308 matches
-
și o ștrengăriță" se află astfel pe locul 9 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că "Șapte băieți și o ștrengăriță" este o comedie lejeră. Această opinie este susținută și de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, care considera acest film drept o comedie ușoară, mai mult
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
fi fost de ajuns ca să-i simțim gustul de plastic vopsit”". Singurul element care mai amintește de umorul din primele filme ale lui Gopo este zmeul rănit în lupte, interpretat de Florin Piersic. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Rămășagul" este de fapt un amestec al mai multor basme, în care Gopo schimbă sensul personajelor: zâna cea bună este soția zmeului și se plimbă cu velocipedul, invincibilul Făt Frumos se află mereu în situații perdante
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că "Stejar - extremă urgență" a avut rolul de a aniversa 30 de ani de la evenimentele de la 23 august 1944, celebrând un act istoric asupra căruia punctele de vedere ale specialiștilor s-au modificat esențial odată cu trecerea timpului. Criticul
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
le fim deci recunoscători pentru oglinda pe care ne-au pus-o sub ochi preț de un ceas și jumătate și în care se reflectă, palid, încercănat și anemic, chipul comediei noastre de azi”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că s-a intenționat că acest film să fie o „antologie comică”, dar producția s-a dovedit în cele din urmă "o „probă de incapacitate” a regizorului, care n-a reușit - în ciuda unui scenarist inspirat, Matty Aslan, și
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Ochi de urs" este "„un film polemic, o replică la modalitatea «descriptivă», evidentă în mai toate peliculele inspirate din opera ilustrului prozator moldovean. Ochi de urs este o încercare, nu lipsită de reușite (portretistice, psihologice, de atmosferă
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
totdeauna tonul elegant-amărui cu care admonestăm egoismul și afecțiunea drămuită, și lipsa de afecțiune, și lipsa de recunoștință, și încă multe alte absențe dintr-un bilanț sentimental falimentar”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Singurătatea florilor" este un film "„sensibil și delicat (...), cu câteva partituri actoricești generoase pentru Radu Beligan (un medic ursuz, cu complicații familiale, care primește într-o bună zi... un buchet de flori de care încearcă să se
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
au fost destul de modeste, specialiștii în cinematografie remarcând faptul că acest film nu s-a ridicat la nivelul artistic al celorlalte filme realizate de Elisabeta Bostan. Spre exemplu, în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că, prin filmul "Telefonul", Elisabeta Bostan "„a rămas departe de farmecul filmelor anterioare”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Viața unui burlac, ordonată până la monotonie, e tulburată de... un
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
satului ca loc de muncă, ci „necesitatea de a ne trăi viața cinstit, cu dragoste de muncă și de oameni, cu ochii ațintiți voltaire-ian mereu în direcția progresului”. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Iarba verde de acasă" este un film "„de suflet”, „calm și liniștit, ca o șoaptă”. Stere Gulea a realizat filmul unei întoarceri într-o perioadă în care majoritatea oamenilor își dorea să plece în locuri unde ar
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
cu care un om încearcă să ia drumul de la capăt, să-și redobândească gustul și culorile vieții, întunecate de anii detenției, încearcă să uite nedreptatea unui timp revolut, s-o uite ca să poată supraviețui.”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că Malvina Urșianu prin "O lumină la etajul zece" "„prelungește povestea Giocondei fără surâs până în anul 1965, când eroina, acuzată cândva pe nedrept (de „sabotaj economic”), își câștigă, după cinci ani de recluziune, dreptul la viață, se trezește
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
un comentator relatează că personajul era de fapt un comunist deghizat. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 5.224.000 lei. Analizând acest film în lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Serata" rămâne un film singular între peliculele care s-au referit la „actul de la 23 august 1944”, deși nici el nu avea cum să nu fie marcat de de ideologia epocii. Deosebirea dintre "Serata" și celelalte filme
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
anul 2004 în noul său sediu din Noua Autogara centrală a Țel Avivului. Din anul 1975 Niko Nitai interpretează în permanență monologul dramatic „Căderea”, adaptare după Albert Camus. A mai jucat și în alte monologuri dramatice, ca de pildă „Gros călin”, după Émile Ajar, „Eu, tu și iluziile” după Jean Cocteau și Paul Geraldi, și în „L.S.Dionysos” scris de el însuși. În anul 2008 teatrul sau, Karov, a prezentat piesă „A.A. femeie violență” scrisă de Nitai cu participarea unora
Niko Nitai () [Corola-website/Science/327150_a_328479]
-
revista „Flacăra”. Unii critici (Călin Căliman și E. Patriche) au remarcat că filmul are formă de reportaj, având un limbaj cinematografic sărac și fiind lipsit de substanță dramatică. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman afirma că filmul "Zile fierbinți" este „portretul unui director de șantier naval, un cinematograf tern, diluat în frazeologie, lipsit de substanță dramatică, altfel spus o experiență neconvingătoare”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film de la momentul lansării filmului au apreciat în majoritate ideea originală a lui Gopo, precum și fantezia creației sale. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că în filmul "Povestea dragostei" Gopo este „cuceritor prin capacitatea de invenție, ba și prin distribuție”. Natalia Stancu susținea că în acest film este dominantă "„preocuparea pentru expresivitatea plastică de ansamblu și dinamismul culorii, pe realizator nepreocupându-l
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că ideea filmului este „conviețuirea pașnică a basmelor cu electronica, a bunicuțelor cu casetele video; din această permanentă uimire s-a născut și întrebarea «hamletiană» a fetițelor: cine au apărut întâi, bunicuțele sau televiziunea?”. Filmul este considerat o
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
povestire care-i convine cel mai mult și care este spectacolul de acțiune. Pe el îl preocupă succesul și câștigarea imediată a publicului, mizând pe recunoașterea de către acesta a acelei «mărci» Sergiu Nicolaescu.”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman preciza că "„filmul este o ecranizare grăbită, superficială și... ciudată”", cu interpretări lipsite de vigoare artistică (cu excepția portretului de politician afacerist realizat de Gheorghe Dinică) și cu accentul mutat de regizor de la „spectacolul ideilor” la „spectacolul faptelor”. "Ultima noapte
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
lui Creangă de filmul lui Gopo, fără a altera nici basmul, nici direcția fundamentală a fanteziei comice. Dana Duma considera că ecranizarea acestui basm i-a solicitat cel mai mult imaginația lui Gopo. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "De-aș fi... Harap Alb" „i-a solicitat la maximum imaginația [regizorului - n.n.], dovada fiind și marile libertăți luate față de textul originar”. Personajul principal este „cam prostuț și cam fricos”, în timp ce Spânul este „un tip fermecător
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
acestui film au fost în general pozitive, deși unii autori au afirmat că activitatea regizorului se remarcă prin neglijență ca urmare a prezenței unor inadvertențe în derularea acțiunii. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Stare de fapt" era pentru regizor „încă un pas spre «filmul de vârf»”, precum și un important film postrevoluționar. El afirmă că personajul principal feminin este asemănător cu cel din "Vulpe - vânător" (interpretat tot de Oana Pellea), a
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
în acel film o serie de teme și motive caracteristice întregii creații a cineastului: prietenia și trădarea, pierderea iluziilor de tinerețe, dificultatea intelectualului de a decide să acționeze. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman afirma că a recunoscut în "Somnul insulei" o serie de „motive predilecte ale regizorului: solidaritatea întru ideal și pierderea iluziilor din tinerețe, «semnul șarpelui» și «sfârșitul nopții», camaraderia și trădarea, precum și tentativele consecvente de portretizare morală a intelectualului în
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
munților își află perechea într-o altă horă pe malul Dunării, iar lumea cârciumii, a vânzătorilor de alimentară și a pozarilor se înrudește îndeaproape cu cea din «Secvențe»”. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman afirma că „regizorul rămâne consecvent sieși, vorbind, în stilul său - de un realism, uneori, abrupt -, despre viață, așa cum și-o dorește omul, despre nevoia de dragoste, despre aspirația spre înalt (pe care o relevă primele metafore ale filmului: un
Fructe de pădure (film) () [Corola-website/Science/328843_a_330172]
-
sînt ocupate de pădurile de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arțar, ulm și, mai rar fag. Mai puțin răspîndite sînt pădurile de stejar pedunculat. Nivelul de arbuști și învelișul de iarbă este bine dezvoltat și include cornul sîngeros, călinul, vonicerul, cornul alb, dintre ierburi - rogoz, piciorul-caprei (region. laba-ursului), dar și leordă. Pe podișuri înalte, împrejurul izvoarelor și pîrăiașelor mici sînt pădurici de fagi. Mai cresc aproape 90 de soiuri de plante rare sau pe cale de dispariție, printre care se
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
protocolului cu UNPR,presedintele PSD Liviu Dragnea a declarat că PSD urmează să semneze în perioada următoare un protocol de colaborare pentru alegerile locale cu ALDE, partidul condus de Călin Popescu-Tăriceanu și Daniel Constantin. Pe 5 februarie 2016, liderul ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a declarat că formațiunea pe care o conduce va semna un acord de colaborare în alegeri cu PSD.
Alianța PSD–UNPR–ALDE () [Corola-website/Science/333230_a_334559]
-
Khoddam-Hazrati (Austria) cu calul Oklahoma 2, 54,12 puncte Takacs Sandra cu calul Olimpia (România), 69,69 puncte Prenovici Szabo Orsolya (Ungaria) cu calul Quetra St John's, 48,85 puncte Adrian Gherghina (România) cu calul Jeronimo, 53,88 puncte Călin Nemeș (România) cu calul Quirro T, 56,25 puncte Novici Călin Nemeș (România) cu calul Vivian, 52,5 puncte Sandra Tacacks (România) cu calul Smucig, 62,89 puncte Dalakov Ivelin (Bulgaria) cu calul Pasians, 70.34 puncte Câștigători atelaje Fitero
Karpatia Horse Show 2016 și-a desemnat câștigătorii. Cum arată podiumul by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104835_a_106127]
-
PSD, deși a decis că nu va candida pe liste comune cu un alt partid, și-ar dori susținerea foștilor parteneri de alianță pentru candidatul propriu. Probleme au apărut însă în momentul în care, potrivit unor surse politice, liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a refuzat să negocieze cu UNPR. PSD era astfel în situația de a alege între susținerea UNPR sau ALDE, o decizie neputând fi luată, deși social-democrații înclinau, în mare parte, către o alianță cu formațiunea lui Călin Popescu
PSD amână desemnarea unui candidat pentru București. Negocieri cu ALDE și UNPR () [Corola-website/Journalistic/103170_a_104462]
-
între conducerile partidelor, între Dragnea și Oprea. Avem candidați și noi și ei care sunt în sondajele care trebuie să iasă la sfârșitul lui ianuarie, începutul lui februarie". Referitor la afirmația că susține alături de alți colegi din PSD pozițiile lui Călin Popescu Tăriceanu, care, în ultima vreme, au fost contrare pozițiilor lui Liviu Dragnea și ale PSD-ului, Codrin Ștefănescu a răspuns: "Au fost contrare în ceea ce privește poziția PSD-ului și am înțeles că, de exemplu, Tăriceanu nu a susținut deloc Guvernul
Codrin Ștefănescu, adevărul din PSD despre aliați și fundația lui Victor Ponta- Exclusiv by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103277_a_104569]
-
Domnului Călin Popescu-Tăriceanu Președintele Senatului În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată, formulez următoarea CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2017 privind organizarea și funcționarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiție
Klaus Iohannis trimite Parlamentului spre reexaminare o nouă lege by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102434_a_103726]