542 matches
-
a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat cîrstnic - unealtă de pescuit cîrtiță - bubă sub gît cîșlegi - interval de timp între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Nu-i cioban să strîngă caș. Zbiară oile prin strungă Nu-s ciobani ca să le mulgă. ” Dealul, luncile și pădurile sunt locuri de Întîlnire ale Îndrăgostiților. Exemplificăm : ,, Hai puică pe deal, pe deal Să tăiem iarbă de cal Costree pentru cîrlan. Calul să ni-l priponim Și-amîndoi să ne iubim. Hai puică pe deal În sus C-a făcut făsuiul fus Și haragii nu i-am pus. Hai puică să-l hărăgim Și-amîndoi să ne iubim. ” -//,,Frunză verde de trei mure
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
podoa be. Prezența lor într-un număr atât de mare ne arată că ele se poartă, fie la zi de sărbătoare, fie duminica la biserică, fie în viața de zi cu zi. Do bri ța primește de la fratele ei, Negoiță Cârlan, la 29 ianuarie 1772, unsprezece șiruri de măr gean și șase șiruri de urmuz, în timp ce Anghelina primește, la 21 decembrie 1772, unsprezece șiruri de mărgean, șase șiruri de urmuz și două șiruri de rubine. inelele de argint iau locul celor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
964 de locuitori. Atestările mai importante aparțin anilor 1587, 1634, 1790, 1849, 1861. Et.: mag. csik « ținut de frontieră ». CURIȚA, sat aparținător de comuna Cașin, situat pe pârâul cu același nume. Apa izvorăște din Măgura Cașinului, din locul numit Poiana Cârlanului. Este un afluent de stânga al râului Cașin. Cel mai vechi document de atestare a satului datează de la 5 iulie 1776, când domnitorul Grigore Ghica menționează într-un act satul cu acest nume. În 1875, comuna a fost desființată, fiind
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
întrebat câte ceva și despre eventualii participanți la răscoală din satul de baștină al martorului, (Cursești, com. Armășoaia), dar acesta a declarat că „Nu știu ce oameni din satul nostru vor fi fost în Pungești când s’a stricat și jefuit târgul”. Dumitru Cârlan de 42 de ani, consătean cu N. Harabagiu a declarat cam aceleași fapte petrecute la Pungești dar, suplimentar, a adăugat și câteva nume deale celor pe care i-a identificat: „...Gheorghe Onofrei care cu un ciomag în mână strica la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pentru iarnă. Tot acum se țeseau covoarele, pânza pentru traiste și ștergare. Totul se făcea În casă. Și copiii mai mici erau puși la muncă, după puterile lor: făceau țevi la sucală, necesare la țesut, iar cei mai mărișori păzeau cârlanii după ce oile erau duse la pășune la munte. De mici toți erau Învățați cu munca. Când creștea buruiana printre legume, tot ei le pliveau Numărul copiilor care se nășteau În familie În mod cu totul excepțional era mai mic de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
casă sau dacă nu, să-l Întrerupă. Vitele și oile erau ieșite la pășune, deci copiii nu mai era necesar să le păzească. Satul Își tocmea păstori Încă din timpul iernii. Doar cei mai mici dintre copii aveau de păzit cârlanii, după ce se Încheia anul școlar. De multe ori mulți dintre ei Îl Încheiau mai repede. Bărbații care erau mai În putere și flăcăii mai lucrau și la plute. De fapt, se spunea așa la munca de transport a buștenilor la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lada de zestre. Bărbatul se mai Îngrijea și pentru a-și ridica grajd și șură, să facă cuptorul cu lespezi de piatră și să-și Împrejmuiască gospodăria cu gard și porți, fiindcă aici trebuia să stea păsăretul curții, câinele și cârlanii pe timp de vară. Și uite așa, cu sudoare, se făceau toate. Între timp mai veneau și câțiva prunci de care trebuia să porți de grijă Încă de acuma. La Începutul verii, gospodarii Își reparau colibele din Padina și din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vreo cinci ori șase / Și nu te-or lăsa În casă / Unu Îi mai mărișor / Și nu te-o lăsa sub țol ... / Hop, hop, găină hop! Darurile la masă puteau fi și un vițel, câțiva stupi, doitrei purcei, ori câțiva cârlani. Multe din jocurile de acum un veac au fost date uitării: boiereasca, de-a lungul, varvigeanca, lăzasca peste botă, rața, țărănește, roata stelelor și altele. Mai dăinuie Învârtita, roata, hora, ștraierele și alte câteva. Valsurile și tangoul, cu timpul au
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
verbal din 16 noiembrie 1930 se consemnează: „Astăzi am asistat la inaugurarea școlii din satul Giurgioana sub conducerea domnului Hristache Popa, învățător definitiv”. La această solemnitate au asistat domnul V. Beldie, prefectul județului, domnul I. Beldie, deputat, și domnul I. Cârlan, senator. Această sărbătoare s-a săvârșit cu un deosebit entuziasm, luând parte întreaga populație a acestui sat, care după cum se vede este pătrunsă de foloasele școlii. Pentru aducerea la bun sfârșit a acestui local sunt relevante munca și zelul depus
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
locul lor fiind luat de soldații ruși, care rechiziționaseră toate animalele de povară, furând alimentele și ce averi mai puseseră deoparte bieții sticlăreni. Satul era condus de un căpitan rus, Alioșa, care-și vărsa, în fiecare seară, năduful, spintecând vreun cârlan, rămas de pripas, pe imașul uscat, de la marginea satului, frigându-l în vreo casă părăsită. Și apoi să te ții petrecere, cu băutură și lăutari, la care se dedau și câteva localnice gospodine, înfruntând, cu semeție, căutătura bătrânilor, care priveau
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Don Vicente Renovales și Zarlenga ăsta a tunat de i-a adunat În fruntea bucatelor. Un brelan dă veri mai nainte, Renovales s-a făcut partăner cu Zarlenga. Ghiuju ostenise să tot lupte d-unu singur, iar perfuzia cu sânge cârlan a dat un brânci dă toată frumusețea lu hanu Noul Imparțial. Fie vorba Între noi, da ăsta ie secretu lu Polișinelu: că totu merge acu mai rău ca nainte, iar ogeacu ie decât stafia la ce-a fost. Zarlenga a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
io aș fi angajat fotografu, să dau instantaneu la cofetăria Molino. Îl și văz la vitrină. Pă Jacqueline am tentat-o cu râsu, că i-am zis bancu ăla cu călugărița și papagalu. Pă loc, cu lipsa dă gust a cârlanului care i se termină subiectele, am zis ce mi s-a năzărit mai Întâi: „Jacqueline, și dacă p-ormă am merge la lac?“ „P-ormă?“, a zis și m-a lăsat bușbeu. „Să mergem mai bine repede decât ușor.“ Acu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a statului în cap. Jocurile cu bunghii, palanca, de-a untul, oina rămâneau pentru mijlocul verii când, datorită secetei, pământul devenea tare și se crăpa. Păscutul animalelor cădea în sarcina mea, eu fiind cel mai nevârstnic din familie. Îmi plăceau cârlanii și vitele pe care le îngrijeam, îmi plăceau orizonturile largi care mi se deschideau la câmp, mă bucuram că aveam tovarăși de joacă, de scaldă și de năzbâtii cu care mă înfrățeam pe durata primăverii, a verii și toamnei, împreună cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
anilor. Când am început să explorez pe propriile picioare curtea, livada și grădina, am descoperit în fața casei celei mari grădinița cu flori - o mică porțiune de teren împrejmuită pentru a fi apărată de invazia păsărilor de curte, a câinilor, a cârlanilor sau a vițeilor. Acolo erau amenajate straturile cu flori în care își etalau frumusețea mai multe varietăți: stânjenei, condurași, portolac, crini, bujori, regina-nopții, zarnacadele, ochiu’-boului, gura-leului, panseluțe, garofițe, bunghișori, dumitrițe, mușcate, trandafiri agățători, bună-dimineața, mâna Maicii Domnului și câte
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
domiciliul actual în Austria, 2500 Baden, Wilhelmring 22, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Bd. Griviței nr. 41, bl. 29, ap. 36, județul Brașov. 189. Moisescu Felicia, născută la 20 februarie 1949 în localitatea Șendrești, județul Vaslui, România, fiica lui Cîrlan Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8111 Judendorf, Gratweinerstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Icar nr. 9, județul Timiș. 190. Moisescu Ioan, născut la 7 ianuarie 1946 în localitatea Glimboca, județul Caraș-Severin, România, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
la Suceava! cîntece, probă cu doine întregi, cu toate că îmi plac mai mult cele ardelenești, mai mult decît Sofia Vicoveanca! și de moroșeni sînt bune, răsună în vagon, priviri furișate pe după geamuri, și Gheorghe Leșe! oile mi le-am cumpărat de cîrlani, de la Sibiu, baza oieritului! elemente tehnice, de ce sînt superioare albinelor moldovenești, am ciobani, îi fac oameni, i-am și însurat, văd dinainte cine rămîne și cine pleacă după două săptămîni! în armată 20 de ani, la început soldat grănicer la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tare ești firavă, cade fusta de pe tine, bata flutură! ciot de măgură de loess, straturile de sus țin cochilii paleontologice, șoseaua mușcă denivelări, atîrnă Prutul după două case, "Să aducem Europa în casele noastre. Votați candidații Partidului Democrat!" stop pe cîrlani și iadă, ea-și lipește rărunchii de gard, Văleni ieșire, constanta codificării voiaj s-a activat, dîmbul a ars cu tot cu salcîmetul, funingine de iarbă, frunzele păstăi vernil, cuiburi de viță răsădită Slobozia Mare, șoferul e creierul operațiunii, cum m-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
12. 5 În 1982, redacția era formată din: redactor-șef Dumitru Pană, Liviu Antonesei, Lucian Livescu (adjuncți), Dănuț Dudu, Romulus Nicolae (secretari responsabili de redacție), Ștefan Berbece, Octavian Dănilă (secretari de redacție), Anton Adămuț, Tiberiu Andreica, Lucian Avram (fotoreporter), Dan Cârlan (fotoreporter), Alexandru Cutieru, Gheorghe Cutieru, Grigore Golubeanu, Traian Huțuleac (fotoreporter), Maria Iacob, Viorel Marinache, Eugenia Marinescu. Tehnoredactor: Silviu Lupescu - Opinia studențească, anul IX, nr. 6 (83), 1982, p. 12. 6 În 1985, redacția era formată din: Ștefan Berbece (redactor-șef
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
un briceag atîrnat cu o nojiță din piele, un ciomag cu măciulie pe care erau încrustate meșteșugite hieroglife fără înțeles. Îi mai admiram și cîinele, mai mare și mai frumos decît alții. Și nu era copil din sat, păscător de cîrlani sau de vite, să nu fi simțit o copilărească plăcere și bucurie cînd începea cîte o poveste cu lupi, cu stafii, cu gloanțe și bandiți din nopți fără lună, și cîte și mai cîte subiecte care îți tăiau respirația! Spusele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
erau găuri mari, probabil excavate de bursuci, vulpi sau iepuri. În centrul aulei erau 12 butuci, așezați în cerc, pe care stăteau 12 tăblii, recent lucrate din lemn de frasin. Lîngă butuci erau alți 12 butucei, acoperiți cu blănițe de cîrlan și care țineau loc de scaune. În centru ardea un foc fără fum care încălzea cu o intensitate invers proporțională cu distanța la pătrat. Într-un soi de anexă domnea un cort, acoperit cu folie din plastic și care adăpostea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-ți aminte, ce aveați voi, tata și matale mamă, când aveați gospodăria întreagă: căruță cu cai de înhămat, de călărie, car cu boi de jug și de schimb, trei-patru vaci cu lapte, un număr însemnat de oi cu lapte și cârlani, nu mai vorbesc de faptul că în curte aveați păsări la care nici nu le mai știam eu numărul. Aveai produse cu ce să le ții, să le-nmulțești. Acum ce mai ai? Mai nimic. Din ce se mai produce
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Eugen Lovinescu s-a putut organiza și inaugura Galeria Oamenilor de seamă. La întocmirea proiectului și înfăptuirea concretă a acestei unități muzeale și-au adus contribuția și specialiști ai Muzeului Județean Suceava, între care filologul, istoricul și criticul literar Nicolae Cârlan unul dintre cei mai pasionați și avizați cercetători și cunoscători ai manuscriselor și operei lui Nicolae Labiș, ctitor și el al Muzeului "Labiș" de la Mălini și al Festivalului Anual de Poezie "Nicolae Labiș" de la Suceava. După deschiderea instituției muzeale, Galeria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de bădia Eugen și Petru Froicu, Simeon Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări (Antologie, text stabilit, note, tabel cronologic și bibliografic de Petru Froicu și Eugen Dimitriu; studiu introductiv de prof. univ. dr. Ion Popescu-Sireteanu, postfață de prof. drd. Nicolae Cârlan, Editura Suceava, 1997, 192 p.), aveau menirea să-l readucă în contemporaneitate pe cel mai mare folclorist și etnograf al românilor, om genial, cum nu mai cunosc să fi avut pe măsura lui nici un alt popor până azi. Dacă despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în Piață nu mai conteneau „.. Trăiască, tovarășul Stalin eliberatorul tuturor popoarelor..!”, striga activistul în pâlnie, până la răgușire. „ - Stalin și poporul rus libertate ne-au adus, uraa... uraa..!” Lângă mine, un bătrân în opinci și cu o căciulă mare cât un cârlan tărcat, îi spune rar, tărăgănat, tovarășului său: „ - Hai, măi, Gheorghe... hai, c’aiștea ș-au pierdut mințile !.. Îi distul sâ hămăi un câini.. că după el se iau și ceilalți..!, Pen’ că să știi di la mini, măi... gunoi la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]