1,697 matches
-
suflarea. Mintea Îi fugi către moartea atroce a vâslașilor. Acum le Înțelegea cumplita Încordare a membrelor. Cei care scăpaseră de otravă fuseseră lăsați În lanțuri, să moară de sete sub soarele arzător, fără ca asasinul să fi catadicsit să le desfacă butucii. Încercaseră până În ultima clipă să se elibereze, și probabil că strigătele lor disperate umpluseră mlaștina vreme de câteva zile. Dar limba lor de neînțeles, În loc să Îi Îndemne pe oameni să dea fuga, Îi Înspăimântase pe puținii locuitori, terorizați de groaza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de când a apărut, la sfârșitul anilor ’80. Puțini sunt oamenii care nu lucrează aici. Toți sau aproape toți au părăsit viile și câmpurile. Și de atunci, pârloagele și mărăcinii s-au tot întins de-a lungul marii podgorii, înghițind livezile, butucii de viță, brazdele de pământ bun. Orașul nostru nu e prea mare. Nu este V., nici pe departe. Totuși, poți să te pierzi în el. Înțeleg prin asta că are suficient de multe colțuri umbrite și de foișoare pentru ca oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
numai că mai îndepărtată. Aerul e limpede, dar încă atât de rece, încât cei trei sunt nevoiți să se înfășoare cu fularele lor moderne și exagerat de lungi. Sus se văd niște nori, parcă trasați cu compasul. Vântul aduce praf. Butucii de vie încă n‑au înflorit, lucru care se va întâmpla, după cum spune un cântec vienez, abia mai târziu și în altă parte, mai exact chiar pe malul Dunării, la vremea când dă vița‑de‑vie în floare. Atunci vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Nici eu nu știu de ce le fumez, zău că nu știu. Ia-ți una de-a dumitale, că altfel nu o să-ți câștig atenția în veci. — Mersi, i-am spus stingându-mi țigara într-o scrumieră de mărimea capacului de la butucul unei roți. Cred că așa o să fac. — Și dacă tot te-ai deranjat, ai putea să torni și ceva de băut pentru noi. Nu știu dumneata cum te simți, dar mie cu siguranță mi-ar prinde bine un păhărel. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
unul peste altul. Din ei vroia tata să facă o casă. Casă nu au ajuns niciodată. Dar eu zic că omul e mai fericit când speră decât când a realizat ce a sperat. Trăiam cu speranța în suflet că acești butuci vor ajunge casă. Că vom avea și noi o casă mare ca a lui Lili lui Nică. Seara, când luna strălucea puternic, noi ne așezam pe acești butuci și nenea Ilie al Ioanei ne cânta din caval. Cânta așa de
AM LUAT CU ÎMPRUMUT...FOC, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361482_a_362811]
-
a realizat ce a sperat. Trăiam cu speranța în suflet că acești butuci vor ajunge casă. Că vom avea și noi o casă mare ca a lui Lili lui Nică. Seara, când luna strălucea puternic, noi ne așezam pe acești butuci și nenea Ilie al Ioanei ne cânta din caval. Cânta așa de frumos că eu și vedeam stelele dansând și mai ales Luna. Omul care împrumuta foc, fără să știe, ne-a luminat copilăria. Îl iubeam ca pe un bunic
AM LUAT CU ÎMPRUMUT...FOC, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361482_a_362811]
-
și naturală. CUCU: Aroma e naturală, sută la sută, dar cafeaua... DOAMNA CUCU: Aha! CUCU: Cine bea cafea naturală, în fiecare zi, am citit în nu știu care ziar că ziarele de-asta scriu ca să băgăm la bilă, se urcă singur pe butuci. Adică este nocivă, nocivă cu litere mari. Din cauza asta eu nu fac abuz. Și uite ce bine mă conserv (Își bate bicepșii, pectoralii, își umflă pieptul teatral). Dinamită, nu alta! DOAMNA CUCU: Nu crezi că la atâta dinamită, mai e
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
ca apoi să urce din nou dealul spre Secăria.Acolo se afla și ținta drumului său. Dincolo de Secăria era ridicat sălașul stânei baciului Miron, pe o coastă de deal la margine de pădure. Depăși ultima casă din sat construită din butuci de lemn așezați unul peste altul, și cu acoperișul din șindrilă. O casă nici mai sărăcăcioasă, nici mai arătoasă decât majoritatea caselor din zonă, un pic mai măruntă decât altele din vecini, cu o curte înconjurată de un gard făcut
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
septembrie 1896, primarul Simion Balaci din Turnu Severin și notabilitățiile orașului au încheiat cu reprezentanții din Ada Kaleh, Ismail Mustafa, Șemsi Ali și Arif Ismai un protocol conform căruia se permite săracilor din insula « să procure lemne uscate, crengi și butuci din islazul comunei Turnu Severin, din țară muntelui Alion trei zile pe săptămână, până la 5 mai 1897, în schimbul sumei de 30 franci ».4 Un contract înfăptuit la 21 decembrie 1899 arată că reprezentanții Severinului în frunte cu același primar Simion
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
Comandamentul era stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi[5]. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
m-a iubit la fel cum l-am iubit si eu. Toate bune până când, într-o zi, dudul meu cărunt, și crăpat de greutățile vremurilor, s-a repezit cu trupu-i bătrân în luciul spân al securii. Dudul a dispărut, iar butucul mi-a gonit păsările casei, curcile, găinile, dar și păsările cerului, pițigoii, mierlele și alte surate care veneau adeseori să-mi privească, să-mi asculte și să-mi cânte copilăria. Sângele dudului alerga printre clopote să-mi dea de știre
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
cafeluța. Atâta știi! Dumnealui, ditamai directorul, nu vrea să știe că eu, umila lui soție, nu are de unde să facă rost de carne, de brânză, că băiatul lui vrea și el blugi ca lumea, că mie mi-au zdrobit picioarele butucii ăia de pantofi, că... -Destuul! Că înnebunești omul. -Daa, omul cu relații!..Prăpăditule! Pârlitule! Uite, vine revelionul și eu n-am o măslină. Dar Ștefăneasca...și curcan și măsline cât prunele...Are bărbat cu relații. -Termină, că turbez! De unde vrei
UN KIL DE MĂSLINE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367867_a_369196]
-
spirit, atât de impetuoasă și abundentă încât ar avea de unde da și altora! Un tânăr care compune vers și cântă admirabil, un truditor la microfonul radioului, de dragul muzicii și din respectul pentru oameni! Nimeni nu bea vinul în podgorie, lângă butuc, dar îi primește îngerul din cupă în crame, ori unde vrea să instaleze conducte spre rai. Întocmai, cuvântul și muzica nu zboară direct din pană și liră, ci, dor trecând prin artist, izbucnesc mai departe. Așa un artist, pe care
MARIAN STERE UN ARTIST ÎNDRĂGIT DE TOŢI ARTIŞTII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368000_a_369329]
-
fără rezultat. Nodurosul îl ținea strâns ca să-mi arate că forța brută nu rezolvă întotdeauna lucrurile. Mai trebuie și-un pic de minte... Văzusesem la socru-meu că-n cazuri de-astea ,este nevoie și de mai. Un fel de butuc tare din lemn, făcut de ăl bătrân ca să-l ajute la strânsoare. Lovesc cu putere spre capul de fier al toporului...Numai că maiul nu era obișnuit cu filfizoni de la oraș .Se dă mai într-o parte ,făcându-mă să
FOLOSUL ECUATIEI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368022_a_369351]
-
acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
dimensiunea aceasta spirituală în văzul și în auzul tuturor. - Mi-e greu să găsesc niște lăutari cinstiți, din soiul lui Fărâmiță Lambru. Unde au dispărut aceștia? - Ba nu. Sunt lăutari pentru nunți. Ei asta fac. - Da', dar din aia de butuc...buni... - Sunt. Am din ăștia. Buni. N-au dispărut toți. Ba chiar sunt mai buni ca niciodată, numai că au îmbătrânit. Am avut un proiect la Institutul Cultural Român timp de un an, finalul proiectului fiind la Ateneul Român. Eu
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
strigăm din răsputeri, agitând clopoțeii: Câțu-Mâțu, întoarce pârțu’ Două ouă încondeiete Pune-o bine pe perete. Una mie, una ție, Una de tovărășie. Nimic...Ne-am uitat printre scândurile gardului și am observat că gospodarul casei ascuțea araci pe un butuc. Nici nu ne-a luat în seamă. Pe prispa csei...nicio mișcare. -Cred că nu ne-a auzit, a zis Marin. Hai, încă o dată! Și iar răcnirăm însunete de zurgălăi: „câțu-mâțu/întoarce pârțu’...” Atunci, gospodina ieși furioasă din casă și
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
să ne-o inoculeze și frații noștri de la cârma țării și prietenii din afară. Subvenționarea masivă a agriculturii în alte țări a permis străinilor să aducă produse agricole și preparate diverse la prețuri foarte mici și astfel au pus pe butuci pe orice întreprinzător român. Astăzi mâncăm castraveți din Vietnam, mere din Italia, struguri din Africa de Sud, roșii din Turcia, fasole din Egipt și lista ar putea continua. Vedem bine că nu sunt bune, că au doar aspect, dar nu au gust
FERICIŢI CEI CE NU FAC NIMIC! de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366998_a_368327]
-
ei copil, Măria, născut la moșia Ustie, Pe Nistru, nu departe de granița Moldovei, la dragostea ce o purtase soțului ei, Eremia, la robia ce avea să o aștepte la Istanbul, dacă acolo îi va fi locul. Așa cum ședea pe butucul de odihnă al Doamnei, până atunci a Țării Moldovei, mama voievodului Alexandru Movilă, cu părul ciuntit, cu privirile pierdute, vedeai pe martira catolică târâtă pe pământurile unei alte religii mult mai păgâne decât cea ortodoxă cu care își împăcase gândul
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
de suflet strânși din casele arse și prădate ale țăranilor, urmăreau supliciul, adunați unul într-altul, înghesuiți în carele neîncăpătoare. Schender Pașa ridică mâna ca semn al începerii actului de pedepsire. Tobele răsunară scurt. Primul, împins de doi ieniceri spre butucul decapitării, apăru în fața mulțimii. Era un căpitan de oaste domnească, direct din slujba principelui Alexandru. Ajuns în dreptul călăului, își întoarse fața spre voievodul sub îndemnul căruia luptase. Privirea lui o întâlni pe cea a lui Alexandru. Ochii lor tineri se
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
în dreptul călăului, își întoarse fața spre voievodul sub îndemnul căruia luptase. Privirea lui o întâlni pe cea a lui Alexandru. Ochii lor tineri se priviră îndelung. Călăul îi rupse gulerul înalt ce-i acoperea grumazul dând a-l apăsa spre butuc. Tânărul se smuci, și își privi încă o dată Principele din ochii căruia lacrimi fierbinți se prelingeau pe obrajii înflăcărați. Căpitanul surâse și colțurile buzelor săltară smocurile musteței stufoase ce-i acoperea gura uscată. Se așeză în genunchi, își potrivi capul
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]