361 matches
-
la prășit, la cosit, la treierat, la cules, dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naționale
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
piuă. Se facă mai multe foi care se ung cu această julfă și se însiropează. Se așează pe tavă și se taie ca un tort. Se făcea în mod obișnuit de sărbători. Nu am auzit atunci de proprietățile halucinogene ale cânepii. Cap. X - Viața spirituală a satului. Manifestări ale spiritului popular în satele comunei Filipeni X. 1 Costumul popular de lucru și de sșrbștoare Ca peste tot în satele românești, femeia a îndeplinit roluri multiple, nerecunoscute, dar fără de care societatea românească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
putea croi (un croi simplu, spate-față la cămașa de corp și nici pentru „pantalon” ițari, croiul nu era prea complicat), apoi era cusut cu mâna cu ață din același material. între multele operații succesive până la obținerea pânăzei, aplicate inului și cânepii, cea mai grea era melețatul în meliță prin care era îndepărtată celuloza din firele de in și cânepă, scoțându-se fibra. Melița era un instrument simplu din lemn rotund sau prismă, susținut de patru picioare, în care se decupa o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
La Natașa ai încercat? îmi sugerează una din prietenele lui, Natașa?! și-mi amintesc cum vag mi-a vorbit de această fată, încerc să reconstitui împrejurarea, eram la o masă în orice caz, el îmi vorbește de Natașa, părul ei cânepiu, prins în coc, ochii verzi, apoi o disertație despre pădurile de mesteceni, Natașa vine din Rusia lui, servește undeva la un bar, nu-mi vine în minte numele barului, Am să te duc odată la ea, e o femeie, încerc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
În fața vetrei. În spatele lui, se afla bastonul pe care-l folosea la mers. Fără el, nu putea să meargă nici măcar până la toaletă. Își ținea cotul rezemat de o lădiță din lemn pe care o folosea la depănatul și la strânsul cânepii, o activitate secundară de care se ocupa când avea chef. Deși era infirm, putea contribui și el puțin la finanțele familiei. — Hiyoshi! — Da, domnule? — Nu-ți supăra mama. — Da. — Și nu te certa cu sora ta. Gândește-te ce impresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de persoane - membri ai unor ansambluri folclorice și trupe de teatru, dar și consilieri locali ai orașului austriac, a precizat dna Jana Lavrits, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Timiș. Vineri, oaspeții austrieci au participat la spectacolele prilejuite de Ziua Cânepii la Lovrin. În dimineața zilei de sâmbătă, 25 iunie, dl Răzvan Hrenoschi, șeful Serviciului Relații Publice al C.J.T. , le va fi austriecilor ghid într-un tur al Timișoarei, inclusiv la instituțiile de cultură din subordinea administrației județene, urmând ca de la
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
prin debara și pînă la urmă a împachetat sticla într-un ziar: „Sînt curios ce-ți iese. Să mă chemi și pe mine să gust!”. Și iat-o deodată în fața mea pe Nicole Kidman. Cu părul ei cel blond, aproape cînepiu, ondulat și rebel, cu gîtul ei subțire și puternic, pe care pot distinge nervura groasă a arterei jugulare. Iato aici pe vulpița asta cu nas obraznic care privește într-o parte, pe lîngă trunchiul unui copac, îmbrăcată într-o rochie
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
de Ministerul său crt. întreprinderii -------------------- activitate al centrală localitatea județul întreprinderii industrială în subordinea căreia se organizează și va funcționa întreprinderea ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Întreprinderea municipiul Hunedoara Țesătorie de Centrală Țesătoria de Deva mătase și industriei mătase Deva finisaj mătăsii, inului și cînepii București 2. Întreprinderea municipiul Timiș Producția de Centrală "Pretim" Timișoara prefabricate industriei Timișoara pentru pielăriei, încălțăminte cauciucului și încălțămintei București 3. Întreprinderea municipiul - Producția de Centrală "Prefin" București prefabricate industriei București pentru pielăriei, încălțăminte cauciucului și încălțămintei București 4. Întreprinderea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129454_a_130783]
-
urăște tot pe ascuns cu gustul poemei în gură Fuiorul Stătea ascuns în lanul de cînepă din grădina casei de la doclin de tălpile de copil se prindea pămîntul reavăn răcoarea lui dacă (abia) îi stîmpăra sîngele înfierbîntat verdele crud al cînepii tinere îi colora ochii tineri cu care vedea lumea visată și cerul albastru era verde crud precum snopii de cînepă puși de bunica la murat ascunși sub mal în apa rece și limpede înverzită și ea repede de picioarele lui
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
cu toate că atunci părul lui de copil avea culoarea aurului ca al mamei sale cînd l-a născut II ascuns în lanul de cînepă din grădina casei copilăriei chema roiul de viespi și privea cerul albastru culcat pe spate în răcoarea cînepii vedea mai bine lumea visată prin crăpătura ochilor lui verzi mai cruzi ca verdele crud al cînepii cînepa - pîrga puterilor cuvintelor sale în tinerețe III cine mai cheamă astăzi oare cuvîntul la el se auzi gîndind deodată cu voce tot
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
II ascuns în lanul de cînepă din grădina casei copilăriei chema roiul de viespi și privea cerul albastru culcat pe spate în răcoarea cînepii vedea mai bine lumea visată prin crăpătura ochilor lui verzi mai cruzi ca verdele crud al cînepii cînepa - pîrga puterilor cuvintelor sale în tinerețe III cine mai cheamă astăzi oare cuvîntul la el se auzi gîndind deodată cu voce tot mai puternică și crezu pentru o clipă că sîngele verde crud de odinioară al copilăriei va fi
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
el poema între timp însă fără s-o fi simțit în preajmă ea îi lipise cu apă verde pleoapele ele acum aurii mai auzi doar plesnetul despicînd în două lumea visată și cerul albastru precum trupul de mult uscat al cînepii adunat în fuior pe brațul bunicii cîndva Turnul Unghiului Din Turnul Unghiului privește poetul doar cu ochiul care vede numai înlăuntrul său domeniul poemului cuvintele mici pe care el le trecuse victorios prin încercarea din Vale plesnesc acum în pîrgă
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
dinți și intră în vîrful picioarelor. Aruncă o privire asupra patului, încă nedesfăcut, pe care trona șalul de lînă de culoarea smeurei, neterminat, alături de ghemul uriaș. Temător, înaintă către scaunul cu rotile din dreptul ferestrei, în care Walburga, cu părul cînepiu lăsat de-alungul umerilor, părea că abia mai respiră. Hansi se propti în fața ei, și îi văzu ochii închiși și bărbia lăsată în piept. Mîinile osoase îi erau încrucișate peste bustul enorm, care dintotdeauna îl fermecase pe Hansi. - S-a întîmplat
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
în geamul ospiciului să respire în voie nebunia. cînd îmi citește scrisorile mila din ochii ei ar putea hrăni un orfelinat întreg. ,rău mai trăiți domnilor" i se pare că aude în somn, departe de coapsele sulamitei și de părul cînepiu al margarethei revărsat peste caseta cu bijuterii mincinoase. ar spăla cu leșie alămurile unei vieți liniștite să nu te mai lege nimeni ca pe-un tîlhar de codru dacă duci o piesă la teatrul din mannheim. ,nu mi-e nici
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
o lacrimă mare, limpede, tremurătoare, lacrimă pe care-aș luat-o-n mîini și-aș purta-o ca pe însăși copilăria mea-n brațe, în lumina unei după amiezi nesfîrșite. „...și prin începutul acela de somn pătrundea mirosul acrișor al cînepii din capătul pădurii, al socului pălit de soare și mirosurile acelea îl trezeau; deschidea mirat ochii; frumoasă-i lumea, așa cum a făcut-o cine a făcut-o, n-ai mai pleca din ea în vecii vecilor, atîta-i de frumoasă și
Fiecare clipă e grea, coaptă, mustoasă, esențială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12926_a_14251]
-
rana încet deschizîndu-se întîiul rod - deodată cu pîrga Fuiorul I Stătea ascuns în lanul de cînepă din grădina casei de la doclin de tălpile de copil se prindea pămîntul reavăn răcoarea lui dacă (abia) îi stîmpăra sîngele înfierbîntat verdele crud al cînepii tinere îi colora ochii tineri cu care vedea lumea visată și cerul albastru era verde crud precum snopii de cînepă puși de bunica la murat ascunși sub mal în apa rece și limpede înverzită și ea repede de picioarele lui
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
cu toate că atunci părul lui de copil avea culoarea aurului ca al mamei sale cînd l-a născut II ascuns în lanul de cînepă din grădina casei copilăriei chema roiul de viespi și privea cerul albastru culcat pe spate în răcoarea cînepii vedea mai bine lumea visată prin crăpătura ochilor lui verzi mai cruzi ca verdele crud al cînepii cînepa - pîrga puterilor cuvintelor sale în tinerețe III cine mai cheamă astăzi oare cuvîntul la el se auzi gîndind deodată cu voce tot
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
II ascuns în lanul de cînepă din grădina casei copilăriei chema roiul de viespi și privea cerul albastru culcat pe spate în răcoarea cînepii vedea mai bine lumea visată prin crăpătura ochilor lui verzi mai cruzi ca verdele crud al cînepii cînepa - pîrga puterilor cuvintelor sale în tinerețe III cine mai cheamă astăzi oare cuvîntul la el se auzi gîndind deodată cu voce tot mai puternică și crezu pentru o clipă că sîngele verde crud de odinioară al copilăriei va fi
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
el poema între timp însă fără s-o fi simțit în preajmă ea îi lipise cu apă verde pleoapele ele acum aurii mai auzi doar plesnetul despicînd în două lumea visată și cerul albastru precum trupul de mult uscat al cînepii adunat în fuior pe brațul bunicii cîndva Turnul Unghiului Din Turnul Unghiului privește poetul doar cu ochiul care vede numai înlăuntrul său domeniul poemului cuvintele mici pe care el le trecuse victorios prin încercarea din Vale plesnesc acum în pîrgă
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
o jugula. Sunt pagini dintre cele mai pline de căldură din câte a scris Vârgolici, acestea care ne trimit în lumea îndepărtatei copilării și adolescențe, în proximitatea celor doi părinți, a tatălui, vrednic slujitor, ca preot, al bisericii din Valea Cânepii și, mai târziu, al alteia din Brăila, a mamei, învățătoarea dedicată instruirii copiilor pe care îi învață nu doar carte, ci și jocuri și cântece, ea însăși cântând „discret la vioară”. Căldura specială a tonului o vom percepe încă mai
De neamul brăilenilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4119_a_5444]
-
înscrieri, persoanele interesate se pot prezenta de luni până vineri între orele 9 și 18 la secretariatul S.A.M. (care se află la parterul Casei Tineretului). Relații privind cursurile sus-menționate se furnizează și la tel. 483 144. IOAN BÎTEA Ziua Cânepii l Marcată în 2 iulie, la S.C.A. Lovrin În data de 2 iulie se sărbătorește Ziua Cânepii, eveniment ce va fi marcat la Stațiunea de Cercetări Agricole Lovrin, în organizarea societății „Cânepa Românească“, ne-a informat dna Leontina Doroiman
Agenda2004-26-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282583_a_283912]
-
A.M. (care se află la parterul Casei Tineretului). Relații privind cursurile sus-menționate se furnizează și la tel. 483 144. IOAN BÎTEA Ziua Cânepii l Marcată în 2 iulie, la S.C.A. Lovrin În data de 2 iulie se sărbătorește Ziua Cânepii, eveniment ce va fi marcat la Stațiunea de Cercetări Agricole Lovrin, în organizarea societății „Cânepa Românească“, ne-a informat dna Leontina Doroiman, directorul societății amintite. Manifestarea din acest an este inclusă în proiectul propus de Universitatea de Vest din Timișoara
Agenda2004-26-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282583_a_283912]
-
Timișoara a găzduit o întâlnire între reprezentanții specialiștilor de la Stațiunea de Cercetări Agricole Lovrin și cei ai Agenției de Siguranță a Consumatorilor din Austria. Acțiunea a avut drept scop începerea colaborării în domeniul agricol și industrial privind cultura și prelucrarea cânepii; specialiștii de peste hotare utilizează această materie primă la realizarea izolațiilor în construcții, la fabricarea diverselor produse alimentare, în industria textilă, cosmetică etc., rețetele fiind patentate și verificate riguros în U.E. ( E. C.) Seminar la Reșița Marți, 12 octombrie, de la ora 10
Agenda2004-41-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282979_a_284308]
-
842): 7-23; „SIREGON“ ( C. Șagului nr. 18; țel. 274 356): 8-23; „STOIAN“ (Piața Badea Cârțan nr. 1; țel. 294537): 9-13. ELECTRICĂ - SDT Programul lucrărilor cu întreruperea consumatorilor din județul Timiș în perioada 5 - 9 aprilie LUNI: Timișoara (străzile Zarand, Aleea Cânepii (p), Labirint nr. 1, sc. C, Canal Bega, Albăstrelelor, Oravița, I. I. de la Brad, Stuparilor (p)), Blajova, Sintești, Buziaș (p), Sânnicolau Mare (p) - „Banat Tractor”, „Eurovitalis”, Gară; Gottlob (p), Deta (p) - Zona Ștrand Termal; Sânmartinu Sârbesc (p). MARȚI: Timișoara (străzile
Agenda2004-14-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282275_a_283604]
-
albastru închis, indigo“, cicic „roșu deschis“, pembé „roșu închis“); sunt termeni învechiți și/sau regionali. Unele nume de culori au fost formate pe teren românesc, cu ajutorul sufixului -iu < lat. -ivus, atât de la cuvinte de origine latină (arămiu, argintiu, auriu, brumăriu, cânepiu, cenușiu, fumuriu, ruginiu), cât și de la cuvinte de origine turcă (cafeniu, cârmâziu), greacă (stacojiu < stacoj „rac“ < ngr. stakós „rac“), slavă (coliliu, prăfuriu, vișiniu). alb Oricine știe puțină latină poate spune că rom. alb vine din lat. albus. Deși cuvântul latinesc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]