5,886 matches
-
prima pagină. Românul întors în țară după 5 ani de absență l-a întrebat pe Cronicar cine sunt VIP-urile despre ale căror căsătorii, divorțuri și legături amoroase clandestine se scrie tot în primele pagini ale ziarelor. Moderatori de televiziune, cântăreți și cântărețe, oameni de presă și sportivi. Ce venit au și ce audiență? Iarăși o întrebare justificată pentru a cerne ce e și mai ales ce nu e VIP. Folosind acest criteriu cantitativ, rezultatul e catastrofal - cam 80% dintre VIP
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
dirijor nu a avut prezența de spirit să-i acopere erorile (sărise 11 măsuri, uitase orchestrația) dar tot atât de adevărat este că reflexele, rapiditatea în reacții fac parte neapărat din panoplia de calități a unui dirijor - mai ales de operă, deoarece cântăreții sunt ființe imprevizibile. Dar José Collado (deși a acompaniat-o de multe ori) nu pare să se fi dinamizat alături de nerăbdătoarea lui parteneră. Lăsat în voia lui, el a trecut prin piesele simfonice încetișor, prudent, ilustrând parcă proverbul chinezesc care
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
doi ani, ca și cînd nimic nu s-ar fi întîmplat. Narațiunea se structurează în jurul încercărilor soțului de a desluși partea nevăzută și nerostită a vieții Magdei... Romanul următor, Virtuosul, este povestea unui amor imposibil între tînăra contesă Carlotta și cîntărețul de operă castrat Gasparo Conti, într-o Italie a veacului al XVIII-lea. Cartea, care a avut un imens succes, este pe cale de apariție, după cîte știu, la editura Univers. Următorul roman - încă netradus în Germania la vremea cînd am
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
nu numai în contra poeziei vremii, propagandistice, dar și împotriva realismului liric clasic, izvor al atâtor abuzuri. Într-un eseu, apărut prin 1971, intitulat Cearta eternă, încercam să-mi susțin convingerea. După mine, cei dintâi furioși, avant la lettre, excesiv de senzoriali, cântăreții curtezanelor romane, introduceau în poezie, odată cu femeia, instinctul, milioane de săruturi și vrăbiile. Opțiunea pentru instinct, mai târziu, în apusul Europei, începutul de dereglare a simțurilor, opuse rațiunii, nu se putea să nu le placă ferventelor apărătoare ale curentului nou
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
un copil de mult întunecat// Un cîine am zărit, cu ochi de cîine,/ Mi-am amînat ființa, deci, pe mîine./ Adulmecînd dulceaga lui sminteală/ M-am potrivit spre dulce hoinăreală// Foșneau gingașe silfe sub veșminte/ Pămîntul mirosea a jurăminte/ Noi, cîntăreții patrupezi, în van/ Visam s-ajungem prin livezi la Pan"(În aer carnavale). Plantată în spațiul unei mitologii inversate, poeta găsește suficiente resurse productive, se arată suficient de inventivă, ca și acum, prin stăruitor exercițiu, ar căpăta dexteritatea de-a
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
poetice, delaungul anilor, mereu în același sens, și va condamna o liotă de traducători; printre ei: Eta Boeriu, cu Petrarca, Leonid Dimov, cu Andrei Belâi, ca să nu mai vorbim de Ion Caraion ("Mulți poeți străini a mai ucis acest contorsionat cântăreț, Caraion!", p. 412). Foarte amuzantă este, în sens invers, parafraza de la pagina 236: "A murit Nichita Hrușciov, cel ce a demascat stalinismul și ținea una-două-trei-patru-cinci... cuvântări numai așa... Iisuse, vorbăreț bărbat mai era! Și tare aș vrea să știu, Doamnă
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Astfel, " Mențiunea specială" a adunat opt concurenți, cam cei ce nu puteau aspira la un premiu propriu-zis, dar i-aș vedea pe soprana Cristina Simionescu și baritonul Massimiliano Viapiano (Italia) ceva mai bine plasați. "Premiul Fundației Darclée" a grupat cinci cântăreți de valori oarecum egale, poate doar soprana poloneză Wioletta Chodowicz cu naturalețea cu care își conduce linia ar fi putut spera la mai mult. "Premiul special al juriului" a marcat preferințe diverse: ce se apreciază în primul rând - calitatea glasului
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
și cu susținere interioară. Maratonul muzical al Galei Laureților - 28 de arii pregătite în doar 2-3 zile - a fost susținut cu vitejie și consistență sonoră calitativă de către Orchestra de cameră Radio sub bagheta neobositului Marco Balderi, vechi prieten al orchestrei, cântăreților și publicului brăilean. Dar Concursul "Darclée" nu este numai o competiție, de la o ediție la alta se îmbogățește cu mereu alte manifestări menite să dea configurație câte unei idei. De data aceasta este vorba despre un proiect unic în România
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
trepte ale măiestriei. Iar în orașul care participă din plin, umplând sălile până la refuz sau urmărind din stradă, sub ploaie, transmisia directă pe video wall, se vor forma cu siguranță iubitori și cunoscători de operă și poate, de ce nu, și cântăreți.
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
de propria-i luciditate subversivă, antiumană, care, consecventă cu concluzia la care a ajuns, intră în colaps, optînd pentru sinucidere: "cel care crede că doar sinuciderea/ îl mai poate exprima" (Criza). Înainte de-a recurge la actul final, e un cîntăreț al neputinței, resemnat, un aed al inutilității, întorcîndu-se în barbaria ce urmează conștientizării nonsensului existențial, ca un ultim corolar al acestuia: "Ajutîndu-se cu dinții scoate Orfeu ultimele acorduri din harfă/ Resemnarea sa de pe urmă ascute colții, ghearele fiarelor/ Dînd o
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
noi ar fi putut să ocupe ' la nevoie ' cușca sufleurului. Prindeam orice sunet 'pe alături'; orice vorbă improvizată, așteptam săgeata do-ului natural (precum microbiștii un gol într-un match de fotbal. Venea, sigur, mai des!). Să fi avut minunații cântăreți de pe atunci atâta dicțiune încât am învățat, cu text, aproape tot repertoriul? Era bun, cuprinzător, de 'nivel european'. Chiar așa! Îi cunoșteam pe toți artiștii (atențiune, ei erau zilnic și în sală, alături de noi, atunci când alte echipe înfruntau scena; patimă
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
picanterie ale Magdei Ianculescu, cu lirica plurivalent inteligentă a lui Valentin Teodorian, humorul sec, senzațional al lui Constantin Gabor. Au fost, au fost seri de aur, seri de argint, seri de catifea; seri de tragedie ' seri de bufonerie. Cu artiști cântăreți cum a avut Opera română și mult după 1953 când s-a inaugurat clădirea pe care o avem și astăzi, cu toți aceia pe care iubindu-i îi jignesc nepomenind numele lor, deși au stat și pe afișele Scalei sau
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
mici, promite să asigure o evoluție prudentă dar cu rezultate, în etapa apreciată ca fiind o schimbare de generație. În acest context, trebuie judecat spectacolul ,,Italianca în Alger" de Rossini, aproape în întregime sprijinit pe umerii unei echipe de tineri cântăreți, aflați la început de drum. Un spectacol Rossini nu este deloc ușor nici vocal nici scenic, dar trebuie să pară ușor. Tot ceea ce bel-canto-ul rossinian cere glasului se regăsește în scriitura vocală a ,,Italiencei": rulade, triluri, cascade de ornamente, note
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
și al adevărului...) Este de presupus stricăciunea rafinată a unui Imperiu vechi clădit mai întâi pe severa virtute romană statuară, despre care scrie în versurile sale, ca săpate în bronz, Horațiu, poetul de curte, însă tot atât de mare cel puțin precum Cântărețul iubirilor ușoare, cel dintâi liric important al Europei, libertin în artă și în purtări, osândit... Livia, soția lui Octavian Augustus, se spune că ar fi fost și o ferventă a misterelor egiptene, zeiței Isis, ființă tiranică, poruncitoare. Și că Ovidiu
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
concepute ca o provocare lansată tradiționalismului clasicizant de către cel mai fertil - individualist - spirit al literaturii muzicale germane. Davidienii existau numai în efortul lui de a construi mental o asociație de artiști liberi de dogmă. Iar David... un simbol, viteazul luptător, cântăreț și poet. În această suită de 18 mici poeme, fantezii uneori criptice, alteori sentimentale sau jucăuș umoristice esteticul se ascunde după o fabuloasă registrație pianistică. Motiv pentru care ele se cântă rar. Interpretarea, așa cum a fost ea acum, unitară într-
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
în România mari vedete, prin explozia recentă și foarte întîrziată a mass-mediei, societatea de consum, cu starurile ei consumabile, i-a pus pe poeți la colț. Și nu e drept. Cum s-au impus aceste poeme? Prin manuale, prin mijlocirea cîntăreților de tot felul, prin antologii, prin emisiuni de radio, recitaluri și cu ajutorul "neprecupețit" al cenzurii în anii comunismului." Astfel de impunere a unor poeme a fost dintotdeauna disprețuită de "esteți". Poți strîmba din nas, dar nu poți ignora faptul că
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
orientate ale făcătorilor de mass-media, ca și răsplata materială consistentă îi ocolește pe creatori, pe indivizii trudei spiritului și a minții, îndreptîndu-se spre cu totul alte categorii, într-o bizară armonizare cu ceea ce semnifica, sub regimul totalitar, ofensiva împotriva culturii. Cîntăreții de manele, clovnii micului ecran, fotbaliștii, spre a nu mai vorbi despre politicienii extrași, aidoma unor numere cîștigătoare, din urna neantului, sau despre "miliardarii de carton" (inexplicabilă sintagmă, deoarece noi, nevoiașii, am putea fi numiți "de carton", cu mult mai
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
originală, identitară a culturii muzicale a unui popor și ea nu se rezumă - așa cum s-a crezut până nu demult, și cum unii mai cred și acum - la grupuri folclorice sau la prestația vreunui rapsod brunet. Artiștii români (dirijori, instrumentiști, cântăreți) sunt prezenți, fără îndoială mai mult decât în trecut, în contextul muzical internațional, dar nu printr-o politică de stat, ci prin inițiative particulare; este bine așa, chiar dacă ar fi utile și unele proiecte ample, bine articulate. Din păcate, această
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
numai cu "împămîntenirea" poetului, cu întoarcerea sa la "vatră" ca eveniment biografic, ci și cu elaborarea unei doctrine virile a "pământului", propusă în liniile tradiționalismului". Criticii confirmă în cor inspirația telurică a lui Pillat. Pentru Șerban Cioculescu, "Ion Pillat este cîntărețul acelei "terra mater", în toate înțelesurile expresiei, de la cel particular, al leagănului familial, la cel general, al întregului patrimoniu național, al tuturor zărilor patriei în trecutul și prezentul lor". Pentru Pompiliu Constantinescu, "Talentul d-lui Pillat se hrănește organic din
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
microbiștii ei), un monstru sacru ca Giuseppe Taddei, recitând și cântând pentru București (are 85 de ani) domnul Alberto Carrara Verdi, descendent direct și proprietar al vilei compozitorului de la Sant' Agata, Virginia Zeani, acum la Bloomington - Amintiri și Perspective. Câțiva cântăreți români (Felicia Filip, Laura Niculescu) care se află în lume. Ei au povestit despre cum se petrece ziua cea mare, Centenarul, în Italia; la Bussetto, orășelul de lângă Roncole unde s-a născut Verdi, la Milano, la Roma, la Parma etc.
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
Cristian Teodorescu Parlamentul, în noua sa ediție, are multe trăsături comune cu acea pitorească și primejdioasă Curte a Miracolelor din Parisul Medieval. Foști pușcăriași, ucigași cu sau fără voie, torționari, cântăreți la petreceri, pamfletari dezonorați și alte asemenea specimene grupate în partidul justițiarului cu mitralieră. Or fi poate, alături de ei în acest partid și persoane mai acătării. Totuși una dintre trăsăturile onorabilității ține și de libertatea de asociere. Oricât ar încerca
Curtea Miracolelor peremiste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16530_a_17855]
-
știut că se dădeau dispoziții pentru aureolarea Licăi Gheorghiu ca actriță și n-a prea simpatizat-o pe a doua fiică, Tanța (să fi fost aceasta și rezultatul zvonului despre paternitatea ei incertă?), punîndu-i piedici în calea căsătoriei ei cu cîntărețul Grigoriu. Autorul (care nu-l agrea pe Ion Gheorghe Maurer) știe că prietenia lui Gheorghiu-Dej cu acest personaj înalt n-a fost decît una politică. Și îl condamnă pentru rolul lui, de conivență cu Bodnăraș, de a-l fi propus
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
mici, reținute, mai degrabă decît largi și patetice, acest tenor de primă linie la ora asta simte extraordinar ideea lui Andrei Șerban, miza ei, tratarea ei aproape cinematografică. Vocea lui, atît cît a lăsat să se audă la avanpremieră - unde cîntăreții nu sînt obligați, conform contractelor, să cînte la justa disponobilitate - m-a tulburat. Ca și cea a mezzosopranei din Riga, Elina GaranČa. O apariție elegantă, fermă, de ținută. Se pare că acest personaj o lansează pe piața contractelor mari. Care
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
simtă și să vadă mai limpede. A fost o provocare extraordinară să fac un spectacol-laborator aici, la Opera Comică, adică să intersectez atât mijloace de expresie artistică diferite, cât și funcțiile pe care le au interpreții în mod obișnuit. Astfel, cântăreții dansează, balerinii joacă și toată lumea cântă. Peter Pan e un spectacol ce decupează o echipă artistică tânără, vie și disponibilă și asta e foarte important. Rămâne de văzut unde este Țara de Nicăieri și cine este Peter Pan, cel care
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
vineri, ca si cel al Paștelui, (Postul Mare) au devenit pen¬tru creștini o instituție sfânta și venerabilă. Astfel, canonul 69 apostolic accentuează porunca postului pentru membrii Bisericii: “Dacă vreun episcop sau presbiter, sau diacon, sau ipodiacon, sau citeț, sau cântăreț, nu postește sfântul și marele post al Paștilor sau Miercurea sau Vinerea, să se caterisească... iar daca va fi laic sa se afurisească”... Interviu Atfel spus, ne aflăm în această binecuvântată perioadă - în timpul Postului Mare al Paștilor, vremea potrivită pocăinței
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]