452 matches
-
aceea, poate c-a sosit momentul să le reamintim că se află în eroare. Nu numai c-au greșit epoca - au greșit și eticheta. Pentru astfel de indivizi, părerile trebuie sancționate administrativ, iar libertatea de gândire sufocată urgent cu scârbosul căluș al corectitudinii politice. Dacă rezultatele sunt sub așteptări, mai inventezi și un Consiliu (neapărat!) Național pentru Combaterea Discriminării și împarți la amenzi până sufoci trezoreria -, iar apoi țipi ca din gură de șarpe că banii trebuie redistribuiți săracilor. S-a
Un furt by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8745_a_10070]
-
accepția largă a termenului de cultură, globalizarea și-a produs efectele: ne îmbrăcăm, mâncăm etc. aproape la fel. Diferențele încep să fie resimțite ca folclorice. Au oarecare importanță doar pentru curiozitatea unora sau altora. Precum bucătăria mexicană, pentru europeni, sau Călușul și Doina românească pentru asiatici, aflate, toate, pe lista Patrimoniului Imaterial UNESCO. Și oare mai putem conta pe specificul culturilor noastre? Deja cea ce numim cultură de masă sau de consum a devenit un bun mondial. Ne rămâne cultura de
Vai, metisajul cultural este inevitabil by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5033_a_6358]
-
fac nici un secret din tactica de campanie adoptată: un amestec de șantaj, amenințare și violență. După ce-au anexat zeci și sute de primării, după ce-au atras, cu morcovul sau cu bățul, mii de consilieri, după ce-au băgat călușul în gura presei, ei se pregătesc să dea lovitura finală. O lovitură în stilul filmelor lui John Woo (perioada Hong-Kong), cu mult sânge și nevroză turnate în capul spectatorilor-actori. Și tot ca în acele filme, victoria nu e decât numele
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
decât zvârcolirile de la Marna! Împotmolirile „à la Verdun”! Zgornire o sută de mii contra unu! Absolut franco orice risc! Visul împlinit al doamnelor, al domnișoarelor și al marilor pielării! Pielea, Industria națională! Jocul plin de delicii! Vânătoarea de animal cu căluș în bot, fedeleș legat, prăzile pe un platou! Fericire, Patrie, Exaltare! Dacă are vreun browning, flăcăul ăsta, perfidul? Ce-ar risca? Absolut nimic! Gloria? Medalia! Drept în față, flof! Glonțul în inimă! Dar nu e în delir! Nu e cu
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
atât de îndepărtate, atât de pierdute în construcția extrem de personală a cărții, încât rămân doar ca un abur ușor asupra unor pământuri imaginare. Savanta montură pe care Gellu Dorian o conferă drept sprijin "unicei strune" face din cartea sa un căluș cizelat cu finețe și totodată puternic: suportul menit să susțină până la capăt concertul.
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]
-
sine qua non desprinderea de materialități, mărturisită în unele secvențe, apare nu o dată zădărnicită de simțămîntul unei “amuțiri”, a unei opacizări, a unui obstacol invincibil, și el de sorginte escatologică: “îndelungă vreme/ o pecete amuțitoare/ mi-a împodobit glasul/ un căluș de ceață/ mi-a podidit limba// durînd în juru-mi/ un zid înalt de tăcere/ ostatec i-am fost de rea voie” (Zidul). Insuficiență structurală a spiritului, s-ar zice, pe care Alexandru Lungu se străduiește a o compensa printr-un
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
de amabilitate, consemnînd alternativ datele obiective și cele subiective ale raportului cu actantul. Ușor retorică, descripția subliniază reacția afectivă pregnantă, umoarea răzvrătirii: „Craiova, orașul colbului,/ al băltoacelor de ploaie acidă,/ face din mine o cîrtiță oarbă,/ navigînd tîrîș/ cu un căluș de vorbe pe gură/ prin venele propriului destin.// Craiova mă îmbie să-i cînt numele,/ să-i proslăvesc primarii,/ prefecții, jăndarii, redactorii șefi,/ în acompaniamentul orchestrei de surzi/ și muți.// Craiova mă condamnă să slujesc/ păianjenilor - / stăpîni pe rafturile bibliotecii
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
specialiști din care nu au lipsit reprezentanții Academiei Române, ai MCPN, ai corpului universitar și ai Delegației Permanente a României pe lângă UNESCO, a obținut înscrierea pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității a două dintre emblemele sale culturale: Ritualul Călușului și Doina. Dar pentru a împlini sarcinile ce revin în urma acestei recunoașteri a valorilor spiritualității sale - cărora ar trebui să li se adauge altele, tot atât de importante, România având avantajul de a deține încă valori patrimoniale vii (aflate în primejdie, desigur
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
socială tot ce a fost înălțător și romantic s-a transformat în maledicție, că ne-am irosit poate anii cei mai frumoși din viață - tinerețea plină de elanuri și energii - în folosul unei activități prin care ne-am pus singuri călușul la gură și care a mutilat în realitatea cotidiană suflete și destine. Fiindu-ne atît de greu să recunoaștem falimentul acestei iluzii, cum frumos scria François Furet, mulți dintre noi am preferat să-l ignorăm. Eu însumi am citit relativ
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
și meticulos descrise numeroase scene: venirea de la câmp, scalda fetelor, avatarurile îndrăgostitului Birică, monologul nocturn al lui Moromete, tăierea matinală a salcâmului, exercițiile lui Nilă la premilitară, bătaia băieților cu pândarul, adunarea și discuțiile din poiana lui Iocan, venirea perceptorului, călușul învârtejit în curtea lui Bălosu, fuga Polinei cu Birică... Toate acestea, plus altele, sunt dublate de evenimente trecute, aduse în prim-plan și expuse ca explicații suplimentare pentru actualele stări de lucruri. Și iată o primă diferență. În episoadele din
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
de suflet al familiei Ceaușescu, dar acum a ajuns să cânte la colț de stradă pentru a câștiga un minim ca să-și ducă traiul mai departe. Și-a început cariera de violonist la vârsta de 20 de ani în cadrul ansamblului „Călușul din Scornicești", a povestit bărbatul pentru adevărul.ro. „Formația din care făceam parte era chemată tot timpul să încânte familia Ceaușescu. De fiecare dată cînd își petreceau vacanța în orașul natal noi eram acolo. Ceaușescu a fost un om cumsecade
Destin crunt pentru cel care îi cânta romanțe lui Ceaușescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62744_a_64069]
-
oferind un alt nivel de satisfacție intelectuală. La Morgan Library, „Degas, La La și Circul Fernando” propune întâlnirea cu o pânză din 1879 de Edgar Degas, reprezentând- o pe La La, o renumită acrobată a timpului, suspendată cu ajutorul unui fel de căluș ținut între dinți și ridicată prin intermediul unui scripete spre tavanul circului Fernando. Descrierea pare foarte prozaică dar imaginea transcende glorificarea unei performanțe ieșite din comun. Tabloul, unic ca subiect în opera lui Degas, este în primul rând o imagine a
Exponate singulare și contextul lor by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3098_a_4423]
-
text, o anumită subtilitate "evazionistă", discretă, dar tenace, irepresibilă. Suntem de părere că în poezia dvs. armonia și echilibrul, viziunea solară sunt rodul deschiderii către sacru; propensiune pe care am remarcat-o încă din anii când religia era un tabu ("călușul celest" dintr-un poem de A.P.). Ce părere aveți? Viziunea solară, luminozitatea anumitor proiecții s-ar putea să fie rodul deschiderii mele spre sacru, ca și a unui temperament echilibrat-mediteranean, nu fără zone umbroase, o familiarizare cu peisajul italic. Îmi
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
ascund micile vietăți care dau/ viață frumuseții eterne umane în fond la ce bun/ o floare în cazanele înfloririi pe un pumn de pămînt/ care luptă să nu se prefacă pulbere în univers" (Complicitate ș5ț). La fel de limpede e conotată cenzura - căluș al conștiinței, stază a existenței care nu poate fi sortită uitării: "împăturesc ziarul. Uit. Un înger căzut nu trebuie/ să regrete nimic. Eu/ nu regret nimic./ Mîngîi cotoarele/ cărților din biblioteca mea adunate cu/ sudoarea sîngelui./ Scot o carte și
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
evenimentelor, ci, dimpotrivă, din lentoarea austeră a desfășurării acestora. Confesiunea lui Liviu e mai mult decât periculos de personală, e solipsistă. Iar asta în asemenea măsură încât nu o dată se ivește între paranteze o voce dedublată, cârcotașă, care-i pune căluș naratorului și căreia i se dă, sistematic peste fălci. Multe din eventualele efuziuni sunt în felul acesta temperate ironic și reinstaurate dictatorial. Și acum artificiul are consecințe tactice, delimitând cu finețe natura crizei individuale: aceea a bărbatului la patruzeci de
Copil la patruzeci de ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6107_a_7432]
-
continuă să facă ravagii în mediile intelectuale occidentale, de unde se propagă, precum holera, spre lumea academică și culturală din Estul Europei. Occidentalii au măcar scuza de-a nu fi resimțit pe propria piele regimurile „fericirii obligatorii”: fericirea de a avea căluș în gură, fericirea de a nu putea călători, fericirea de a da patriei și partidului cât mai mulți copii, chiar dacă nu găseai cu ce să-i hrănești. Țin minte și-acum împrejurările miraculoase în care, în vara lui 1985, am
Neobositul cinism al asasinilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5517_a_6842]
-
trimită pe jurnaliști la adunat știuleți? Legea 544 e de-o claritate perfectă: acreditarea se ridică unui ziarist, nu unei publicații. Și nu pentru punctele de vedere exprimate, ci pentru eventualele încălcări ale ordinii publice. A sancționa opinia, a pune călușul în gura celor care nu gândesc la unison cu puterea înseamnă o crasă și arogantă disprețuire a legilor votate și de cei care acum o calcă în picioare. Ce să mai înțelegi?! Așadar, nici pe baricada anti-pesedistă mințile luminate nu
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
etichetat ,de-ai noștri" sau ,de-ai lor", după cum bate vântul. În ce mă privește, n-am acceptat până în 2005 absolut nici o funcție sau demnitate publică. Iar acum, când am acceptat-o, nu înțeleg, în nici un fel, să-mi pun căluș în gură și să mă prefac, naiv, că nu văd cum albul imaculat al primelor zile de după alegeri se încenușează întristător. Și chiar să spun cu voce tare că principalii vinovați de acest lucru sunt chiar oamenii pe care i-
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]
-
oricine le primejduiește poziția și imaginea. Îmi dau seama, pe zi ce trece, că devine aproape imposibil să mai poți scrie despre lucrurile în care crezi. Presa e controlată la sânge, iar puținele publicații care s-au sustras, până acum, călușului manevrat cu violență de oligarhi sunt catalogate, cu nerușinare, drept "aservite tiranului". Mi-am dat seama de fragilitatea poziției lui Traian Băsescu pe 18 decembrie 2006, când s-a văzut cu ochiul liber că nu se mai bucură de sprijinul
Dumnezei de uz intern by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9741_a_11066]
-
Un adolescent de 14 ani a fost găsit abandonat pe un câmp din județul Sălaj, legat la mâini și picioare și cu căluș în gură. El spune că a fost răpit de doi bărbați mascați din scara blocului, când pleca la școală. Adolescentul a fost găsit de niște trecători, în tufișuri, ușor rănit la picioare. El avea mâinile și picioarele legate și purta
Adolescent de 14 ani, răpit şi abandonat pe câmp () [Corola-journal/Journalistic/26189_a_27514]
-
în gură. El spune că a fost răpit de doi bărbați mascați din scara blocului, când pleca la școală. Adolescentul a fost găsit de niște trecători, în tufișuri, ușor rănit la picioare. El avea mâinile și picioarele legate și purta căluș în gură. În prezent, adolescentul se află în stare de șoc, însă este capabil să vorbească cu polițiștii. Totuși, se pare că adolescentul și-ar fi înscenat singur răpirea, conform ultimelor cercetări efectuate de poliție. "În jurul orelor 10.00, am
Adolescent de 14 ani, răpit şi abandonat pe câmp () [Corola-journal/Journalistic/26189_a_27514]
-
modalitate inedită de emitere a sunetelor, fie prin dozarea intensității cu care se apasă degetele pe corzile simple, duble, în glissando, ori prin utilizarea neconvențională a tehnicii de arcuș, astfel încât rezultatul obținut de pildă din multitudinea armonicelor formate în zona călușului, prin flageolete, să aibă atributele unui spațiu sonor tridimensional. Un experiment demn de reținut, ca și interpretările trompetistului Sergiu Cârstea, care a uimit cu agilitatea tehnică și capacitatea de a conferi sunetului metalic, oarecum rigid, al instrumentului, moliciune și rafinament
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
Cristina Alexandrescu O imagine incendiară a fost postată pe internet de o asistentă TV de la noi. Pare să fi fost răpită, e legată toată cu niște funii și în gură are un căluș. Ana are mare nevoie de ajutor. Sexoasa roșcată și-a postat pe contul personal o fotografie în care le cere prietenilor virtuali să o scape. ''Dezleagă-mă'', a scris Ana Maria Mocanu în dreptul fotografiei.
Cea mai sexy imagine cu o asistentă TV de la noi by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71726_a_73051]
-
onoare să fi ales onoarea. Emigrarea (soluție, recunosc, tragică ea însăși) a fost văzută cel mai adesea ca forma supremă de opoziție la regimul scelerat al comuniștilor. Nu mai vorbesc de cei care să fi preferat închisoarea unei libertăți cu călușul în gură. N-am văzut nici o fotografie în care o "conștiință" românească să fi lucrat ani de zile ca hamal într-o brutărie, așa cum a făcut-o Václav Havel, omul căruia regimul comunist cehoslovac i-a pus pașaportul în mână
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
ceea ce alcătuiește identitatea sa: "vorbire a mea, caută-ți un ton cît mai firesc cînd trebuie să numești cele mai cumplite smintiri; / Istovește în tine însăți imensa putere de a te uimi ce ți-a fost dată; / Născocește un lăuntric căluș pe măsura țipătului ce se zbate să-ți scape". Cîteva soluții colaterale ale accesului la limanul expierii care ies din sfera normalului apar evocate ca un simptom al deznădejdii ce pune stăpînire pe scrib: "Eu scriu vocabule a căror noimă
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]