2,562 matches
-
călărași în ziua de 7 ianuarie. În dimineața acestei zile se împodobesc caii și carul (carele) cu "țoale și chindeie" și de asemenea călărașii și fetele ce participă și ele la ritual. După terminarea slujbei, carele (mare și mic) și călărașii pe cai se deplasează spre locul de udare a Ionilor. Udarea propriu-zisă care presupune ca cel udat să fie ridicat pe brațe astfel încât să atingă cu vârful picioarelor apa începe cu oficialitățile satului, chiar dacă nu poartă numele de Ion, și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se deplasează spre locul de udare a Ionilor. Udarea propriu-zisă care presupune ca cel udat să fie ridicat pe brațe astfel încât să atingă cu vârful picioarelor apa începe cu oficialitățile satului, chiar dacă nu poartă numele de Ion, și continuă cu călărașii și alți oameni din sat. Ulterior, în fața bisericii are loc "jocul călărașilor". Descrierea de mai sus este una extrem de sumară, literatura de specialitate prezentând obiceiul mult mai pe larg. Iată cum descrie o femeie din Tălmăcel pregătirile pentru această sărbătoare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ca cel udat să fie ridicat pe brațe astfel încât să atingă cu vârful picioarelor apa începe cu oficialitățile satului, chiar dacă nu poartă numele de Ion, și continuă cu călărașii și alți oameni din sat. Ulterior, în fața bisericii are loc "jocul călărașilor". Descrierea de mai sus este una extrem de sumară, literatura de specialitate prezentând obiceiul mult mai pe larg. Iată cum descrie o femeie din Tălmăcel pregătirile pentru această sărbătoare: "De Sf. Ion sunt niște haine românești care numa-n ziua aia
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care nu mai sunt cum erau) (5,8%), obiceiurile de nuntă (5,3%), cântecele și jocurile populare (2,6%). Doar 8% din ludoșeni afirmă că există în satul lor obiceiuri care nu mai există în alte sate, cum ar fi călărașii sau balul castraveților. În ce privește folclorul, 61,2% din ludoșeni cunosc cântece populare specifice satului, 68,6% cunosc jocuri populare, 41,5% cunosc poezii populare, iar 50,2% cunosc strigături specifice satului. 72,3% din respondenți afirmă că în satul lor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ajunge să publice (ori să ducă la capăt) romanul Blestemul medieval (din care un fragment apare în presă), după 1950 va publica o duzină de narațiuni, cele mai multe de inspirație istorică. În Mărgelele de plumb (1951), Moșia oamenilor slobozi (1951), Niculai Călărașul (1953), Mitruț al Joldii (I-II, 1953-1954), Vijelie-n sus pe Jii (1954), Zile învolburate (1954), Marșul miresei (1955), Romanțe de dragoste (1957), Măria sa Țara. Din vremea lui Vlad Țepeș (1960), Agurida, „povestire eroică” (1962), Dosarul lui Ion Măruntu (1962
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
de Robert de Flers și F. de Croisset s-au jucat, în versiunea meșterită de I., la Teatrul Național din Chișinău. SCRIERI: Isvoade, București, 1943; Mărgelele de plumb, București, 1951; Moșia oamenilor slobozi, București, 1951; Brigada mixtă, București, 1953; Niculai Călărașul, București, 1953; Mitruț al Joldii, I-II, București, 1953-1954; Vijelie-n sus pe Jii, București, 1954; Zile învolburate, București, 1954; Marșul miresei, București, 1955; Romanțe de dragoste, București, 1957; Măria sa Țara. Din vremea lui Vlad Țepeș, București, 1960; Agurida, București
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
Înainte” (1964-1989) și „Libertatea” (1991-1992), a fondat și a condus, ca redactor-șef, revista literară și culturală „Dunărea” (Brăila, 1990-1991). Debutează editorial cu volumul de nuvele Moartea fântânii (1985), urmat de romanul Pământul de acasă (1989) și de povestirile din Călăraș cu schimbul (1990). În memoria sa s-a constituit, în 1992, la Brăila, Fundația Culturală „Vasile Rusescu”. Proza lui R. evocă, într-o manieră plină de tensiune dramatică și de simboluri narative, în descendența literară a lui C. Sandu-Aldea și
RUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289401_a_290730]
-
manieră plină de tensiune dramatică și de simboluri narative, în descendența literară a lui C. Sandu-Aldea și a lui Panait Istrati, mediul de viață și atmosfera specifică a Câmpiei Române. SCRIERI: Moartea fântânii, București, 1985; Pământul de acasă, București, 1989; Călăraș cu schimbul, Galați, 1990. Repere bibliografice: Buculei, Prezențe, 205-206. M.Dț.
RUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289401_a_290730]
-
, Alexandru (pseudonim al lui Alexandru Stănescu; 9.X.1908, Mânăstirea, j. Călărași - 13.VIII.1937, Mânăstirea, j. Călărași), prozator și gazetar. Nepot de preot, S. provine dintr-o familie de țărani înstăriți, Voica și Alexandru Stănescu. Rămâne orfan de mamă la nouă ani. Urmează școala primară în satul natal, devine în 1920 elev al Liceului Militar „D.A. Sturdza
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
piatra de pe mormântul ce adăpostește oasele lui Preda Brâncoveanu și ale fiului său, Papa, se istorisește cum „li s-au întâmplat perire” celor doi: „întăi Papei post. în zilele lui Constantin Șerban voevod, pe vréme ce s-au rădicat dorobanțŭ, călărașii hoțéște asupra domnu-său și a neamului boeresc, atuncea au ucis pre Papa postelnicu, fiind leat 7163[1655]”, „iară pe tată-său Preda vornicul, l-au ucis Mihnea Vodă cel Rău, în casele domnești de la Târgoviște, nefiind vinovat nimic” (Nicolae Iorga
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
începuse în 1653) să provoace scene de violență vandalizatoare și criminală. Militarii rebeli - și la răscoala, declanșată (spun istoricii) de neplata lefurilor făgăduite înaintea luptei de la Finta, au participat slujitorii, în rândul cărora îi aflăm pe dorobanții pedeștri și pe călărași, ca și pe mercenarii străini (seimenii sârbi, numiți astfel după un corp similar din armata otomană, aduși de prin munții Bosniei, prin 1636, unde, zice cronicarul sas G. Kraus, „se țineau cu hoția”) -, pentru care subordonarea era anulată, ca și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
SOLIA, revistă apărută la Călărași în octombrie 1935, având subtitlul „Literară, artistică, dobrogeană”. Redactor: G. Arabolu, care folosește și pseudonimul Calistrat Istriceanu. S. afirmă că vrea să fie „solul literar al Dobrogii”, „să unească într-un singur gând și ideal celelalte provincii cu vechea țară
SOLIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289782_a_291111]
-
printre cele mai răspândite în epocă, animate de un elan oarecum lipsit de grandilocvență. Tonul este sobru, iar versurile curg adesea armonios. Mai toate folosesc motive din baladele populare, adaptate împrejurărilor: iubiții despărțiți de război (Dorobanțul), ostașul muribund vorbind calului (Călărașul rănit) ș.a.m.d. Meditațiile, incluse în cel de al doilea volum, Poezii lirice (1883), sunt cu totul terne, dar fluente. Ș. a scris numeroase poezii și în franceză, dovedind nu numai o bună cunoaștere a limbii, ci și o
SOIMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289774_a_291103]
-
Retras la Tecuci, duce o viață aproape idilică. În 1876 acceptă funcția de prefect al județului Cahul. Odată cu izbucnirea războiului, în 1877, reintră în armată, cu gradul de maior, și participă la asaltul Plevnei. Cu acest prilej compune poezia Marșul călărașilor, care, pusă pe note de I. Mețescu, a fost tipărită și răspândită pe foi volante de societatea Junimea. Ajunge colonel, comandant de regiment și de garnizoană la Bacău, Buzău și Brăila. În 1893, ca urmare a unor conflicte cu superiorii
SERBANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289636_a_290965]
-
București, Frank C. Lascelles, Într-un raport către Marchizul Salisbury, secretarul de stat pentru Afacerile Externe ale Marii Britanii, transmitea faptul că, În urma unei convorbiri cu Alexandru Beldiman, consulul României la Sofia, acesta i-a mărturisit că niște țărani din zona Călărașului, refugiați În Bulgaria și interogați de autoritățile bulgare, au precizat că În satele lor a fost răspândită vestea ca țăranii să Își ia pământul pe care Îl vor, să se revolte, fiind doar o chestiune de timp până când Prințul Cuza
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
, Maria (17.IX.1948, Vlad Țepeș, j. Călărași), poetă. Este fiica Floricăi (n. Djaman) și a lui Grigore Urbanovici, învățător. A urmat primele opt clase în comuna natală (1954- 1962), liceul la Călărași (1962-1966) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția polonă-română, a Universității din București, absolvită
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
STRĂTESCU, Ion V. (26.VI.1940, Piua Petrii, j. Ialomița), poet și prozator. Este fiul Floricăi (n. Rădulescu) și al lui Vasile Strătescu, ceferist. Învață mai întâi la Călărași, unde urmează și Liceul „N. Bălcescu” (1954-1957), și face studiile universitare la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic din București (1957-1963). Inginer constructor, va conduce întreprinderi și grupuri de șantiere din Galați și București. Ca scriitor, debutează în 1974, la
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
au exprimat dorința de a ajunge la o Înțelegere clar definită cu aliații În privința desfășurării propriilor trupe (organizate În patru corpuri armată, echivalentul a opt divizii, ori 17 brigăzi, din care 32 de regimente de dorobanți și 12 regimente de călărași <ref id="17">17 BNR, fond Kogălniceanu, dosar 759, „Reprezentațiune grafică a Comandamentelor Armatei - 1888”. </ref>). Fostul Ministru de Externe, D. A. Sturdza, a fost expediat la Viena și Berlin pentru a purta discuții În acest sens cu șefii de stat
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
sau în stil popular, snoave, articole pe teme culturale. Tot aici pot fi întâlnite numele unor colaboratori importanți, între care Octavian Goga cu poemul Cântecele mele, George Coșbuc cu povestirile Întoarce-ți inima spre Dumnezeu și Mânia, Mihail Sadoveanu (Probota, Călărașul), Ion Agârbiceanu (Hoțul), Emil Gârleanu, Mihail Lungianu, Victor Eftimiu. Ioan Slavici contribuie cu articolele Eugeniu Carada, Socialismul creștinesc, Mișcarea noastră literară (toate în 1910). Ceva mai rar se publică și traduceri din Alphonse Daudet, Anatole France, Tolstoi, Vergiliu (o prelucrare
POPORUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288960_a_290289]
-
, George (18.XII.1930, Cuza Vodă, j. Călărași), prozator și eseist. Este fiul Saftei (n. Codru-Gherman) și al lui Marin Radu, crescător de cai de rasă. Face școala primară în satul natal (1937-1942), urmează Liceul „Știrbei Vodă” din Călărași (1942-1950) și Facultatea de Filologie a Universității din București
RADU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
NEAGU, Gheorghe I. (22.X.1904, Călărașii Vechi, j. Călărași - 29.XI.1983, București), etnolog. Este fiul Leancăi și al lui Ion Neagu, țărani. Urmează liceul la Călărași și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1926-1929). Între 1927 și 1930 este și funcționar în
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
B-dul Muncii 60, 62, str. Cățelu 2. 212. Agopian Manug, 16 apartamente, București, str. Smeului 8, Calea Moșilor 248. 213. Amico Maria, 4 apartamente, București, B-dul Nic. Bălcescu 24, str. Luterana 21. 214. Abramovici A. David, 9 apartamente, București, Calea Călărașilor 68, 81, 108. 215. Avner Iacob, 11 apartamente, București, str. Brezoianu 57 A, str. Mitita Constantinescu 13. 216. Andreescu Traian, 16 apartamente, București, str. Episcopul Radu 6, str. Virgil Plesoianu 114, str. Ștefănescu Tei 14. 217. Altenliu Lucia, 3 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Câmpulung Muscel, str. Gheorghe Nou 27. 589. Bărăgan Mihai, 3 apartamente, București, str. Pitar Moș 29. 590. Beer Etty săi Beer Faihi, 3 apartamente, Iași, str. Gh. Dimitrof 7. 591. Bancă Elvețiană și Română în lichidare 22 apartamente, București, calea Călărașilor 35, Victor Babeș 1, str. Smardan 9, str. D. E. Djuvara 1. 592. Boerescu Alexandrina, 7 apartamente, București, str. Cobalcescu 25. 593. Bilinaci Teodor, 9 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 69. 594. Bane Desideriu, 12 apartamente, București, str. Segmentului 9; str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
G-ral Angelescu 2, str. Gr. Alexandrescu 84, str. Povernei 36, str. Radu Vodă 9. 864. Blauer Saly, 5 apartamente, București, str. Popa Rusu 11. 865. Baranga Virginia, 4 apartamente, București, str. Icoanei 52. 866. Banu Niță, 3 apartamente, București, calea Călărașilor 226. 867. Bratulescu C. Radu, 10 apartamente, București, str. Toamnei 13, Bd. 6 Martie 43, cap. Gh. Buruiana 19. 868. Bogorian A., 8 apartamente, București, str. Plantelor 82. 869. Bremer Hâim, 6 apartamente, București, str. Arhitect Louis Blank 28. 870
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, Cal. Griviței 441. 1442. Cutzarida Gh., 4 apartamente, București, str. Horațiu 16. 1443. Crăciun Niță, 5 apartamente, București, str. Călușei 32. 1444. Căpățâna Mihai, 11 apartamente, București, sos. Crângași 143, 141. 1445. Constantinescu Nicolae, 9 apartamente, București, Cal. Călărași 31b. 1446. Chiru Constantă, 12 apartamente, București, Bd. 6 Martie 46; Știrbei Vodă 76; str. Romulus 59. 1447. Călinoiu Ioan, 5 apartamente, București, Cal. Griviței 305. 1448. Ciocanu Fulga, 3 apartamente, București, str. G-ral Angelescu 130. 1449. Cheianu Niculae și
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]