882 matches
-
nu viața, ci ... picioarele! Dar ce mai contau banii și faima în secunda în care, trădați fiind, toți fanii, în cor, o vor fluiera, înjura, calomnia? ,, Se droga! vor țipa, o vor acuza, - altminteri cum ar fi reușit ea, o cățea, să se desprindă dintre noi, din noroi??? ... ” - Nu-ț' mai bate capu' acela frumosu' cu ce-o fost, cu ce ... ai fost! Tu ești numai' o rostogolire din ,,roata” trenului ăstuia, care taman pentru femei ca noi o fost conceput
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
furie, parcă nu avea nimic uman în privire, semăna o bestie dezlănțuită. În momentul când eu am apărut de după colțul casei, el tocmai îi dădea cu biciul lovituri Ilincăi, cu sălbăticie în timp ce îi urla: -Ai să vii cu mine acasă cățea, că altfel te omor, ca pe un nimic ce ești! Ai să faci ce-ți spun eu, să faci! Tu nu ai drepturi! Erau atât de încordați în încleștarea lor, că nici nu cred că mă observaseră.Când biciul a
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
pune o pană de găină. Vopseaua albă se obține dintr-o piatră specială, moale, care se macină sau râșnește și se amestecă cu apă pentru a se forma o pastă. Ceramica de Șișești, județul Mehedinți, este reprezentată de Ghiura Iancu, Cățea Maria, Gârboveanu Gheorghe și impresionează prin simplitate cromatică, pe fondul alb spre bej fiind aplicată o linie șerpuită, de culoare roșie. Din localitatea Baia Mare, județul Maramureș, vin la târg să își prezinte produsele meșteri precum: Chira Vasile, Bledea Doina, frații
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
fel de fel de stiluri, amuzându-se copios pe seama mea. Rezultatul a fost pe măsură. La final eram tuns chilug. Dar și de data asta ne-am plictisit. Evident că cel mai mult, tot ei! Soluția salvatoare a venit din partea cățelei Laica, a lui Nea Gilică, vecinul nostru. Ăsta era paznic la colectiv ( C.A.P ) și nu venea acasă decât seara târziu. Momiră cățeaua, o prinseră și-mi luă locul la tuns. Au tuns biata cățea în fel și chip
FRIZERI DE OCAZIE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369480_a_370809]
-
asta ne-am plictisit. Evident că cel mai mult, tot ei! Soluția salvatoare a venit din partea cățelei Laica, a lui Nea Gilică, vecinul nostru. Ăsta era paznic la colectiv ( C.A.P ) și nu venea acasă decât seara târziu. Momiră cățeaua, o prinseră și-mi luă locul la tuns. Au tuns biata cățea în fel și chip, apoi, pentru că era plină de purici, au îmbălsămat-o bine cu gaz. Probabil că gazul îi încindea pielea că prea se scărpina bietul animal
FRIZERI DE OCAZIE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369480_a_370809]
-
salvatoare a venit din partea cățelei Laica, a lui Nea Gilică, vecinul nostru. Ăsta era paznic la colectiv ( C.A.P ) și nu venea acasă decât seara târziu. Momiră cățeaua, o prinseră și-mi luă locul la tuns. Au tuns biata cățea în fel și chip, apoi, pentru că era plină de purici, au îmbălsămat-o bine cu gaz. Probabil că gazul îi încindea pielea că prea se scărpina bietul animal de mai mare dragul, asta spre deliciul nostru. Dar ghinionul dracului, cel
FRIZERI DE OCAZIE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369480_a_370809]
-
au îmbălsămat-o bine cu gaz. Probabil că gazul îi încindea pielea că prea se scărpina bietul animal de mai mare dragul, asta spre deliciul nostru. Dar ghinionul dracului, cel mai mic dintre frați, ia chibritul și zvâc, dă foc cățelei. Acum începe cu adevărat circul. Cățeaua, în flăcări, intră direct sub pat. Cu mare chin, cei trei frați reușesc să scoată animalul afară din casă și să stingă patul care se aprinsese și el. Afară în schimb se declanșase iadul
FRIZERI DE OCAZIE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369480_a_370809]
-
Probabil că gazul îi încindea pielea că prea se scărpina bietul animal de mai mare dragul, asta spre deliciul nostru. Dar ghinionul dracului, cel mai mic dintre frați, ia chibritul și zvâc, dă foc cățelei. Acum începe cu adevărat circul. Cățeaua, în flăcări, intră direct sub pat. Cu mare chin, cei trei frați reușesc să scoată animalul afară din casă și să stingă patul care se aprinsese și el. Afară în schimb se declanșase iadul. Animalul, în flăcări, îngrozit și înnebunit
FRIZERI DE OCAZIE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369480_a_370809]
-
se aprinsese și el. Afară în schimb se declanșase iadul. Animalul, în flăcări, îngrozit și înnebunit de durere, sare gardul acasă, în grădină. Acolo, Nea Gilică avea câteva pătiage de fân, de coceni, nu mai știu exact, dar de care cățeaua cum se freca cum acestea erau în flăcări. În câteva secunde furajele lui Nea Gilică ardeau cu vâlvătaie. A sărit tot satul să limiteze paguba, dar mai ales să-și protejeze casele de foc. Când au văzut cine incendia, după ce
FRIZERI DE OCAZIE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369480_a_370809]
-
de joacă din acea zi, să nu care cumva să spun ceva lui tata sau lui mama că ei aud și nu se vor mai juca cu mine niciodată, ba mai mult vor spune că eu i-am dat foc cățelei și voi mânca bătaie atât de la tata și mama cât mai ales de la Nea Gilică. Eu, îngrozit de acea perspectivă, evident că am tăcut chitic. După câțiva ani, când mă mai mărisem și eu și nu mai credeam așa în
FRIZERI DE OCAZIE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369480_a_370809]
-
căței, Pentru-n os de ros la stat, Tre' să aibe-un doctorat ?! Iar apoi, este urgie! Am ajuns de băcănie ! S-a aflat, peste hotare, C-avem și plagiatoare, Chiar mai ieri, pe cinstea mea, Au mai prins înc-o cățea, Care ar fi copiat, Însă ... nu e plagiat, Fi'ndcă ea, pici jos de râs, Ține, nene, coada sus, Arătând că-ntre proptele, Are două ghilimele Și, nicicum lucrarea sa, Nu se poate contesta ! Cățeluș cu păr buclat, Nu-nțeleg
PLAGIAT (PARODIE) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369736_a_371065]
-
căzut decât bucăți de carne, mâini, un picior, capul care-i atârna pe raniță ca o brezoaie, răpusă de vânt și sângele care parcă țâșnea dintr-un mic izvor...După care au început catiușele : paca! paca! paca!- lătrau ca niște cățele înfuriate peste noi. Și s-au amestecat toate, soldați, cai, căruțe, tunuri, puști, mașini...Când am privit mai atent, Donul se înroșise de sângele nostru... Eu am avut noroc cu carul...Am apucat un cal de căpăstru și am intrat
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
lui structură intelectuală se limita cam pînă după Evul Mediu. Fugind din patul conjugal de lîngă frumoasa lui nevastă, se retrăsese în podul grajdului, unde își amenajase biblioteca și locul lui secret de studiu, în care nu aveau ce căuta cățelele de muieri cu cururile mereu în flăcări, care nu aveau cum să priceapă parfumul unei cronici sau exuberanța și gestica personajelor biblice. De altfel și nevastă-sa se ferea să se cațere pe scara aia de lemn aproape verticală, pentru că
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
în loc răni roșietice care prinseseră coajă. - Oară, fă, Oară, ia ieș’ o țâr’ pân’-afară! - Da, nea Dine, ce-i? - Fă, Oară, eu am să-ț’ spui țâie ceva, fă! - Hai în casă, nea Dine, intră, hai! - Da’ țâne tu cățeaua asta să nu mă mușce. - Dacă sunt eu de față, nu te mușcă, hai vino-ncoa, intră! Îngerașu intră, minunându-se în sinea lui că Deta lungise deja botul pe pământ, uitându-se aiurea, ca și când nici nu l-ar fi
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
știi ce-i aia conștiință! - La ce-mi folosește ? Că nici bunicul, nici tata n-au știut, și ei tot ciobani au fost! Ce cați aici? Iar am pus aparatul meu în funcție. Îmi dădea cuvântul “cați-cațe”, adică femeninul de la cățele, formă prescurtată și la sens conotativ “Țață, damă care bârfește” Apoi a venit altă explicație “Formă prescurtată de la verbul a căuta”. Voiam “să mă dau mare”, știam mai multe , puteam destule, așa că: - Ce-ai dori pentru când vei fi mare
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
ieși cu nepotul la plimbare. Pe un vecin l-a mușcat chiar aseară”. În timpul acesta, hingherii își făceau treaba rapid și cu pricepere. Scotoceau după gardurile vii, prin cotloanele săpate cu ghearele labelor la temelia blocurilor de patrupezii hăituiți. O cățea a ieșit speriată de după un arbust plin cu flori galbene. Ducea în bot un cațeluș. A nimerit chiar în față unui hingher. Acesta a întins lațul crosei să i-l introducă pe cap ca apoi s-o tragă și s-
O PRIMĂVARĂ TÂRZIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357434_a_358763]
-
bot un cațeluș. A nimerit chiar în față unui hingher. Acesta a întins lațul crosei să i-l introducă pe cap ca apoi s-o tragă și s-o urce în cușca din mașină. Simțind că-i este amenințat puiul, cățeaua l-a lăsat din gură și s-a repezit la omul care, cu instrumentul de tortură în mână, a făcut câțiva pași înapoi. Văzându-și colegul în primejdie, un hingher din apropiere a lovit mama puiului, pe la spate, cu bățul
O PRIMĂVARĂ TÂRZIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357434_a_358763]
-
A aprins lumânările de pe masa aranjată pentru două persoane. Aruncă o ultimă privire, trecând in revistă camera. Se declară mulțumită. Vântul începea sa bată cu putere, viscolind zăpada. Vuietul arunca omătul în ferestre. Vremea de basm se transformase într-o cățea turbată. Nu-i plăcea iarna. Se așeză pe canapea. Muzica de saxofon îi învăluia trupul. Îi inducea o stare de mister și relaxare. Noaptea se instalase, nu și-a dat seama când a ațipit. A trezit-o pendula.. Ora 22
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
Ozana copilăriei mele, numai că nu era curgătoare), îmi aduc aminte că în timp ce țăncușam vreun pepene, sau ne odihneam pe marginea tarlalei, cultivate cu căpșuni, cu burțile gata să ne plesnească, începea să se lamenteze și s-o înjure pe cățeaua aia de mamă, care-l adusese pe lume și-l abandonase în mijlocul unei familii ce-l tiraniza prin iubirea și afecțiunea lor exagerată. Tot timpul cât durau ulcerațiile sale, înfigea în pământ un briceag cu mânerul sub formă de pește
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
copaci. Vrei și tu să te întinzi acum după roadele capitalismului, ai? Vrei să te cațări și tu de Copacul abundenței, ai? Dacă nu încetezi odată cu capitalismul ăsta sălbatic al tău și fără de mănuși, te calc în picioare, stărpitură de cățea roșie ce ești! Faraoancă blestemată! Venetică! Spurcăciune bolșevică! Baligă aristocrată de intelectuală balcanică cu pălărie roșie și veninoasă! Gură-spartă și limbă de lemn! Dacă nu taci odată, îți scot toate măruntaiele din tine, ai înțeles? Ș-apoi te leg iar
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
el de nimic! - Continuă matroană. Matriarhatul este și el o altă fiară, nu roșie, ci neagră și umflată ca o canalie focoasă. O canalie care după ce și-a dat fața la-ntors ar vrea și ea acum să mai facă din cățea pisică și dintr-o pisică tărcată o tigroaică blondă-n dungi, pe care s-o mănânce acum toți canibalii, nu-i așa? Și din canibali alte “vaci nebune”, care bineînțeles că se vor mânca toate între ele, deoarece vor fi
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
se vede călător într-un tren cu răniți pe care este silit să-l conducă pe câmpul de luptă, ceea ce-i crează o oarecare angoasă:“conduc un tren cu răniți / de pe câmpul de luptă / aud viața încă latră ca o cățea la lună /alungă tinerețea prin smârcuri / câmpul de luptă seamănă cu un oraș / un uriaș răstignit pe pământ / cu paratrăznetele de pe biserici / înfipte în inimă”. Eugen Barz - cu o grafică a lui Ștefan Suditu - a alcătuit un florilegiu liric care
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
să-ți smulgi hainele de pe tine, să-ți muști propria carne, să spargi toate oglinzile, să arunci trusele de machiaj, să rupi toate fotografiile, să dai foc la toate scrisorile primite în tinerețe, să alergi în patru labe, ca o cățea în călduri, să urli, să țipi la mine, să dai vina pe mine, că numai eu sunt vinovat! Eu?! Eu care te-am purtat cu mine din prima clipă când te-am văzut, eu care te țineam noaptea în brațe
ŢI-AM PUS GÂND RĂU, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358714_a_360043]
-
atorul trece de la o atmosferă apăsătoare (Funia roșie) la una aparent relaxată (Trenul). Frazele lui Leonard Ionuț Voicu sunt ample, dar echilibrate, părând că antrenează lectura în pași de dans, alteori abundă în aluzii umoristice regionale, cum ar fi prezența cățelei la olteni, fără ca autorul să facă păcatul de a cădea într-un folclorism ieftin sau desuet. Un umor deschis, dar în același timp însoțit de o tristețe oarecum perfidă, insidioasă, apăsătoare, pe care personajele lui îl acceptă în existența lor
TREI CRONICHETE SEMNAL de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344637_a_345966]
-
-mă, că mi-e și mie rușine... -Să te culci cu Nițu nu ți-a fost, fa, rușine ?- o amenința Mielu cu pușca îmbrăcat militar, cu un veston pe umeri, strigând cât putea- spune ,ai, nu ți-a fost rușine, cățea ce ești ! Uitați-vă, lume, la cățea, credeam că viu și eu acasă la nevastă și când colo... Alaiul cobora devale spre apa Bucovului. Venise și tatăl Mariței și se ruga de Mielu s-o ierte : -Iart-o, Mielule, tată, iart-o
MIELU (FRAGMENT DIN ROMANUL „PRIVEGHIUL”) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359383_a_360712]