, am auzit în mediile literare și o caracterizare lucidă: Il fait du faux dix huitiŁme siŁcle. în timp ce Iuliu Maniu și-a lăsat ca să mă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care este diferența dintre adevăratul om de cultură, chiar publicist mai mult sau mai puțin ocazional, și simplul jurnalist cultural? De ce să rămânem doar sclavii efectului imediat, ai succesului de o zi? Eternii admiratori ai micului text de actualitate? Ai butadelor de cafenea, tipice culturii orale, încă rezistentă și de mare prestigiu, gen Țuțea? De ce Țuțomania cum s-a și spus ar fi idealul culturii române? Și dacă, din nefericire, Noi boicotăm istoria și valorificăm mărunt imediatul, după excelenta formulă a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deoarece introduc, în primul rând, detestabilul Führerprinzip. Respectiv, dictatura în gândire și cultură, suprimarea judecății personale, eliminarea spiritului critic. Impun în stil oral, superior, definitiv și categoric o serie de adevăruri, care cele mai multe nu rezistă la o analiză serioasă. Doar butade, dogme și mituri inconsistente. Nu intră în discuție expresia lor literară, seducția comunicării orale, ci calitatea intrinsecă a ideii. Nu este mai puțin adevărat că fascinația personajului carismatic este încă mare, adesea enormă, că mulți tineri simt nevoia unui maestru
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
extrem de inegale. O adevărată orgie, adesea, a cuvântului versificat și mediatizat, intensiv și extensiv. Cauzele sunt evidente: povestea că românul s-a născut poet ne convingem tot mai mult nu este chiar o simplă... poveste. De expediat ironic, printr-o butadă, care la origine nici n-a fost de altfel butadă. Un fond ancestral, după unii trac, după alții o prelungire (sau și una și alta) a nu mai puțin străvechiului reflex folcloric al cântatului din frunză, al poetului nativ, tolănit
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mediatizat, intensiv și extensiv. Cauzele sunt evidente: povestea că românul s-a născut poet ne convingem tot mai mult nu este chiar o simplă... poveste. De expediat ironic, printr-o butadă, care la origine nici n-a fost de altfel butadă. Un fond ancestral, după unii trac, după alții o prelungire (sau și una și alta) a nu mai puțin străvechiului reflex folcloric al cântatului din frunză, al poetului nativ, tolănit contemplativ la umbră, lângă o turmă de mioare. El ar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
într adevăr. Dar care simbolizează, cel puțin, un mic fapt neînsemnat: o mare literatură, o mare cultură, o mare filozofie, în perioada actuală, nu se mai pot face decât într-un mediu civilizat. într-o mare civilizație. Deci, ca să împingem butada până la capăt, filozofi, filozofi, dar cu... rufele impecabil spălate. Povestea cu butoiul lui Diogene și altele de acest gen (de care este plin Diogene Laerțiu, deoarece chiar și pe vremea lui reprezentau doar simple curiozități anecdotice, gesturi singulare de avangardă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de asemenea interese, atunci am minimaliza viața oamenilor, am reduce-o la nevoi primare. E drept, preocupările culinare pot duce la un rafinament al preparării hranei, însă piramida trebuințelor trebuie luată în seamă. Ne reamintim de înțelepciunea exprimată de binecunoscută butadă, și anume, "nu trăim ca să mâncăm, ci mâncăm ca să trăim". Ajungem în cele din urmă la recunoașterea intereselor de bază. Acestea sunt interese biologice necategorice. Interesele de bază sunt importante nu pentru că satisfacerea lor ar produce, ca să zic așa, valoare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cristalin în chip de evidență ultimă. O ajută bucuroasă și Ondine, conștientă că luarea ei de poziție radicală ar fi putut compromite fragilitatea reîntâlnirii; în consecință, se abținu să-i citeze fericitei marionete, așa cum inima îi dădea ghes, una din butadele ei favorite: Orice confort se plătește. Condiția de animal domestic o antrenează pe cea de vită de măcelarie"1. Preferă să-și corecteze prompt scăparea de spontaneitate de mai înainte printr-o voltă abilă, menită să abată discuția înspre zone
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ai lui Durkheim (�nainte s? devin? un renegat dup? moartea magistrului s?u), l-a �n?eles bine: Chiar din vremea �n care ?coală sociologic? nu conta dec�ț pe un singur om, creatorul ei, ea era deja o ?coal?�. Butada poate fi prelungit? ?i ea m?rturise?te faptul incontestabil c? �n ochii contemporanilor � partizani sau adversari � Emile Durkheim s-a impus că ?eful ?colii sociologice, deoarece a reu?it s? prezinte sociologia că pe o teorie care �nglobeaz?, integreaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lui Virchow). Este meritul altui cercetător german, Ludwig von Buhl (1816-1880) de a fi lansat, încă din 1865, ipoteza după care, teoretic, orice tip de celulă din organism se poate canceriza. Același L. von Buhl a completat, în 1886, celebra butadă virchowiană, astfel: „Omnis cellula e cellula ejusdem natura“. Ludwig von Buhl (1816-1880) a studiat medicina la München și Viena, iar în 1847 a fost abilitat lector de anatomie patolo gică și microscopie la Universitatea din München. În 1859 a fost
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ca cineva să decidă pentru ei. Și oamenii politici asta și fac. Sunt elita investită cu acest rol atât în mod formal, prin alegeri, cât și în mod informal, prin pasivitatea cotidiană a majorității cetățenilor. În vremea comunismului, circula o butadă: "poporul muncitor stă la masă prin reprezentanții săi". Există și astăzi convingerea generală că situația nu s-a schimbat. Cu toate acestea, atunci când se ivește un moment în care corpul social ar trebui să se mobilizeze, acest lucru nu se
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
jurnal în urma unei prelungite discuții „pasionante” cu Wikander despre o istorie a „arianismului” în Europa, la care acesta din urmă lucra și pe care nu a publicat-o niciodată 3. S-ar fi numit Romantismul arian (Den ariska romantiken), iar butada lui Mallarmé se regăsește citată aici. Opțiune parțial inexplicabilă din partea lui Eliade, pentru că în egală măsură ar fi putut aminti interpretarea gnostică a lui Wikander la două dintre filmele lui Ingmar Bergman (Ansiktet și Persona), articol care a circulat de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
apă la drum și poți cumpăra o „amintire” de la Paris. Printre grupurile de scriitori și localnici, prinși în ultimele discuții și schimburi de mesaje înaintea despărțirii, mișună fotografi și cameramani de la diverse posturi TV din Paris. Și pentru a închide butada, răsare în fața mea tipul rotofei de la RFI, cel care mă intervievase acum trei zile, la sosirea în Gara Montparnasse: îmi reținuse disponibilitatea discursivă și-mi face cu ochiul ca unei vechi cunoștințe. Vrea să-i spun pentru radio cum mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
acum. Mi-a povestit întâmplări pe care le-a trăit împreună cu Spiridon Vangheli și Andrei Burac la case de creație sau la reuniuni ale PEN Clubului. Vangheli i-ar fi spus odată: „Când îl citesc pe Saroyan, mă simt armean”. Butada lui Vangheli l-a măgulit... 30 iunie, vineri Tallin VITALIE CIOBANU: Despărțire emoționantă, la gară, de prietenii noștri letoni. Facem o poză cu Andrei Bodiu și cu fetele din stafful local, pe fundalul roș-galben al trenului nostru, pe care scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
falsă, idealistă, reacționară, că Platon nu avea dreptate?”. Într-adevăr, umblam la mine cu cele două volume ale lui Cezar Papacostea și, „obraznic”, în loc să-i dau dreptate, l-am privit în ochi pe tovarășul profesor și i-am propus o butadă: - Da, aveți desigur dreptate, dar... nu vedeți ce veche, ce persistentă, tenace, e această „ne-dreptate”? Nu vedeți câți se luptă cu ea?!Ă Cum o declar uneori și public, eu cred, azi, la aproape o jumătate de secol de la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]