294 matches
-
eliberată", Bordeaux și girondinii săi sînt zdrobiți; la Toulon, Bonaparte este artizanul ocupării fortăreței "Port-la-Montagne". Inversînd o formulă a lui Camille Desmoulins, s-ar putea deci spune că războiul a naționalizat Revoluția. Puternică pînă nu demult și acum suspectă de cîrdășie cu dușmanul, religia este obiectul ostilității deschise: sînt persecutați preoții, oamenii se dedau la mascarade antireligioase, se distrug operele de artă din biserici, se înmulțesc și mai mult serbările civile care vor să înlocuiască vechile celebrări, clerului i se retrage
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
marea se potoli, căpitanul Mayhew începu să povestească o istorie sinistră în legătură cu Moby Dick, nu fără a fi întrerupt din cînd în cînd de Gabriel, ori de cîte ori era pomenit numele balenei, precum și de marea nebună ce părea în cîrdășie cu el. Ieroboam nu ieșise de mult în larg, cînd, întîlnind o baleniera, echipajul aflase de existența Balenei Albe și de ravagiile făcute de ea. Agățîndu-se cu nesaț de această știre, Gabriel îl avertizase solemn pe căpitan să nu atace
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ȘIRIANU: Nu am altă șansă 394 Ilinca FLORESCU: Teatrul nu are răbdare cu nimeni 397 Magdalena BOIANGIU: Surparea 399 Irina COROIU: Spectacolul ascuns 402 Corina PAVEL: Visez să ajung pe Marte 407 Valerian SAVA: Acești artiști tineri nu mai fac cârdășie cu nimicul 410 Iulian BOLDEA: Bucuria comunicării este succesul meu 413 Cristina CORCIOVESCU: Ana lu' Manole 419 Anca IONIȚĂ: Călătoria unei obsesii 425 Oana CIUCĂ: Jocul bucuriei sau bucuria jocului 429 Postscriptum: Nu trebuie să-mi explici, trebuie să faci
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dintre oamenii care zboară printer stele, da, un fel de astronaut, dar nu neapărat un specialist ci așa, simplu, un călător care ar ajunge, să zicem pe Marte! Interviu realizat de Corina PAVEL 1997 Acești artiști tineri nu mai fac cârdășie cu nimicul Dragă Alexa Visarion, exceptîndu-l pe Tudor Giurgiu, președintele fondator, activ și ipso facto omniprezent la TIFF, ești, pare-mi-se, singurul regizor român aflat la fața locului din prima pînă în ultima zi a festivalului, deși n-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
avut public, dar și aici era o problemă: nu cumva o mediocritate a publicului a impus o mediocrizare a cinematografiei și filmele mediocre au chemat un public al lor? A fost îmi permit un termen mai dur un fel de cîrdășie a nimicului. Acești artiști tineri nu mai fac cîrdășie cu nimicul și, poate de aceea, uneori, atitudinea lor e atît de tranșantă, în comparație cu ce a fost înainte. Eu respect această atitudine, deși n-o înțeleg tot timpul. Fiindcă mi se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cumva o mediocritate a publicului a impus o mediocrizare a cinematografiei și filmele mediocre au chemat un public al lor? A fost îmi permit un termen mai dur un fel de cîrdășie a nimicului. Acești artiști tineri nu mai fac cîrdășie cu nimicul și, poate de aceea, uneori, atitudinea lor e atît de tranșantă, în comparație cu ce a fost înainte. Eu respect această atitudine, deși n-o înțeleg tot timpul. Fiindcă mi se pare sub inteligența acestor tineri o negare globală. Cineaștii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de acord cu afirmația că "oamenii sunt tot timpul înșelați de politicieni". Același procent a spus că "întotdeauna politicienii ajung să aranjeze treburile între ei" și 89% au fost de acord cu faptul că "politicienii și bogații sunt mereu în cârdășie unii cu ceilalți". Criza a erodat, de asemenea, încrederea publică generală în sistemul democratic din Peru. Un studiu din 1990 a arătat că 59% din respondenți au considerat faptul că țara doar "un pic democratică" sau "nu era deloc democratică
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și instituțiile abilitate să aplice legea Oamenii au păreri nu numai despre cei care încalcă legea, ci și despre cei ce trebuie să vegheze la respectarea ei. Se discută public despre acțiunile poliției de prindere a infractorilor, despre cazurile de cârdășie a polițiștilor cu membrii lumii interlope, despre hotărârile judecătorești, ca și despre decretele de grațiere. Într-un cuvânt, există o opinie publică despre sancțiunile penale și despre instituțiile statului (poliție, justiție) cu atribuții în păstrarea oridinii și a siguranței cetățenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a o proteja de o justă răzbunare, ea zămislește pe deasupra un univers al hoțiilor, al spolierii bazate pe exercițiul pur al forței de pe urma căreia toți obțin un beneficiu ce le asigură, după caz, simpla supraviețuire sau bogăție imediată. Iată cum cîrdășia delicventă creează un circuit național elementar. În fapt, nu există decît un singur factor de accelerare a separatismului centro-european, care nu se manifestă în spațiul iugoslav. Și acesta este tocmai acela benign, bazat pe duplicitatea guvernanților care șovăie dacă să
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
străinătate”, nucleu „denunțat ca urmărind scopuri antisocialiste, imperialiste și antiguvernamentale” (p. 92). La Berlin, „Agenția de știri AND a difuzat o scurtă știre, sub titlul «Perturbări ale serbărilor populare», În care se arată că, la 7 octombrie seara, «huliganii, În cîrdășie cu mijloacele de informare occidentale, au Încercat să perturbe serbările populare ocazionate de aniversarea RDG»”. La Praga, un șef de sector de la secția de propagandă a CC al PCC afirmă, la 27 octombrie, că grupările de opoziție din Cehoslovacia „Își
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Intimitatea noastră în liniștea serii mi-a părut dintr-o dată caraghioasă, vocea Charlottei mi-a amintit de un automat. Am prins din zbor numele personajului pe care tocmai îl evocase, am început să vorbesc. Ioan fără de Frică și rușinoasele lui cârdășii cu englezii. Pariul, în care măcelarii, deveniți „revoluționari”, erau stăpâni și îi masacrau pe dușmanii din Burgundia sau pe pretinșii dușmani. Și regele nebun. Și spânzurătorile din piețele pariziene. Și lupii care dădeau târcoale în cartierele mărginașe ale orașului devastat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Fura ceasuri, bijuterii, tacâmuri, baloturi de pânză și dantele. Fura de pe stradă, din hanuri, din prăvălii, de la hoți. Ducea uneori păgubitului lucrurile furate, cerându-i despăgubire și astfel nu mai era nevoită să valorifice lucrurile furate. Molly a intrat în cârdășie cu hoți, cu falsificatori de bani, cu spărgători, pe aceștia din urmă i-a evitat. Avea deja cincizeci de ani. Se ferea de hoți și de spărgători, evalua gradul de periculozitate. Primejdia o pândea mereu, mulți hoți erau prinși de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
granițele Ungariei. Greșeala fusese comisă la Versailles în 1920 și nu la Viena, în 1938. Soarta Ucrainei carpatice (Rutenia) devenea acum o problemă acută. Iorga s-a opus schimbării statu-quo-ului76, cerînd adoptarea unei atitudini vigilente față de revizionismul maghiar și față de cîrdășia acestuia cu Germania nazistă. (Revizionismul maghiar era mai curînd în cîrdășie cu Italia fascistă, iar Iorga prefera să ignore această legătură). Polemica cu istoricii unguri se desfășura în ritm vioi, Iorga intrînd în conflict și cu "London Daily Mail" al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la Viena, în 1938. Soarta Ucrainei carpatice (Rutenia) devenea acum o problemă acută. Iorga s-a opus schimbării statu-quo-ului76, cerînd adoptarea unei atitudini vigilente față de revizionismul maghiar și față de cîrdășia acestuia cu Germania nazistă. (Revizionismul maghiar era mai curînd în cîrdășie cu Italia fascistă, iar Iorga prefera să ignore această legătură). Polemica cu istoricii unguri se desfășura în ritm vioi, Iorga intrînd în conflict și cu "London Daily Mail" al Lordului Rothemere datorită sprijinului acordat revizionismului maghiar de către această publicație. Atunci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a Învăța cum să facă avere. Postelnicul Îl numește pe Dinu Păturică supraveghetor secret al Duducăi. Printr-o stratagemă potrivită, paznicul de serviciu scapă de calemgiul vinovat de gelozia postelnicului, că Începuse să-l cam sâcâie, și intră el În cârdășie cu Duduca (vezi „Ipocriții În luptă”) Vătaful de curte Gheorghe, om cinstit, Îi atrage atenția lui Tuzluc de faptul că Dinu Păturică Îl Înșală, dar postelnicul crede că este invidios pe protejatul său și Îl dă afară din slujbă („Până
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
avea decât să țină minte și să tacă. Primise de la Sămădău sase porci; patru din ei nu aveau semnele Înșirate pe veriga de sârmă. Cârciumarul se ferea de Ana, nu-i spunea nimic, se lupta cu propria-i conștiință, privind cârdășia cu Lică. Pe la Sf. Dumitru, Lică a sosit la han cu BuzăRuptă, cu Săilă Boarul si cu Răuț. A stat de vorba cu oamenii și l-a Întreabat pe Ghița dacă știe când vine arendașul evreu după chirie. Erau la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de rele, nu putea să scape cu obrazul curat, ori Lică scăpa, și trebuia să se aștepte la răzbunarea lui. După audierea celor doua slugi, Lae și Marți, comisarul i-a dat de Înțeles lui Ghiță că e bănuit de cârdășie cu Lică, dar cârciumarul motivează că un han stă la marginea drumului, pentru a-i servi pe trecători. Ghiță jură că nu știa de ce Sămădăul Îl căuta pe arendaș și a declarat că acesta a stat toată noaptea la han
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pseudopatriotism care trebuie înlocuit de "adevăratul patriotism" întemeiat în internaționalismul proletar. Prima miză este câștigată prin tehnica acuzării acuzatorilor: învinuiți de a fi "dușmani interni ai patriei", comuniștii arată cu degetul la adevărații trădători de patrie conducătorii reacționari care, în cârdășie cu imperialiștii germani, și-au aruncat țările în toiul războiul, ducându-le în pragul calamității sociale totale. În contradistincție cu falsa retorică patriotardă dinainte de război a acestora, comuniștii au fost singurii care s-au dovedit a fi, prin fapte de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu regele Carol, poartă răspunderea pentru faptul că ostașii români au fost trimiși pe front fără echipament, fără armament" (Roller, 1952, p. 418). Carol al II-lea este și mai blamabil pentru "fascizarea" țării. Moștenitorul tronului dinastic este condamnat pentru cârdășia sa nu doar cu elementele potențate ale regimului burghezo-moșieresc, cât și pentru protejarea intereselor capitalismului imperialist occidental. Lichidarea trecutului monarhic devine unul din principalele țeluri politice urmărite de noul regim de "democrație populară". Îmboldiți de simțul unei maxime urgențe, "noul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]