551 matches
-
pentru moarte, și-au Început periplul spre graniță Îmbrăcați cu ce aveau mai bun, articole primite anterior de la emisiune: tricouri de la spray-ul pentru țânțari Bugger-Off, jeanși de la Ripped & Ready, șepci de baseball de la Global News Network. Bunicile purtau șalurile cântătoare. La controalele medicale, doctorii din tabără au conchis că gemenii Loot și Bootie nu aveau șapte sau opt ani, așa cum crezuseră prietenii mei, ci doisprezece, dar procesul de creștere fusese stopat din cauză că fumaseră Încontinuu țigări de foi. Un psihiatru american
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cum să devină independenți. Printre sugestii: să pună bazele unei afaceri cu instalații de antene parabolice În zone izolate, să deschidă o franciză de generatoare cu biciclete său să-și deschidă un magazin pe eBay unde să vândă interesantele șaluri cântătoare cu cărăbuși de smarald făcute cu „Împletitura secretă“. Pată Neagră a explicat că tot ce-și dorea tribul era să găsească o palmă de pământ pe care să o poată cultiva, să-și păstreze poveștile, să trăiască În armonie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pun capăt situației pe loc. Dar pentru membrii mai tineri ai cancelariei de la St George, a menține ordinea înseamnă o luptă continuă și de multe ori sângeroasă. Pentru un novice ca Sheba - o novice trasă prin inel, cu un accent cântător și cu bluze prin care se vede tot - potențialul pentru dezastru era însemnat. Mai târziu, aveam să aflu detalii despre ce se întâmplase la prima oră a Shebei. Fusese trimisă în ceea se se numește cam pompos „atelierul“ școlii - o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
baterii, un sac de făină și un walkman vechi, dar funcțional, Pearl l-a pupat recunoscătoare, apoi s-a dus în cabană și-a închis ușa în urma ei. A terminat patru romane în trei zile, inclusiv Să Ucizi o Pasăre Cântătoare ( n. trad. roman al scriitoarei Harper Lee, pentru care aceasta a primit în 1960 premiul Pullitzer ). S-a prefăcut că Atticus Finch era tatăl ei și că, într-un final, majoritatea oamenilor face ceea ce trebuie. Pearl a citit în funcție de gusturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
decât rafinat-livresc, îndepărtându-se de vorbire și apropiindu-se de scriere. Aceasta mai înseamnă: forme ale scriiturii, nu ale oralității; artificiu, nu spontaneitate; joc, nu invenție; manieră, nu poezie. Așadar, o artă a expresiei, înflorită și prețioasă; uniformă și decorativă; cântătoare, cadențată ca în versetele biblice“. Poate că temele literaturii lui Sadoveanu vor fi, tot mai mult de acum încolo, resimțite ca învechite pentru cititorul internaut, consumator exclusiv al ficțiunilor timpului său; poate că însăși scriitura sadoveniană, expresivă și misterioasă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aci. Martine se întoarce și o privește defensiv. MARTINE: Sunt o femeie care stăpânește la perfecție arta conversației cu gentilomii care vin în vizită. Edna își frânge mâinile stingherită. EDNA: Ești încântătoare cu oaspeții tăi, surioară dragă, de-a dreptul ’cântătoare. Dar nu mai veni nici un oaspete. Și dacă nu reparăm în curând acoperișul cela, o să cadă toată șandramaua pe noi ca mânia Domnului. Martine mai ia o gură din pahar. MARTINE: Oh, Doamne, ce arșiță. Aș fi în stare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mea a stăruit: — Ce i-ai spus prietenului tău? — Corabia lui va străbate toată Mediterana înainte de a coborî, după Tanger, de-a lungul coastei atlantice. O să debarcăm unde o să avem chef. În loc să-și dezvăluie îngrijorarea, Nur își luă un ton cântător: — Nici în Egipt, nici în Siria, nici în Candia... Am continuat, amuzat de joc: — Nici în regatul Fès, nici la Sousa... — Nici la Brussa, nici la Constantinopol... — Nici la Alger... — Nici în Circazia... — Nici în Andaluzia... Am izbucnit amândoi într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vremea aceea ideea de a încălca legea tribului axona încă mă mai șoca. — Când eram de vârsta ta, am mers în oraș, a spus ea. Și am ascultat la fereastra unui loc unde se mânca. Acolo se găsea o mașinărie cântătoare. Cânta ceva despre o creatură deșteaptă și pusă pe șotii, numită prepelicar. Se teamea de creatură. Și eu m-am gândit: iată un nume de viteaz bun pentru mine. într-o stare de semi-șoc, am întrebat-o: — Dar Demonii? Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Toole? întrebă Deggle. Dolores se opri din cântat, se întoarse încet și se uită la el. — Iubitule, spuse ea. Așază-te. Iubitule? se gândi Deggle, dar era obosit, așa că se așeză pe scaunul lui Jones. Virgil, se gândi Dolores. Vocea cântătoare a feței puhave. Inima îndurerată în corpul ei fleșcăit. Virgil, care o luase din ceara fără suflet a bisericii și îi dăduse trup. Ce norocoasă era că-l avea! — Virgil, spuse ea cu voce tare, rostindu-i numele cu plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
POVESTITORIII Ascultați! Bate cineva la.ușă! Iată! E primăvara îmbrăcată în haină verde și împodobită cu flori multe și colorate. Ea vine zâmbind și ne aduce cer albastru, soare cald, iarbă verde și flori multe în păduri și grădini, pasări cântătoare, cuiburi pe ramuri, dă veste ciobanilor să urce oile la munte iar pentru copii aduce jocuri și multe bucurii. Ziua se mărește, zăpada se mărește Grădina a înverzit Cine a venit? Sosește primăvara cu muguri și cu flori Cu șiruiri
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
alt ordin de mărime amețitoare, oricum, în multiplii mult mai mari decât cei pe care i-ar putea înțelege niște ființe inferioare. Și toate astea înseamnă doar o listă de oameni. Animalele - câini vagabonzi care umblă printre picioarele oamenilor, păsări cântătoare speriate, care vor fi urcate în coliviile lor la clasa a treia, o vacă mestecând niște resturi; mirosurile - de mâncare prăjită în ghee, de cărbune, de sudoare, de unsoare de osii și de urină; zgomotele - strigătele vânzătorilor, exclamațiile, numele țipate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
său nu-l liniști deloc pe Katsuyori. Shoyoken rămase tăcut. Nici Katsuyori nu mai spuse nimic și-și continuară plimbarea în liniște. Între fort și citadela interioară se afla o vale îngustă, plină cu copaci de diverse soiuri. O pasăre cântătoare zbură foarte aproape de pământ, de parcă ar fi căzut, bătu din aripi și fugi speriată. În același timp, dinspre un șir de pruni se auzi, pe neașteptate, un glas: — Sunteți acolo, stăpâne? Am vești importante. Chipul vasalului păli. — Adună-te. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
spus ea cu mândrie. Ai fost plecată o perioadă îndelungată, așa că s-ar putea să nu știi, dar Monkstown e un cartier cu mare căutare. E plin de staruri pop. Chris de Burgh locuiește în josul străzii. M-am cutremurat. —Sprâncenele cântătoare? Ei, cu asta s-a dus dracului cartierul! Era imposibil să fie cu-adevărat fericită că e vecină cu el, nu? Sper că nu-l auzi când repetă, i-am dat eu înainte. Ar fi îngrozitor... Când i-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o ducem bine. Trăim bine de tot, o ținem Într-un râs-plâns și luat-dat la ciuboțele. Când mama e la școală, dimineața, mă așez frumos la masă, În bucătărie și spun că eu nu mănânc. Bălana mea cea bălană și cântătoare Îmi cântă, Întrebându-mă că de ce nu mănânc eu? Eu răspund că așa; ca să mor. Ea plânge cu-adevărat și mă-ntreabă ce să-mi deie ea mie, ca să nu mor. Și eu: - Nu mai plânge, că-ți dau ciuboțelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
am botezat pe fiul meu cu prenumele prietenului. Mai am un prieten - Însă acesta muuul’ mai mare și cu multe surori. Șade-n mijlocul satului, are mulți cai și e plin de surori: care de care mai binemirositoare; și mai cântătoare. Mai ales iarna mă duc la prietenul meu mult mai mare, pentru surori: să le-aud, să le văd; să simt cu sufletul suflul rochiilor, al coamelor, al trupurilor În mișcare. De asta mă duc, altfel mă prefac interesat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și al Profeților! Impostorul! Tăcere...! curmă Îngerul orice tentativă de întrerupere temător-curioasă, pentru explicații, atât din partea Poetului, cât și a Fratelui. Să nu vă îndoiți! Să nu vă speriați! Nici unul dintre voi! Sunteți cu mine! Dacă va fi hrănit, până la cântători, cu carne omenească sau cu sânge, mârșavul boț însuflețit, de-o șchioapă, va răsări, va crește și va tot crește, înzecit, cum cresc libărcile și scorpia și șerpii, prin puterea vrăjilor demoniace, necromantice, a farmecelor ce l-au zămislit; și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mea (pe lângă care toate capodoperele lumii sânt țărâna din clepsidră și puful păpădiei), ajunge să înșir în trei rânduri etapele vieții larvare a unui psihopat: copilul brutal, cu fața întunecată, care taie în bucăți insecte și omoară cu pietre păsările cântătoare, pasionat de jocul cu bile de sticlă și de aruncarea potcoavei la țăruș (mi-l amintesc pierzând, pierzând mereu bani, bile, nasturi și apoi încăierîndu-se cu disperare); adolescentul cu momente de furie epileptică și apetit erotic exacerbat; pușcăriașul condamnat pentru
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
iar pe cealaltă mai multe cabluri electrice. Pusă la curent, mașinăria emitea cu o repeziciune burlescă măsurile verdiene. Se adunaseră în jurul celor doi mai mulți mecanici, clienți și chiar elevi de la școala de lângă Autoservice, care se minunau de ciudatul obiect cântător. Arhitectul se întoarse acasă însoțit de tânărul mecanic, care îi montă sub capacul Daciei noul claxon. Apăsând discul din centrul volanului, el stârni un adevărat val de sentimente contradictorii în rândurile locatarilor, sentimente mergând de la admirație la invidie și furie
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mierle, ciori, porumbei), apare frecvent, într-o cromatică bogată (o stranie pasăre neagră; pasărea albastră; o pasăre, de-un galben / Miraculos), încărcată de sugestii, susținute adesea și prin determinanți adjectivali (straniu, miraculos etc.). Alteori, apare doar metonimic: triluri ce se-nfioară; cântătoarele etc. Dar și insectele, fluturi, albine, furnici, punctează cu grația lor efemeră peisajele traversate de ochiul poetului, atent la toate făpturile și înfăptuirile firii. Vegetalul este, de asemenea, o prezență constantă în poemele lui Ion Lazu, fie sub forma ierburilor
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
artist, receptiv la toate nuanțele vieții -, poetul identifică o risipă de trăiri în orice moment (dimineața, în amurg, noaptea etc.), în orice formă de relief, pe dealuri, câmpii sau pe versanții împăduriți, dominați de euritmii: Până la urmă și-au încropit cântătoarele / Euritmia în pădurea ce-a adormit / (...) / Până la urmă și torenții cad / Dintr-un versant și din altul / Ritmat. Râul, pârâul, apa, în general, subliniază senzația unei contiguități edenice, ocrotitoare, lângă care îndrăgostiții se visează duși prin somn mai departe / De-
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
După ce-și făceau lecțiile, porneau să rătăcească de-a lungul zidului înalt care înconjura grădina și vorbeau din amintiri despre frumusețea acesteia. Ce fericiți eram acolo! Apoi veni primăvara și țara întreagă se umplu de floricele și de păsări cântătoare. Numai în grădina omului rău încă mai era iarna. Acolo n-aveau chef să cânte păsărelele, căci nu erau copii care să le asculte, iar copacii uitară să mai înflorească. Singurii pe care îi încânta această stare de lucruri erau
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
este încărcat cu idealuri mărețe: adevăr, dreptate, blândețe, morală creștină, mândrie națională, durere față de starea precară a omului de rând. Discursul poetului capătă rezonanțe tribunice și de baladă, cu aplecări nostalgice asupra baștinei cu muncile, cu oamenii, cu păsările ei cântătoare: „Pământul era puhav și mustos/ Ca aluatul mamei din covată...” Puțini mai cântă astăzi viața rurală aflată într-o tranziție spre nicăieri, cu boii mici și gospodari bătrâni și epuizați de un sistem politic terorizant și umilitor, și, în ciuda realităților
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
nu prezintă pe suprafața corpului leziuni remarcabile. Figura sa este hebetană, căutătura este lipsită de expresiune, mișcările dezordonate, atitudinea puțin cuviincioasă. 605 {EminescuOpXVI 606} La întrebările ce i le adresăm, nu răspunde direct, el pronunță unele cuvinte cu o voce cântătoare și monotonă. Astfel: "bună dimineața, d. doctor dați-mi două pachete de țigări"; și aceasta fie ziua, fie noaptea (seara), fie cu țigarea în mână, fie fără. Altă dată, ca un contra repetă monosilabe ce se pronunță înaintea sa. În
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
-o în mare, și a zis: "Cu așa repeziciune va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, și nu va mai fi găsit! 22. Și nu se va mai auzi în tine nici sunet de alăute, nici cîntece din instrumente, nici cîntători din fluiere, nici cîntători din trîmbițe, nu se va mai găsi la tine nici un meșter în vreun meșteșug oarecare. Nu se va mai auzi în tine vuietul morii. 23. Lumina lămpii nu va mai lumina în tine, și nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
a zis: "Cu așa repeziciune va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, și nu va mai fi găsit! 22. Și nu se va mai auzi în tine nici sunet de alăute, nici cîntece din instrumente, nici cîntători din fluiere, nici cîntători din trîmbițe, nu se va mai găsi la tine nici un meșter în vreun meșteșug oarecare. Nu se va mai auzi în tine vuietul morii. 23. Lumina lămpii nu va mai lumina în tine, și nu se va mai auzi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]