434 matches
-
vreo cinci ani, cu chip maturizat, ce-și ținea sora de mână. Același condei, cu aceeași cerneală, îl însemnase pe băiat cu o cruce, indicând astfel personajul biografiei. Toți trei purtau un amestec de haine țărănești și orășenești, curate și călcate, semn că familia se mutase nu de mult de la sat în mahalaua unui târg. Femeia era probabil văduvă, căci altfel nu s-ar fi cuvenit să vină singură cu copiii la fotograf. Spațiul din spatele lor era artificial amplificat de un
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
sa. Ramurile erau goale, unele uscate, dar cine să le mai curățe. Nu era vreme. Apa se scurgea lin mângâind duios frunzele care își făceau loc spre pământ. Aveau să putrezească, cine să le plângă pe ele, însă. Se lăsau călcate în picioare și purtate aiurea, amestecate cu glodul de pe uliți, duse prin ogrăzi și ogoare. Cui să-i pese de ele? Din înaltul copacului privi roată împrejur și lăsă să se scurgă picătura. Privi ogoarele negre și brăzdate, apoi gardul
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
sentiment înghițea pe cel dintâi, iar Hagienuș, conștient de efectele pe care le făceau aceste promisiuni, ca om meridional malițios, petrecea în sineși. Hagienuș, trăit din copilărie numai în belșug și înlesniri, nu suporta boema. Voia rufăria de corp bine călcată și scrobită (în altele era numai neglijent), dulceață dimineața, apoi cafea neagră (lapte dulce nu bea niciodată: "Ce, sunt copil mic?" zicea el). După masă se întindea pe pat, dezbrăcîndu-se ca de noapte, și începea să-și consulte cărțile rare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dulap și o chiuvetă minusculă. Lemnăria dintre plafon și grinzile podelei era acoperită de un tapet cu model de nu-mă-uita, iar pe unul din cei doi pereți, pe un umăraș agățat de cîrlig, erau hainele lui Lanark, proaspăt curățate și călcate. — Mic, dar intim, zise Ritchie-Smollet. Nu ai prea mult loc de cap, dar nimeni nu ne va deranja. Sugerez ca Rima să se vîre în pat îo să găsească o sticlă cu apă fierbinte acolo), iar tu să te îmbraci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
figuri grosolane și fete care doar prin tinerețe erau atrăgătoare - către ușa deasupra căreia scria cu alb pe un dreptunghi albastru: EȘIRE. Cu același pas împiedicat, atenți să nu calce pe picioare pe cineva și mai ales să nu fie călcați, s-au târât pe culoarul îngust care dădea afară, ofiliți de mirosul de usturoi al câte unuia, de salam al altuia și de blană de oaie al tuturor. Chiar înainte să vadă lumina de-afară, Maria, cu o tresărire fericită
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
halate albe prin care se zăreau cu ușurință, mai ales când stăteau aplecate, chiloții și, când purtau, sutienele. Știam în fiecare zi (și comentam împreună cu prietenii mei) culoarea și chiar desenele - buline și floricele - lenjeriei lor intime. Între nasturi, halatele, călcate ca hârtia, făceau uneori căscaturi prin care puteai zări rotunzimea sânilor și, când aveai noroc, chiar câte un sfârc cu o roată împrejur. Cum aveam 16 ani și hormonii își făceau de cap în sângele care-mi iriga creierul, n-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fără o vorbă, li se alătură, rămânând ultimul. Tovarășii săi îl urmară. 19 Coborând către Lemanus, oamenilor lui Geremar nu le trebui mult până să regăsească urmele celor doi frați. Pe o pantă acoperită cu iarbă, un războinic găsi iarba călcată și descoperi balegă de cal; descălecă imediat și îngenunche să vadă mai bine, apoi se grăbi să-i cheme pe ceilalți și le spuse că, după părerea lui, urmele erau foarte recente. Geremar îi aruncă atunci lui Balamber o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
care oi fi avut-o vreodată! Îmi e greu să sper că voi știi cândva să vreau pentru mine, voi ști să simt numai pentru mine, voi ști că eu și numai eu contez. Nu vreau nimic mai mult! AM CĂLCATĂ Am călcat pe urmele Lăsate de altcineva. Am visat un vis Visat de altcineva Și l-am sfâșiat În milioane de culori. Am încropit în grabă Pentru altcineva Un așternut Din petalele ofilite Ale trandafirilor însângerați Și am adormit apoi
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
Un ciocănit discret m-a scos din amestecul gândurilor mele. Era nenea Toma. A deschis ușa și a intrat însoțit de tanti Odesa. Nenea avea în mâinile sale o pereche de pantofi noi, iar mătușica venise cu o cămașă proaspăt călcată și o cravată ce se asocia perfect. Mi-au spus doar că nu se cade să întârzii, unchiu Toma fiind prin excelență o persoană condițională, poate și-n virtutea profesiei sale. A doua zi spre seară am purtat o discuție
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pețit la fată. Pesemne și pe vremea uriașilor se întâmpla ceea ce se întâmplă uneori la noi, adică fata a întâmpinat cu refuz dorințele flăcăului. Această faptă nesocotită a revoltat toată Brăila, demnitatea cetei de uriași era știrbită, evident fala cetății călcată în picioare, iar flăcăul trebuia să dea o lecție fetei din Iglița. Și atunci, ce face? Flăcăul uriaș rupe o stâncă din creasta Urligei, câțiva mii de metri cubi, cum am zice noi astăzi, și-l aruncă spre uriașii din
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Un ciocănit discret m-a scos din amestecul gândurilor mele. Era nenea Toma. A deschis ușa și a intrat însoțit de tanti Odesa. Nenea avea în mâinile sale o pereche de pantofi noi, iar mătușica venise cu o cămașă proaspăt călcată și o cravată ce se asocia perfect. Mi-au spus doar că nu se cade să întârzii, unchiu Toma fiind prin excelență o persoană condițională, poate și-n virtutea profesiei sale. A doua zi spre seară am purtat o discuție
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pețit la fată. Pesemne și pe vremea uriașilor se întâmpla ceea ce se întâmplă uneori la noi, adică fata a întâmpinat cu refuz dorințele flăcăului. Această faptă nesocotită a revoltat toată Brăila, demnitatea cetei de uriași era știrbită, evident fala cetății călcată în picioare, iar flăcăul trebuia să dea o lecție fetei din Iglița. Și atunci, ce face? Flăcăul uriaș rupe o stâncă din creasta Urligei, câțiva mii de metri cubi, cum am zice noi astăzi, și-l aruncă spre uriașii din
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
În ceea ce mă privește nu-mi voi putea ierta niciodată faptul că am văzut cum erau vânați oamenii în amiaza mare și nu am ripostat așa cum ar fi trebuit, convinsă că nu voi reuși să fac altceva decât să fiu călcată și eu în picioare. Am îndrăznit totuși să spun câteva cuvinte în vreme ce era hăituit un tânăr. Am întrebat ce a făcut și am înțeles că era bătut și târât la poliție pentru că un străin îl întrebase ceva și el răspunsese
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
de agricultură modern, mecanizat cu un trafic semiîntâmplător, numai suprafața totală a urmelor roților de tractor, poate fi aproape dublă față de suprafața câmpului, într-un sezon de vegetație, pentru sistemul de agricultură convențional, la păioase, porumb sau bumbac. Această suprafață “călcată” poate crește de trei ori, dacă includem și roțile din față ale tractorului, și de 3,5 ... 4 ori, dacă este inclus și traficul ocazionat de recoltare. Pentru culturi intensive, cum ar fi sfecla sau legumele, suprafața totală “călcată” se
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
cei 90% dintre bărbații care nu s-au maturizat și poate nu se vor maturiza niciodată. Acest gen de bărbat va caută prin căsnicie să-și asigure condițiile oferite de mama lui. Mai exact, hainele să-i fie curate și călcate, mâncarea să fie gata când vine acasă, copiii să-i fie spălați și hrăniți fară ajutorul lui. El este tatăl, cel care lasă sămânța să crească în gradina ei, și consideră că nu trebuie să sape sau să plivească, eventual
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
principale, cele pentru confortul fizic și psihic ale acestuia. Dar și pentru că bărbatul cică este “practic”, își canalizează atenția pe lucrurile care îi crează starea de bine ( mâncarea este gustoasă, casa este curată, copiii îngrijiți, hainele îi sunt spălate și călcate, etc.) și nu mai este interesat de aspectul emoțional și fizic al soției. Pe când, o femeie va dori întotdeauna să fie plăcută, iubită și apreciată pentru ceea ce reprezintă în ansamblu, nu doar pentru anumite calități ale ei, care sunt transformate
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
tine. Se spune că “femeile singure dorm mai bine”, în unele cazuri pe bună dreptate, astfel, femeile nu se mai gândesc: ce i va face să mănânce? are cu ce se îmbraca mâine, mai exact, hainele-i sunt curate și călcate? dacă nu curge mâine apa caldă și nu-și va putea face dușul de dimineață, se va enerva sigur! Deja este penibil, unde poate duce mintea unei femei doar pentru a-l păstra pe FătFrumos langa ea, dar care este
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
De multe ori ne plângem că nu avem cu ce să ne îmbrăcăm. Însă, când deschidem dulapul constatăm că acestea mai că stau să cadă pe noi. Că dulapul nu mai poate respira, și mai rău, nu poate păstra hainele călcate, în aceeași stare în care le-am lăsat, deoarece nu este suficient loc. Hainele stau îngrămădite ca sardelele, mai exact, sunt multe, de același fel și de același gust, încât, când deschizi dulapul te nedumirești, toate par la fel, și
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
cât două măslinuțe. Iar lăbuțele, firave și neîndemânatice la început, încercau acum să părăsească culcușul înjghebat de copii. Când reuși și se treziră cu el prin bucătărie, bunica le spune tuturor: Să fiți cu mare băgare de seamă pe unde călcați” Să nu striviți țâncul! Peste alte câteva săptămâni, Motănel crescuse asemeni voinicului din povestea minunată. „unde-i acum pisoiașul firav și fricos care trebuia ocrotit, mângâiat și alintat tot timpul?” se întrebau copiii. Nu-i vorbă că de mângâieri și
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
o trebuință naturală, care chinuiește în același timp deodată milioane de oameni, până la moarte, tocmai astfeli cum lasă să piarză arborele frunzele sale, și care nu se abate măcar un pas de la calea ei. Am văzut cum au rămas jurămintele călcate nepedepsite...; eu am împărțit cu o copilă, pe care o iubeam mai mult decât viața mea, o hostie sînțită, cel mai sânt lucru pe care-l cunoșteam atuncea...; ea călcă jurământul și fu fericită și eu, care-l ținui, am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de mine și Maria. Țineam aceasta de o arătare a ceriului, de la dânsa, care acolo peste nori mă iubea încă. Credeam că maica a chemat pe fiica sa, pentru că era singura, aici pe pământ, care-i aducea aminte de jurământul călcat, însă... mă înșelam. De-abia mă întorsesem în Spania când primii o vizită de la un călugăr. "Iertați senor, zise el, dacă vin cu o întrebare cam gravă; ai d-ta un lanț de aur pe care l-ai căpătat odinioară
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cu multe riduri de la râs, nu de la încruntat, ochi plini de viață și păr șaten creț pe care nu făcuse nici un efort să-l îmblânzească. Pentru prima dată, i-am înțeles poziția Mariei. Purta un sacou elegant și pantaloni bine călcați. Nu știam dacă sunt la modă sau scumpi, dar mă simțeam puțin șleampătă pe lângă el. — Mă bucur că ai organizat petrecerea atât de repede. Nici nu se putea un moment mai potrivit. După cum am menționat și-n e-mail, avem o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
hasmodie : Îi spun fetei să imagineze o secvență extra-scenică, la Steaua fără nume, după ce se termină piesa. Ea chițcăie amuzată : „Am mai făcut una, Înainte de a Începe come dia!”. E vorba de rața despre care se vorbește la gară ; rața călcată de tren. Ei bine, minunata mea unică-studentă, crede că eleva Zamfirescu a aruncat-o pe șine, ca să oprească ODATĂ trenul acela, și În gara ei...Ideea moti vată. O știre recentă ne informează că marele actor englez Laurence Olivier, a
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cu un bold un bilet - cămășile lui Ronald stăruie cel mai mult în memoria mea: acest adolescent înalt, slăbănog, aiurit, plutind singuratic de colo-colo în cămășile alea sport, mult prea mari pentru el, cu mâneci scurte, cu reverele apretate și călcate atât de strașnic, de-ai fi zis că-s veste antiglonț... Și Ronald însuși, cu mădularele atât de strâns prinse de coloana vertebrală, de-ai fi zis că, dacă-l atingi, probabil o să-nceapă să scârțâie... și, bine-nțeles, degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Respiră adânc și regulat de câteva ori apoi își croiește cu un pieptene de os o cărare dreaptă în părul lins, îmbibat cu apă. Trece în dormitor, deschide dulapul și aruncă o privire nehotărâtă cămășilor, frumos împăturite, curate și bine călcate. Un miros puternic de levănțică înțeapă în mod plăcut nările lui Marius. Optează pentru un costum gris închis, cămașă albă, la care asortează o cravată bleumarin de mătase. Despovărat de greutatea hainelor militare, simte o formidabilă reînnoire fizică și spirituală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]