2,377 matches
-
pază. Ani de-a rândul te-am visat, N-am simțit că obosesc, Și-n amurg și pe înserat , M-ai lăsat să te privesc. Citesc discret pe chipul tău, Brăzdat de umbră și lumină, Că noaptea ne va fi călău Vom învăța cum se suspină. Ne va însoți tumultul vrerii, Și lângă corul de dorinți , Vom da în patima plăcerii, în șarmul nopților fierbinți. Iubesc profund tot ce-mi oferi, Din zbuciumul des răvășit, Simt liniștea unor poveri Tu ești
TU EȘTI TOT CE MI-AM DORIT de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1476428513.html [Corola-blog/BlogPost/380083_a_381412]
-
Acasa > Poezie > Credinta > POATE PENTRU CĂ LE SAMENI... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1595 din 14 mai 2015 Toate Articolele Autorului Oamenii-i răpun pe oameni Și-i batjocoresc cu silă, Iar Tu, Doamne, îi exameni Și tot de călăi ai milă... Oamenii-i zdrobesc pe oameni Și-i condamnă, și strâmb jură, Iar Tu, Doamne, îi exameni Și le-ngădui crunta ură... Oamenii-i stârpesc pe oameni Și-i vânează ca pe pume, Iar Tu, Doamne, îi exameni Și
POATE PENTRU CĂ LE SAMENI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1431585465.html [Corola-blog/BlogPost/360520_a_361849]
-
a „micii gospodării” „pusă pe butuci” de altminteri, în zonele de munte (cel puțin la mine în Munții Muscelului) înregistra o „cavalcadă” derutantă și ofensatoare la bunul simț elementar pe care-l pretindeau cu toții că îl au moștenire genetică, atât „călăii” cât și victimele... Referință Bibliografică: Amintiri de la colectivizarea Dobrogei...(I) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 336, Anul I, 02 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_i_.html [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
a răscumpărat mai presus de fire prin sămânța Femeii: lămurind cu cuvântul Său, lumina Adevărului, pentru a-i îndrepta pe cei rătăciți, împlinind ca Om toată dreptatea spre a-i învăța pe oameni dreptatea socială și morală, suferind toată nedreptatea călăilor Săi, pentru a le șterge oamenilor toată nedreptatea lor istorică, biruind cu Suferința Sa toată puterea răului, răstignind cu moartea Sa însăși înfricoșetoarea moarte, Înviind cu Viața Sa pentru a dărui tuturor oamenilor care-L urmează în credință și nădejde
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1367675074.html [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
nedreaptă și, țin minte că Sorin Titel, care și el a fost dat afară pe alte criterii, nu pe cele politice, a început să plângă. Și i-am zis: “Dacă începi să plângi, te bat. Nu trebuie să plângem în fața călăilor ăstora!” Dar erau don quijotismele vremii. Am terminat institutul acesta, dar nu ca institut separat, ci ca o secție la “Facultatea de Filologie”. Doar atunci ei s-au trezit: “Ce ne facem cu 50 de scriitori anual?” Cam atâția eram
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/_george_ivascu_a_vrut_sa_f_gabriel_dragnea_1369510811.html [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
cu dulceața ultimului sărut. Până la urmă eu chiar am iubit-o, altfel Soare nu ar fi reușit niciodată să guste mărul”. În piesa aceasta, după ce ai parcurs-o ori ai vizionat-o, nu poți să nu te întrebi, cine e călăul și cine victima? Prizonier al unei căsnicii nefericite, prizonier al singurătății? Prizonier al conveniențelor sociale? Al nefericirii pe care chiar tu ți-ai construit-o? Piesa beneficiază de un Synopsis care oferă explicații și un scurt rezumat, spre înțelegerea cititorului
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
care se întrezărea la orizont, călindu-se și luând atitudine fiecare cu ce a putut: cu penița, cu arcușul, cu sapa, fiecare cum a putut după puterea sa. Drept urmare rostim azi numele lor, nu al celor care au trădat, al călăilor. Asemeni poetului ce pot să-i doresc ,,dulcii și preafrumoasei mele, Românii": - să-și păzească, cu strășnicie: pământul ce i-a fost lăsat pentru că el îi dă energia, vitalitatea, forța românului prin cultivarea roadelor muncite, binecuvântate de bunul Dumnezeu ( Să
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409814331.html [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
atingere a fântâniței. Își dădea seama că nu mulți bărbați s-au bucurat de acest privilegiu. Ochii Daliei rătăceau la început pe tavanul cabinei. Coborâră apoi să vadă tot ce face el și cum se abandonează ea în brațele acestui "călău" care o "torturează" atât de plăcut. Erau senzații pe care le trăia pentru prima dată și nu dorea să piardă nimic din ce se putea întâmpla atât de interesant cu ea în această noapte. Fără voința sa picioarele i se
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396715790.html [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă unui regim exterminant. Pe lângă munca epuizantă, deținuților preoți le erau administrate sistematic bătăi. Remus Radina mărturisește: „Călăul Chirion (comandantul lagărului n.n.) constituise o brigadă disciplinară numai din preoți, condusă de torționarul Vasile Matei. Preoții erau supuși la o muncă grea și la bătăi permanente. Cu toate acestea, ei aveau moralul foarte ridicat și, după cum mi-a spus
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
pentru educația sexuală în școli, să ne educăm copiii fără a le inocula sentimente de rușine și vinovăție, să îi încurajăm în a pune întrebări și a discuta cu părinții, să încetăm în a ne erija în judecători, procurori și călăi ai femeilor gravide nemăritate și, mai presus de toate, să admitem că propriile alegeri sunt cele corecte exclusiv pentru noi înșine, fără a încerca să le impunem și celorlalți din jur. Să admitem că a face un copil nu este
Avortul şi vina colectivă de care fugim by https://republica.ro/avortul-si-vina-colectiva-de-care-fugim [Corola-blog/BlogPost/338180_a_339509]
-
schingiuiți; am văzut... ; chiar de închid ochii, văd mai departe în gând și nimic nu mă face să alung aceste imagini adânc întipărite în minte... Oameni schingiuiesc oameni. Oameni omoară oameni. Oameni sunt neoameni. De ce se mai numesc ”oameni” acești călăi cu suflete de diavol? Ne lăsăm duși de valul vieții noastre ”civilizate” și mergem zilnic pe același ”șablon” desenat de mințile noastre mondene...: cumpărăm, ne mândrim, ne lăudăm unul pe altul ( sincer sau doar așa... ”ca să fim în pas cu
O LACRIMĂ ŞI UN... ADIO! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/O_lacrima_si_un_adio_doina_theiss_1390480488.html [Corola-blog/BlogPost/361581_a_362910]
-
se vede-n oglindă. Nu vrea să facă pasul în față decât atunci când trebuie să primească pedeapsa celui de lângă el. Face parte din el mai puțin decât face parte din tine. Este tot timpul cu un pas înainte înspre lama călăului. Nu ezită să învețe și ceea ce nu se poate învăța. Nu ezită, știind pe propria-i piele, cum se desface nodul gordian. Este ceea ce alții nici nu visează că ar putea fi, cu atât mai mult cu cât poemul în
CONGRESUL ELITELOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1394964878.html [Corola-blog/BlogPost/353590_a_354919]
-
pentru cei ce mă torturaseră și mă întrebam dacă mă rog cu sinceritate sau numai pentru a-mi amăgi o conștiință ce-mi poruncea să fac așa și am fost fericit să văd în adâncul meu că-i iertasem pe călăi și că mă rugam sincer. Am adormit gândindu-mă că Brânzaru va fi ajuns acasă, bucuros de ispravă, își mângâia nevasta sau poate își săruta pe frunte băiețelul sau fetița prin somn...” (Valeriu Anania, Memorii, Ed. Polirom, Iași, 2008, pp.
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă unui regim exterminant. Pe lângă munca epuizantă, deținuților preoți le erau administrate sistematic bătăi. Remus Radina mărturisește: „Călăul Chirion (comandantul lagărului n.n.) constituise o brigadă disciplinară numai din preoți, condusă de torționarul Vasile Matei. Preoții erau supuși la o muncă grea și la bătăi permanente. Cu toate acestea, ei aveau moralul foarte ridicat și, după cum mi-a spus
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
și săbiile-n teacă, Potop e-ntreg cuprinsul, și-n iarbă morții cad Și sfinții din icoane privirea și-o apleacă. Chiar foc de-ar fi să piară să nu mai ardă glia, Alt foc vor naște iarăși acești cumpliți călăi! ...Acum, sfârșită-i lupta, cadavre-umbresc pustia Și ce-a rămas viață - e-o poartă spre mormânt. ...Tu-ai luptat pesemne Moarte, cu toți ienicerii tăi! VII Se lasă-ncet amurgul, și cerul parcă plânge Aceste cruci zdrobite rămase încă vii
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_catalin_varga_1330784989.html [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
mare. Nici un Alah sau Dumnnezeu, Vreun pasă sau vreun papă N-a fost stăpân al tău și-al meu, Ci noi l-am tras în țeapă... Și singuri ne-am zdrobit și-nchis În gherle de istorii, Ne-am fost călăi și ne-am ucis, Noi suntem trădătorii... De ce te lași slab, dezbinat Și pari a-ți fi rușine De tine însuți, ce bărbat Mai laș vezi decât tine? Creștinității i-ai fost braț Când năvălea Islamul Și-Apusul tremura în
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1460799900.html [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
fruntea lui, ca și a celor 4 feciori și a lui Ianache Văcărescu, primul său sfetnic și dregător, care era și unchiul soției sale, cu sfântul nimb al muceniciei pentru credința ortodoxă, pe care nu a părăsit-o nici în fața călăului. Astfel, în apropierea Paștelui anului 1714, printr-un trimis al Înaltei Porți, care a sosit la București, lui Constantin Brâncoveanu i se pune pe umăr năframa de mătase neagră, semnul maziliei. A fost dus împreună cu familia și o parte din
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
popor îngrozită, și sultanul Ahmed al III-lea, crudul său vizir, Gin Ali, precum și ambasadori mai-marilor puteri europene de atunci, invitați special la macabrul spectacol. Cumplita dramă n-a durat decât un sfert de ceas, după spusele unor martori oculari. Călăul i-a pus în genunchi pe toți șase, la o oarecare distanță unul de altul, li s-au scos bonetele, li sa îngăduit să-și facă o mică rugăciune. Del Charo păstrează următoarele cuvinte de îmbărbătare ale lui Brâncoveanu: „Fii
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
puțin să salvăm sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru”. Sub prima lovitură de paloș a căzut capul vistiernicului Ianache Văcărescu, apoi al fiului mai mare a lui Brâncoveanu, apoi cele ale lui Ștefan și Radu. Când călăul a ridicat paloșul să taie capul copilului Mateiaș, acesta înspăimântat, s-a rugat sultanului să-l ierte, făgăduind că se va face musulman, dar bătrânul tată și-a îmbărbătat astfel copilul: „Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
Dacă este cu putință, mai bine să mori de o mie de ori decât să-ți renegi credința strămoșească pentru a trăi câțiva ani mai mulți pe pământ”. Copilul, ca renăscut, își puse liniștit gâtul pe tăietor și-i zise călăului: „Vreau să mor creștin: lovește”, iar acesta îi tăie capul. La capătul acestor imagini cutremurătoare pentru sufletul oricărui tată, capul lui Constantin Brâncoveanu nu s-a putut dezlipi de trup la lovirea călăului, și astfel, cei șase martiri și-au
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
liniștit gâtul pe tăietor și-i zise călăului: „Vreau să mor creștin: lovește”, iar acesta îi tăie capul. La capătul acestor imagini cutremurătoare pentru sufletul oricărui tată, capul lui Constantin Brâncoveanu nu s-a putut dezlipi de trup la lovirea călăului, și astfel, cei șase martiri și-au încredințat viața în mâinile Celui care a fost mărturisit. Apoi, trupurile celor șase eroi ai credinței au fost târâte pe uliți și aruncate în apele învolburate ale Bosforului, iar capetele au fost înfipte
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
am avut în această lume, cel puțin să salvăm sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru”. Imediat au fost aliniați și așezați cu capetele pe trunchiuri. Cel dintâi a căzut capul sfetnicului Ianache, sub necruțătoarea secure a călăului. Au urmat apoi capetele fiilor Constantin, Șerban și Radu. Când veni rândul lui Mateiaș, mezinul de numai 11 ani, îngrozit de trupurile care se zbăteau, împroșcând cu sânge în toate părțile și de privirile reci, întipărite pe chipurile fraților săi
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
bine să mori de o sută de ori, decât să-ți lepezi credința”, auzi Mateiaș, printre suspine, glasul părintelui său. În acel moment simți o forță și o liniște necunoscute până atunci. Se ridică în picioare, și merse direct către călău, așezându-și capul pe trunchi. „Vreau să mor creștin! Lovește!” În doar câteva clipite capul destrupat al lui Mateiaș avea aceeași expresie rece, parcă nepăsătoare ca a fraților săi. La urmă, lângă balta de sânge a fiilor săi, ce lucea
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
destrupat al lui Mateiaș avea aceeași expresie rece, parcă nepăsătoare ca a fraților săi. La urmă, lângă balta de sânge a fiilor săi, ce lucea sub razele amiezii, a fost omorât și bătrânul Constantin Brâncoveanu de aceeași lovitură nemiloasă a călăului. Oribilul spectacol s-a încheiat, după obiceiul otoman, cu purtarea capetelor în vârful sulițelor, pe străzile Istanbulului, iar trupurile mucenicilor au fost aruncate în mare. Trupurile neînsuflețite ale domnitorului și fiilor și a ginerelui Ianache au fost, pe ascuns, pescuite
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
e. După cum vezi, ai fost scutit să-mi pui ștreangul la gât. Pufnisem ușor pe nări, parabola asta mi-o tot repeta în ultima perioadă a conviețuirii noastre, cu individul condamnat la moarte, fără vină, firește, căruia, negăsindu-i-se călău, fiul adoptiv se oferise să-i pună ștreangul la gât. Uica Livi și tanti Pipi mă adoptaseră pe când aveam vreo patru ani. Soțul fiindu-i plecat pe front, mama, însărcinată cu mine, se gândea să facă raclaj, cum toate prietenele
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Intalnire_in_zori_2_dan_florita_seracin_1336403047.html [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]