326 matches
-
scopul garantării unei exploatări în deplină siguranță. 6. Se exclud din domeniul de aplicare a prezentei directive: - ascensoarele în sensul Directivei 95/16/CE8, - tramvaiele de construcție tradițională manevrate prin cabluri, - instalațiile folosite în scopuri agricole, - materialele specifice pentru sărbători câmpenești, fixe sau mobile, precum și instalatiile din parcurile de distracții, destinate petrecerii timpului liber și care nu sunt utilizate ca mijloace de transport de persoane, - instalațiile miniere, precum și cele fixe și utilizate în scopuri industriale, - bacurile fluviale manevrate prin cabluri, - căile
jrc4564as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89730_a_90517]
-
unitățile de cazare este de 708, din care 325 de locuri în tabere școlare. Turismul cultural este strict legat de prezența pe teritoriul județului a unor valori culturale care pot îmbrăca diverse forme. Demne de interes sunt festivalurile folclorice, serbările câmpenești și pastorale, care în multe cazuri atrag mii de spectatori. În fiecare an, în perioada martie-decembrie au loc evenimente culturale dintre care amintim: Orașul Zalău are o tradiție importantă în domeniul sportului. Echipa de handbal HC Zalău (fostă Silcotub Zalău
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
germană. Alături de austrieci și germani s-au stabilit deopotrivă italieni, unguri, cehi, evrei, greci, sârbi și armeni. Odată cu spiritul nemțesc, de ordine și curățenie, germanii au adus și obiceiuri ce i-au influențat pe severineni autohtoni: ideile socialiste și petrecerile câmpenești de 1 Mai, cu fanfară și ospețe în pădurea Crihalei (continuate până azi cu numele "Zilele Severinului"). Austriecii, germanii, italienii, evreii, ungurii, grecii, sârbii, armenii și românii vor participa împreună la construirea și dezvoltarea primului "oraș apusan, din România modernă
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
de participanți cu un maxim de 15.000 participanți in 2006. Ziua Minerului este cea mai importantă sărbătoare a comunității miniere din Roșia Montană, fiind marcată în fiecare an în ultimul weekend din august. Cu această ocazie sunt organizate petreceri câmpenești, concursuri sportive, competiții cu specific mineresc, concerte de muzică, dansuri populare. Evenimentul încercă să readucă la viață valorile, simbolurile și tradițiile mineritului din Munții Apuseni prin implicarea întregii comunități în acest festival. La ediția din 2009, comunitatea din Roșia Montană
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
O frescă a satului Tomșani din acea perioadă o găsim ilustrată în romanul "Din vremea căpitanului Costache", în prefața căruia autorul - Alexandru Antemireanu, originar din Tomșani, fiul preotului Damian Antemir - spune: "m-am născut la 1877 în Tomșani, un sătuc câmpenesc, mic și sărac, cu săteni simpli și nevoiași". Satul Măgula - numele lui vine de la trei movile de pământ aflate în jurul satului, care au servit ca punct de observație în calea cotropitorilor. Aceste movile se numeau "măguri", așa că oamenii au pronunțat
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
erau sărbători care aveau un caracter predominant laic (spre deosebire de cele religioase din timpul anului) cu elemente folclorice de port, manifestări de bucurie, etc. Istoria organizării festivităților cu prilejul nedeilor se pierde în negura veacurilor. Era în primul rând o serbare câmpenească, pe malul Streiului, cu organizarea de jocuri și hore. Erau aduse orchestre cunoscute din alte părți, cele mai renumite erau „Bănățenii" din zona Zeicani (spre Caransebeș), apoi Măceoanii, Sălășenii și Slivășenii. În anii 30 satul Livadia avea o orchestră renumită
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Apuseni, care avea loc în a III a duminică din luna iulie. Începând cu anii post colectivizare (60 -70) aceste nedei s-au transformat complet, rămânând numai chefuri în cadrul familiilor, sătenii aducându-și șefii de la serviciu, iar partea de serbare câmpenească la iarbă verde a dispărut. În continuare prezentăm alte obiceiuri din acei ani care pe parcursul timpului au dispărut. Primăvara sătenii mergeau cu vitele (bovine, ovine sau cabaline) la „sălașele" din deal, partea dinspre Pădurea Muncel și în amonte, unde rămâneau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
țară, uneori se puteau închega relații matrimoniale. Nedeile erau sărbători sătești cu caracter predominant familiar dar și prietenesc între familiile care erau interesate de acest lucru. Participanții la acest eveniment se îmbrăcau în haine de sărbătoare. Nedeea avea un caracter câmpenesc și se desfășura pe o pajiște de pe malul râului Strei, în capătul satului Livadia spre Baru. De asemenea se amenaja un loc împrejmuit cu mesteceni unde cântau muzicanții și dansau tinerii, ,jucau” jocurile obișnuite în Țara Hațegului, cu tradiție locală
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
monument al naturii. În cinstea acestei flori și pentru protejarea ei, după terminarea perioadei de vegetație (10 aprilie- 5 mai), în a treia duminică din luna mai, primăria organizează un festival folcloric denumit “Laleaua pestrița” - urmat de o tradițională serbare câmpeneasca. La festival participa cele mai prestigioase formații artistice din județ. De obicei, concomitent cu festivalul “Laleaua Pestrița” în pădurea Orheiului se ține o importanță expoziție zootehnica zonala, la care participă principalii crescători de bovine din comuna Cetate și comunele limitrofe
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
și Barbulovici au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserica greco-catolică din Bocșa. Primul bust al lui Simion Bărnuțiu din Bocșa, opera lui Horia Flămându, a fost dezvelit pe 24 septembrie 1967. În perioada 1965-2001, la Bocșa s-au desfașurat serbări câmpenești anuale dedicate lui Simion Bărnuțiu. Potrivit recensământului din 1869, satul avea 968 locuitori, dintre care 946 greco-catolici, 21 evrei și un evanghelist. Odată cu reforma administrativă din 1876, Bocșa devine o parte din Comitatul Sălaj. La recensământul din 1880, satul avea
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
zonei. În Măgura Priei (996 m.), vârful cel mai înalt al Munților Meseșului, în hotarul satului, în apropierea drumului județean 108G Cizer - Vânători, în locul numit "Purcăreață", se ține în fiecare an în a doua duminică a lunii mai, tradiționala serbare câmpenească "Măsurișul Oilor", manifestare culturală cu implicații adâncii în viața socială a locuitorilor acestor meleaguri. Ca serbare câmpenească, Măsurișul a început în anul 1967, idee a regretatului fiu al satului Ioan Sonea, de a transfoma obiceiul împreunișului oilor într-o adevărată
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
apropierea drumului județean 108G Cizer - Vânători, în locul numit "Purcăreață", se ține în fiecare an în a doua duminică a lunii mai, tradiționala serbare câmpenească "Măsurișul Oilor", manifestare culturală cu implicații adâncii în viața socială a locuitorilor acestor meleaguri. Ca serbare câmpenească, Măsurișul a început în anul 1967, idee a regretatului fiu al satului Ioan Sonea, de a transfoma obiceiul împreunișului oilor într-o adevărată sărbătoare. Acest obicei pastoral are loc primăvara, atunci când oile sunt separate de miei. Măsurișul a devenit astăzi
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
stat. De-a lungul timpului întâlnim următoarea structură confesională: În ziua de 29 iunie a fiecărui an, dată la care se termină cu prașila culturilor agricole, în special a porumbului și înainte de seceriș, se organiza la Berchieș o mare serbare câmpenească numită "Târgul de la Berchieș". Era în fond o manifestare folclorică în care toate satele din împrejurimi se deplasau cu formațiile de muzică populară și cu formațiile de dansuri și jocuri populare, obiectivul fiind relaxarea și cunoașterea reciprocă. Era prilej pentru
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
demult "Feiurd", în ) este un sat în comuna Chinteni din județul Cluj, Transilvania, România. Satul este situat la 17 km nord de Cluj, așezat pe fundul căldării, ce se adâncește între Fântânelele Clujului și comunele Pădureni, Satul Lung, Borșa și Câmpenești. Prin mijlocul satului curge Pârâul Feiurdenilor, care la Jucu se varsă în Someșul Mic. Locurile din apropierea satului au nume românești: Cot, Sub Pădure, Ulița Mare, Dâmbul Popii, Șes, Țelini, Dos, Față, Deal, Curmatura, Calea Borșii, Calea Giulii, Calea Clujului; iar
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
Calea Borșii, Calea Giulii, Calea Clujului; iar hotarele mai depărtate de sat sunt ungurești: Nyerges, Telek, Kecskevára, Meleg, Hideg, Selyem, Torna, Ambra-völgy. "Legenda spune că pe vremea Hulilor satul Feiurdeni era situat in partea dinspre răsărit unde astăzi este comuna Câmpenești. La vestea ca vin Hulii si prăpădesc tot in cale, poporul speriat se hotărăște să iși părăseascș locuințele din apropierea șoselei și să se refugieze in matca pârâului, in sus, inspre apus, unde erau pe atunci păduri seculare. Aici lânga izvorul
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
care creionează succint locul natal al unui important filosof și poet interbelic - Ilariu Dobridor. „Dobridorul - toponim cu rezonanță de basm - este satul din Dolj în care scriitorul a văzut lumina zilei, se pare la 1 noiembrie 1909... Dincolo de aspra viață câmpenească, satul se întemeia sufletește pe tradiția folclorică încă vie și pe rânduielile bisericești ale Ortodoxiei (preotul satului era pe atunci Ion Bercea, iar cântăreț - iscusitul Mitiță Negreț). Această matcă patriarhală și-a pus adîncă pecete pe sufletul viitorului poet, iar
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
răcoritoare, adormindă, parfumata, "Stă aproape de lumină, prin poiene tupilata.”" (Vasile Alecsandri - Lunca din Mircești) În lucrarea să Amintiri din copilărie (1879), marele povestitor român Ion Creangă (1837-1889) prezintă apă Șiretului că o graniță între două lumi: lumea muntenilor și lumea câmpeneasca. Despărțindu-se de peisajul montan, pe care căruță îl lasă în urmă, trecând pe malul stâng al Șiretului, cei doi copii (Nica și Zaharia lui Gâtlan) și moș Luca care merg la Iași fac un popas pe prispa unui rotar
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
Iași fac un popas pe prispa unui rotar din Blăgești, unde sunt pișcați de țânțari și dorm într-o „fumăraie de baligi”. Autorul descrie prin vorbele lui moș Luca diferențele dintre cele două lumi separate de Siret: "„Așa-i viața câmpeneasca (...). Cum treci Șiretul, apa-i rea și lemnele pe sponci; iar vară te înăduși de căldură, si țânțarii te chinuiesc amarnic. N-aș trăi la câmp, Doamne ferește! Halal pe la noi! Apele-s dulci, limpezi că cristalul și reci ca gheața
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
Apahida (în , în , în , în trad. ""Podul Abatelui"" sau ""Podul Abației"") este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Apahida (reședința), Bodrog, Câmpenești, Corpadea, Dezmir, Pata, Sânnicoară și Sub Coastă. Pe teritoriul comunei Apahida s-au făcut importante descoperiri arheologice, între care cimitirul celtic din sec.III-II. î.C. și mormintele goților din sec.V d.C. Au fost descoperit două tezaure: primul, găsit
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
mai a fost transformată de către naziști într-o sărbătoare propagandistică. Se suținea că "ziua de 1 mai trebuie să devină o sărbătoare a întregii națiuni și nu poate fi transformată într-un simbol al luptei proletare și a decadenței". Serbările câmpenești, chioșcurile cu bere și spectacolele nu lipseau, dar sindicatele fuseseră interzise. Organizațiile muncitorești au fost înlocuite cu directive de la partidul unic. Peste timp, grupări radicale folosesc retorica nazistă, participând la proteste violente având ca pretext ziua de 1 mai (de
Ziua Muncii () [Corola-website/Science/307015_a_308344]
-
artistul a pictat probabil portretul unei curtezane din Veneția. Senzualitatea emanata de tablou întărește această presupunere, mai ales că Giorgione - așa cum notează Văsari - "era un mare iubitor al aventurilor amoroase ("cose d'amore")". După majoritatea istoricilor de artă, tabloul "Concert câmpenesc" (""Concerto campestre"") realizat între anii 1508 și 1510, ar fi opera exclusivă a lui Giorgione, deși o contribuție a lui Titian nu este exclusă. Este surprinzătoare zugrăvirea laolaltă a nudurilor de femeie și a bărbaților îmbrăcați. ""Dejunul pe iarbă"" al
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
Maicii Domnului"”). Berceo nu se afirma că un narator original, deoarece lucrează asupra textelor traduse din latină; originalitatea să și talentul artistic devin evidente în tratamentul temelor, în stilul său, în detaliile costumbriste și în adaptarea la mentalitatea medievală și câmpeneasca. Lirica să este culta, chiar dacă adopta o formă populară și utilizează unele elemente tradiționale; tipul de strofa cel mai des utilizat este catrenul alexandrin, separând fiecare vers în două jumătăți de căte șapte silabe, printr-o cezura ce corespunde sfârșitului
Gonzalo de Berceo () [Corola-website/Science/307990_a_309319]
-
și sunt împrejmuite de mlaștini și turbării cu vegetație specifică zonelor umede. Manifestare culturală În Măgura Priei, în locul cunoscut de localnici sub denumirea de "Purcăreață", are loc în fiecare an, în a II-a duminică a lunii mai, tradițională serbare câmpeneasca "„Măsurișul oilor”". Prima ediție a măsurișului a avut loc în anul 1967, eveniment organizat la inițiativa și cu sprijinul regretatului fiu al satului Pria, Ioan Sonea. Evenimentul pastoral se desfasoara într-un cadru natural excepțional, la fiecare început al primăverii
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
și în Paradis. Cultură trubadurească O mult mai mare importanță, în crearea unei literaturi naționale, are însăși cultură laică, în limba „vulgara”, care se adresează unui public incult sau cel mult puțin știutor de carte, destinată divertismentului și recreației, serbărilor câmpenești și celor de la palat. În această categorie se înscriu literatura românească și poezia. Spre deosebire de cea clericala, această cultură este de circulație restrânsă, are un caracter oral și de aceea este ritmata sau versificata. Era răspândită de menestreli, acei artiști ambulanți
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]