352 matches
-
ah, comună fără excepție la toate popoarele i.-e., întrebuințată deci în trecut și în prezent de sute de milioane de oameni” (p. 100), în timp ce pe pagina următoare aduce exemplele de mai sus, la care adaugă în subsol pe a cârti, a mârâi, a gâfâi, în care onomatopeele sunt doar baza naturală a cuvintelor. 2. Structura aglutinantă a limbii române este ilustrată prin prefixare (p. 101 urm.), procedeu pe care etimologia tradițională (DEX) îl refuză în cele mai multe cazuri limbii române, întrucât
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Deci, te opui. LOCATARUL (speriat): Cum? Cum... Cine să...? Eu să mă...hm!...opun? Dar nu știți cât am luptat... PROFESORUL (pe același ton, către Prieten): Și dumneata la fel! Deci, cârtiți... PRIETENUL (palid): Câr-mâr noi? PROFESORUL (bătând cu pumnul): Cârtiți în masă? PRIETENUL (îl apucă demnitatea): Bine, domnule, să admitem că femeia o să se pună de acord cu știința cea mai avansată, devenind, cum ziceți, o sfântă...(furios). Atunci noi, noi pentru ce mai muncim? Aia nu, aia nu... LOCATARUL
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o ironie pentru călătorii care vin la Prado între două curse cu avionul. Dar vorba înțeleptului Saadi: "Mă plângeam că nu aveam încălțări. Trecând prin dreptul moscheii din Damasc, am văzut un om fără picioare. Și am încetat să mai cârtesc împotriva destinului". Am întîlnit destul de des călători care, din spaima că nu vor vedea ceea ce ar trebui să vadă, își alcătuiesc programe minuțioase, după ghidurile cele mai autorizate, hotărâți să nu scape nimic important, să vadă totul, să cântărească totul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
VSOP, cum o cere eticheta: Ăsta nu poate suporta pe nimeni alături de el. Dacă nu e ideea lui, n-are nici o șansă. Are permanent impresia că i se ia ceva, că nu e destul de apreciat. Găsește comisioanele mele prea ridicate, cârtește că toate contactele cu Pingon s-ar realiza exclusiv prin intermediul meu, dar vorbește el franțuzește? Sau englezește? Îi organizez biroul, fiindcă nu are habar de corespondență și contabilitate, dar construiește și produce fără nici un control. Și mărgăritărelele din fața zidului proaspăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
vremuri, când te trimiteau la Canal. N-am nici o speranță că se va schimba ceva. „Ești sumbru. Vrei să spui că asta e lumea în care am intrat după ce mi-am terminat facultatea?“ O să ajungi și tu să te ușurezi cârtind, bârfind și spunând bancuri. „N-o să pot.“ „Vei fi obligată. Ca să-ți aperi părinții sau iubitul sau să te aperi pe tine. O să te cuprindă și pe tine frica.“ „N-am s-o fac. O să fug. N-am să pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și a renunțat. Nu poate dormi cu altcineva în pat, se gândea, dar uite că a rămas și o să adoarmă până la urmă. Și o să o facă și altădată și poate se va obișnui sau își va impune să nu mai cârtească. Uite, așa încep marile aventuri, cu câte un fleac ca ăsta. Sau marile compromisuri. Nu-i nici o deosebire între una și alta. Se simțea obosit, dar agitația zilei, călătoria, fusele orare, veștile de acasă, îmbrățișările Ioanei Sandi continuau în el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
gândurile, asta dacă ai noroc de o companie suficient de liniștită, încât să poată fi ignorată. Dacă nu îți repartizează calculatorul o astfel de companie, ți-o cauți, unele vagoane fiind tixite, în timp ce altele sunt pustii, dar cum ai putea cârti împotriva unui calculator? Nu fusese o zi prea norocoasă, așa că migrasem în căutarea unui loc în care să pot citi Foamea lui Hamsun. Asta până la Craiova, când mi-am căpătat drept tovarăș de drum un tânăr moldovean extrem de vorbăreț, nu
Un incomod agreabil by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8709_a_10034]
-
am fost în stare să conștientizez ceea ce nu poate fi cuprins cu mintea? Ce-i drept, ei spun și, desigur, prințul e de acord cu ei, că tocmai aici e nevoie de ascultare, că trebuie să te supui fără să cârtești, doar din bună-cuviință, și că pentru blândețea mea voi fi negreșit răsplătit pe lumea cealaltă. Înjosim prea mult providența, atribuindu-i concepțiile noastre, de ciudă că nu o putem înțelege. Dar, iarăși, dacă ne e imposibil s-o înțelegem, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
este mântuitoare, deschizându‑le, după moartea fizică, 128 Suferința și creșterea spirituală porțile Raiului și brațele lui Hristos, pe Care Îl iubeau nespus. Așijderea și bolnavii ce suferă de o boală incurabilă și cărora moartea le este aproape, dacă nu cârtesc, nu protestează, ci acceptă suferința ca pe o purificare care duce la smerenie și la o stare sufletească mai Înaltă și‑I mulțumesc lui Dumnezeu pentru această șansă de curățire a păcatelor și implicit de mântuire, această atitudine creștină le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
boală este aceea de Încadrare a acesteia În planul lui Dumnezeu de mântuire a persoanei. Iar dacă Dumnezeu vede necesar și mântuitor ca unii să răpească Împărăția cerurilor mai ales prin răb‑ darea bolii și a suferinței, bunii creștini nu cârtesc, nu se revoltă, nu sunt cuprinși de indignare, ci mulțumesc Domnului pentru această șansă de curățire, de mântuire. Ei doresc să se purifice de impuritățile sufletești prin suferința din această viață, pentru a scăpa de suferința viitoare care e veșnică
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și scriitor din Grecia ne aduce un alt cuvânt de mângâiere pentru cei bolnavi, greu Încercați de cumplitele dureri ale bolii, menționând cuvintele de Întărire duhovnicească ale un părinte : „Fiul meu, atunci când oftezi, să zici «Slavă Ție, Doamneă, ca să Înăbuși cârti‑ rea care Însoțește oftatul. Aceasta este Înțelepciunea. Dar e și foarte greu de Înde‑ plinit. Atunci când te doare, strigi și oftezi, dar să Îți amintești cuvintele pe care le‑au rostit Sfinții patruzeci de Mucenici : «Grea este iarna, dar atât
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
creștinism trebuie să luăm pildă de comportarea sfin‑ ților - următori ai lui Hristos, care nu căutau bolile și sufe‑ rințele, Însă când erau atinși de ele, nu doreau numaidecât să fie eliberați de ele, nu se răzvrăteau contra lor, nu cârteau, ci, prin răbdarea lor, Își lucrau propria mântuire. Crucea lui Hristos trebuie să fie modelul nostru În suferință, amin‑ tindu‑ne cum Dumnezeu a putut dirija un episod care, naturii umane păcătoase, i‑a apărut ca un episod chinuitor, umilitor, și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
care, „cu cei ce pătimeau de vreo boală, pătimea Împreună și se ruga Împreună cu ei. Și de multe ori și În multe cazuri Domnul Îl asculta. Dar nici când era auzit nu se trufea, nici când nu era auzit nu cârtea. Ci pururea el mulțumea Domnului, iar pe cei ce pătimeau Îi Îndemna la Îndelungă răbdare și le făcea cunoscut că tămăduirea nu vine nici de la el și În general nu de la oameni, ci numai de la Dumnezeu, Care o dă când
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
maicii tale. Și bine ar fi fost de tine, vânzătorule, de nu te-ai fi născut" (În Sfânta și marea Joi, slava Canonului spălării picioarelor); "Iuda, cu adevărat, este fiul viperelor celor ce au mâncat mana în pustie și au cârtit asupra Hrănitorului; că încă fiind în gura lui bucatele, cârteau asupra lui Dumnezeu, nemulțumitorii" (În Sfânta și marea Joi, seara, la Vecernie); "Iuda sluga și vicleanul, ucenicul și pizmărețul, prieten și diavol" (În sfânta și marea Joi, dimineața, la Laude
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de nu te-ai fi născut" (În Sfânta și marea Joi, slava Canonului spălării picioarelor); "Iuda, cu adevărat, este fiul viperelor celor ce au mâncat mana în pustie și au cârtit asupra Hrănitorului; că încă fiind în gura lui bucatele, cârteau asupra lui Dumnezeu, nemulțumitorii" (În Sfânta și marea Joi, seara, la Vecernie); "Iuda sluga și vicleanul, ucenicul și pizmărețul, prieten și diavol" (În sfânta și marea Joi, dimineața, la Laude); "Astăzi și-a pus aspră Iuda sugrumare pentru bani și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Politica Frontului unic în occident, PC sunt invitate, din 1921-1922, să adapteze la realitățile naționale politica de repliere inaugurată de Lenin* odată cu NEP* și confirmată prin eșecul revoluției germane din octombrie 1923. Abia depășit momentul despărțirii de socialiști, secțiile IC cârtesc împotriva Frontului unic, îndeosebi în Germania unde social-democrația a fost asociată cu represiunea contra insurecției spartakiste din 1919 de la Berlin. Partidul Comunist Francez, emisarii IC îi impun această linie, pe care secretarul partidului, Albert Treint, o definește astfel: PCF trebuie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mangustă ai fost, moarte ai fost și de pe locuri te muți în paranoia cea mai păcătoasă, cu pilde, că ridic glasul precum Domnul, adevărat, adevărat zic vouă, cine-și iubește sufletul său îl va pierde! dar eu nu, că să cîrtesc asupra morții, care mă rabdă, ca pe oricare! Bîrnova lumina în vîrful stîlpului sigur materială, Iași intrarea dinspre sud, ridicături luminile puzderie, paloare de lumină halele cu pereți translucizi la Combinatul de Utilaj Greu, durează pînă să depășești cîte una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a ținut mai tare ca toți. Cineva îmi spunea că el ar fi zis unui prieten de la Regionala Moldova, un inginer care era mozaic și care l-a sunat și i-a prezentat condoleanțe: Domule inginer, mulțumesc. Nu pot să cârtesc împotriva Celui de Sus. Că nu mai câștig nimic. De aceea, încerc să zic, în gând, ca și cei care cred în Talmud: "Domnul a dat, Domnul a luat!... Fie numele Domnului binecuvântat!" Se zice că acest inginer, din conducerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
drese glasul: Miluiește-ne Doamne pe noi păcătoșii, că Întru Tine am râvnit și-am nădăjduit. Cântă, glasul i se forțează puțin și se Înalță: Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluieșteeeee... Merge. Nu mai trebui’ să fumez, să nu mai cârtesc și să nu mai dușmănesc. Strig către tine, Doamne al iubirilor, ridică-mă! Adică stăm noi pe banii Cooperativei, da’ ăștia-s tot banii lui. Ți-am spus că habar n-are. Și fii-su e pe-alături, dacă crede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
vreau să fiu, să spintec/nemărginirea, / să nu mai văd în preajmă decât cer, / deasupra cer, / și cer sub mine -/ și-aprins în valuri de lumină/ să joc/ străfulgerat de-avânturi nemaipomenite/ ca să răsufle liber Dumnezeu în mine, / să nu cârtească: / "Sunt rob în temniță!"1032. În sihăstria nopții, aplecat asupra hârtiei pentru a așeza cuvintele, poetul imaginează întregul, punctele adunându-se în litere stinghere, timide, care apoi supunându-se planșelor de arhitectură trasate de aiurea, din meditația divină, formează cuvinte
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lui Dumnezeu. Dorința de a ne apropia mai mult de El, de a-L simți viu în ființa noastră, ne dădea prilejul să ne împărtășim stări sufletești și năzuințe spre vârful Crucii, către care voiam să ne înălțăm fără să cârtim. Apetitul pe care-l avea pentru actul cunoașterii duhovnicești îmi dădea prilejul, ca și la Târgșor, să scot din desagă darurile sfinte pe care Patericul, Filocalia și toate celelalte lucrări ale Sfinților Părinți mi-o umpluseră, și să pun pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
piele sau cât zăduf l-a ars de i-a bășicat fața... Asta nu scrie. Ei taică, să știți, poți să-l înțelegi și să-l iubești cu adevărat pe țăran când suferi alături de el. Și pentru toate el nu cârtește, doar se uită spre cer și zice: „Doamne, ajută-mi!”, făcându-și cruce. Își iubește și vitele și le bagă vițeii în casă dacă se întâmplă să fie fătați iarna sau pe vreme rea, pentru că împreună cu ele suferă toate greutățile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a se dezvăța, a se dezice etc.: „Ea abuza în mod neiertat de această putere ce-o avea asupra lui.” (M. Eminescu) • verbe a căror acțiune se face în favoarea sau în defavoarea cuiva (sau a ceva): a impieta, a contribui, a cârti, a cleveti, a contraveni, a aparține, a corespunde etc. • verbe care exprimă acțiuni implicând un raport de reciprocitate sau de asociere: a conversa, a flirta, a conviețui, a fraterniza, a conlocui etc.: „Voi, pierduți în gânduri sunte, convorbeați cu idealuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu libertină) așa cum femeile admiră și iubesc bărbații liberi. În schimb este prea mult extaz față de modelul „fâță”, față de menajere pe gratis, față de femei care au „măcar” bunulsimț să mimeze ascultarea și supunerea față de bărbații sau față de femeile care nu cârtesc în fața misoginismului și a patriarhatului. Când credem din tot sufletul în ceva, avem șanse să obținem ceea ce ne dorim. Dacă unii cred că cele mai de dorit femei sunt cele pururi accesibile, maleabile, umile, supuse, dependente, trebuie să înțeleagă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
aceea bărbatul este bărbat. Nu sunt vinovată întru nimic, căci n-am judecat pe acei jeluitori, ci le-am spus numai unde este stăpânul lor. Dar dacă d-ta găsești cu cale să mă gonești, eu mă supun fără să cârtesc și-ți mulțumesc încă din adâncul sufletului pentru bunătatea ce ai de a mă lăsa să-mi ales ce mi-e mai drag din casa dumitale. Un lucru te mai rog: fiindcă mă gonești, lasă-mă să mă mai veselesc
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]