490 matches
-
monștrii (Balaur, Zmeu, Dulf, Ghionoaie, Sfarmă-Piatră, Ciuta Nevăzută), animale sapiențial-oraculare (oaia năzdrăvană, pasărea măiastră, ariciul, albina), elementele (apa vie, apa moartă, focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul ielelor, ceasornicul casei, mătrăguna, iarba fiarelor), coregrafia magică (călușarii, jocul fetelor de la Căpâlna), geografia mitică (Tărâmul Celălalat, Apa Sâmbetii, Valea Plângerii, Mănăstirea Calu-Gastru) și sărbători, ritualuri, ceremonii culturale (Hodăițele, Armindeni, Caloianul, colindele, Ziorile, Brezaia). Este evident, pentru orice persoană familiarizată cu folclorul românesc, că autorul acestor rânduri posedă o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
medicina populară ca analgezic și antipiretic. Mai mult decât atât, macedoromânii fac costumul și cununa paparudei din frunze de boz și din flori de mac (13, pp. 220-230 ; 114, p. 342). în fine, tot Cantemir, vorbind despre „datina veche” a călușarilor în Moldova, notează faptul că, în timpul ritualurilor la care participă, aceștia poartă pe cap o „cunună împletită de pelin” (259, p. 212). Știm că pelinul (Artemisia absinthium) este masiv folosit de către călușari : „[Ei] toacă în gură fără încetare pelin” (129
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fine, tot Cantemir, vorbind despre „datina veche” a călușarilor în Moldova, notează faptul că, în timpul ritualurilor la care participă, aceștia poartă pe cap o „cunună împletită de pelin” (259, p. 212). Știm că pelinul (Artemisia absinthium) este masiv folosit de către călușari : „[Ei] toacă în gură fără încetare pelin” (129). Este vorba de o plantă puternic psihotropă (vezi câteva pagini mai jos), din care se extrage băutura absint. La două secole după principele Dimitrie Cantemir și la un secol după poetul Iancu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
românesc, în Banat (31, pp. 200-204 ; vezi și 69, pp. 203 și 196). Mi se pare evident faptul că practicile de cădere în transă a femeilor de Rusalii - atestate în Banat - fac parte, de fapt, din amplul complex ritual al Călușarilor, care-i vindecă pe cei „luați de Rusalii”. La sud de Dunăre, călușarul este numit chiar „rusaleț”. Comportamentul extatic și transa călușarilor sau a bolnavilor pe care aceștia îi tămăduiesc sunt bine cunoscute. În practicile lor ritual-terapeutice, călușarii se folosesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mi se pare evident faptul că practicile de cădere în transă a femeilor de Rusalii - atestate în Banat - fac parte, de fapt, din amplul complex ritual al Călușarilor, care-i vindecă pe cei „luați de Rusalii”. La sud de Dunăre, călușarul este numit chiar „rusaleț”. Comportamentul extatic și transa călușarilor sau a bolnavilor pe care aceștia îi tămăduiesc sunt bine cunoscute. În practicile lor ritual-terapeutice, călușarii se folosesc și de anumite plante medi- cinale, unele cu virtuți psihotrope : mai ales pelin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în transă a femeilor de Rusalii - atestate în Banat - fac parte, de fapt, din amplul complex ritual al Călușarilor, care-i vindecă pe cei „luați de Rusalii”. La sud de Dunăre, călușarul este numit chiar „rusaleț”. Comportamentul extatic și transa călușarilor sau a bolnavilor pe care aceștia îi tămăduiesc sunt bine cunoscute. În practicile lor ritual-terapeutice, călușarii se folosesc și de anumite plante medi- cinale, unele cu virtuți psihotrope : mai ales pelin, dar și usturoi, avrămeasă (Gratiola officinalis), sânziene (Galium verum
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ritual al Călușarilor, care-i vindecă pe cei „luați de Rusalii”. La sud de Dunăre, călușarul este numit chiar „rusaleț”. Comportamentul extatic și transa călușarilor sau a bolnavilor pe care aceștia îi tămăduiesc sunt bine cunoscute. În practicile lor ritual-terapeutice, călușarii se folosesc și de anumite plante medi- cinale, unele cu virtuți psihotrope : mai ales pelin, dar și usturoi, avrămeasă (Gratiola officinalis), sânziene (Galium verum) etc. Dr. C.C. Ghenea, care a adus unele Contribuții la studiul dansului călușarilor, a conchis că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
practicile lor ritual-terapeutice, călușarii se folosesc și de anumite plante medi- cinale, unele cu virtuți psihotrope : mai ales pelin, dar și usturoi, avrămeasă (Gratiola officinalis), sânziene (Galium verum) etc. Dr. C.C. Ghenea, care a adus unele Contribuții la studiul dansului călușarilor, a conchis că vătafii de călușari nu numai că știau și aplicau „multe rețete bazate mai ales pe plante medicinale”, ci și „făceau uneori anestezie cu semințe de cânepă” (128). Câteva cuvinte despre planta pelin (Artemisia absinthium), pe care călușarii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și de anumite plante medi- cinale, unele cu virtuți psihotrope : mai ales pelin, dar și usturoi, avrămeasă (Gratiola officinalis), sânziene (Galium verum) etc. Dr. C.C. Ghenea, care a adus unele Contribuții la studiul dansului călușarilor, a conchis că vătafii de călușari nu numai că știau și aplicau „multe rețete bazate mai ales pe plante medicinale”, ci și „făceau uneori anestezie cu semințe de cânepă” (128). Câteva cuvinte despre planta pelin (Artemisia absinthium), pe care călușarii o administrează bolnavilor și o ingerează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
călușarilor, a conchis că vătafii de călușari nu numai că știau și aplicau „multe rețete bazate mai ales pe plante medicinale”, ci și „făceau uneori anestezie cu semințe de cânepă” (128). Câteva cuvinte despre planta pelin (Artemisia absinthium), pe care călușarii o administrează bolnavilor și o ingerează ei înșiși în mari cantități. Ei „toacă în gură fără încetare pelin”, spun informatorii populari (129). Consumul de pelin în exces a intrat și în poezia populară oltenească : Pelin beau, pelin mănânc, Seara pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în specie (1892) și asupra originii versificației române - Versificațiunea română și originea ei (1906). A avut și preocupări de teoretician al folclorului. Lucrările Introducere în literatura populară română (1904), Lămuriri asupra literaturii române culte și populare (1906) și Miorița și călușarii. Urme de la daci și alte studii de folklor (1914) sunt expuneri didactice, cu unele exagerări și inadvertențe, privitoare la câteva specii populare sau la unele probleme legate de originea și vechimea poeziei populare. Din producția literară a lui S. rezistă
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
română și originea ei, București, 1906; Ce poate lenevia, București, 1908; Fete de azi, I-II, București, 1908; Mireasa, București, 1908; Anecdote nouă, București, 1909; Scriitori vechi, București, 1909; Anecdote marinate, București, [1911]; Teatru de familie, București, 1912; Miorița și călușarii. Urme de la daci și alte studii de folklor, București, 1914; Anecdote cu minuni, București, 1918; Anecdote cu noroc, București, 1918; Sar și Ionel, București, 1920; Mă-nșală, București, 1921; Curcanii, ed. 2, București, 1922; Din joc de cărți, București, 1925; Amintiri
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
și reflecții (Preliminarii la ora istorică exactă de Paul Costin Deleanu) sau prin excursuri erudite (Toponimia Munților Carpați de Andrei de Vincenz, Despre Rusalii și Sân Toaderi, Cronica existențială a românilor: poezia lui George Bacovia, Colindele românești și vechimea lor, Călușarii de Octavian Buhociu). Critica literară - inclusă la rubrica „Semnalări” - aspiră spre expozeul complex, susținut de incursiunea în politică, istorie, istoriografie literară, estetică, fenomenologie literară, filosofie, așa cum se întâmplă în cazul amplului comentariu dedicat de Paul Costin Deleanu (sub pseudonimul Andrei
SEMNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
Fl. Marian, Sărbătorile la români, I, București, 1898, 22-24; C. Rădulescu-Codin, D. Mihalache, Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele, București, 1909, 13; Tudor Pamfile, Agricultura la români, București, 1913, 29-32; Th. D. Speranția, Miorița și Călușarii - urme de la daci, București, 1915, 169-191; A. Lambrior, Obiceiuri din deosebite timpuri ale anului, „Făt-Frumos”, 1926, 5, 6; Gh. Neagu, Poezii culte ajunse populare, PL, 1940, 4; Augustin Z. N. Pop, „Cucamuca” în semnificația plugușorului, REF, 1960, 1-2; Dumitru Pop
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
Darie de astăzi pe care-l Îndrumă partidul. Oare de ce aceasta e valabil pentru tot și nu e valabil și pentru particular? (Ă). În sfârșit, Îmi permit să cred că naturalismul persistă (Ă). Și (Ă) nu mă refer la pasajul Călușarii de care se teme autorul romanului, ci de explicația la acele aventuri ale Diței sau la cele șapte burice care depășesc rolul de prezentare a promiscuității ce le era probabil stabilit inițial. Autorul recunoaște În toate acestea, juste observații: „Plăcut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
făloase prin telefon - par să se înscrie sui-generis în acest trend existențial în care eul este trăit ca un proiect cu finalitate deschisă, iar acasă devine mai mult o evocare... Ceva frumos — Deci vreți ceva frumos, așa..., se agită vătaful călușarilor și își cheamă la ordine colegii. — Nu, nu, vrem să vedem ce faceți voi de obicei, cînd sînteți doar între voi ! încearcă etnologii din capitală să-l domolească pe țăran. — Ei, că doar nu ați venit degeaba de la București ! se
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Așa, e umilitor. Doamne, mă gândesc acum ce-ar fi însemnat cununia cu ea. Ce tămbălău, ce mizerie! Bloody Mary cu voal și lămâiță și buchetul de mireasă în brațe, țipând și gesticulând de fericire. Tarafurile reunite zdrăngănind la țambal, călușarii apărând de după un colț: hop-șa, hop-șașa! Chiote și voie bună și ea în capul mesei, năclăită de lacrimi, și mă-sa cu cocuri triple punând în fața fiecăruia plicul pentru bani. Și-apoi, spre dimineață, ducând buldogița în pat și chinuindu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ce ? Peronul ? Strada ? Grădina ? — ...Așa că toată bine cunoscuta mea iubire pentru poporul de jos nu are să mă orbească într atât încât să fac precum acei înalți funcționari care, la vizita oricărui străin, nu le scot nimic altceva înainte decât veșnicii călușari, de parcă numai aceasta ar însemna România... Când în atâtea cazuri însemnează sărăcie, primitivism, provizorat anarhic... Toată bine cunoscuta mea iubire pentru țăranii români nu mă poate face să nu recunosc că sunt mai înapoiați decât alții din Europa. Nu-i
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vorbea că era nevoie de românii aflați în străinătate. Patriot, și-a luat familia și s-a întors în Făgăraș, la fel ca mulți alți făgărășeni. Într-una din fotografii, îl văd pe tatăl lui Nick îmbrăcat în costum de călușar. Asemenea fotografii am văzut și în Lisa, când eram copil. Pe atunci, făgărășenii au obținut, se pare, multe succese cu echipele de călușari în diverse țări, inclusiv în America. "Și când ai venit înapoi?" îl întreb pe Nick. Pe un
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mulți alți făgărășeni. Într-una din fotografii, îl văd pe tatăl lui Nick îmbrăcat în costum de călușar. Asemenea fotografii am văzut și în Lisa, când eram copil. Pe atunci, făgărășenii au obținut, se pare, multe succese cu echipele de călușari în diverse țări, inclusiv în America. "Și când ai venit înapoi?" îl întreb pe Nick. Pe un ton detașat, de parcă n-ar fi vorba de viața lui, îmi explică, potrivindu-și mereu ochelarii, că în '47, când s-a lămurit
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
numele solomonarei. Mai făcea și trei pași la stânga, doi înainte, alți trei la dreapta și cinci înapoi, cu capul dat pe spate, cu mâinile arătând acuzator spre cer, figuri ca dintr-un dans magic, pași parcă din varianta necenzurată a „Călușarilor din Șoptireanca“, dans tematic pentru 32 de flăcăi, cu care fusese în turneu și la Vrața, în Bulgaria, în iunie 1974, imediat după vizita lui Jivkov la București, când se semnase acordul privind construirea unui complex hidroenergetic pe Dunăre, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
TV.V.) ora susținută de patru eminente profesoare ! Cum (aici) avem un vechi program de colaborare m-am dus... să constat o dezbatere furtunoasă urmată de două programe artistice foarte reușite. I-am "câștigat" pe copii când am schiț at pașii călușarilor (mare mirare că un om așa serios de la un partid serios și de la televiziune știe jocuri populare) și le-am povestit câte ceva din copilăria mea. Dialogul care a urmat (cu cei aproape 100 de copii) a fost o încântare pentru
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
unei sărbători precum Ignatul, sau tăiatul porcilor; în contextul integrării europene, modul de sacrificare este în plin proces de "re-brading", ca să folosesc un termen foarte vehiculat, fiind catalogat drept barbar. Referitor la datini sau obiceiuri (diverse tradiții), sunt menționate: Capra, Călușarii, Irodul, Colindul, Sorcova, Plugușorul ș.a. Subiecte cum ar fi obiceiurile legate de cele mai importante evenimente din viața unui om (botezul, nunta, înmormântarea) nu au fost aduse în discuție de nici unul din cei intervievați. Sărbătorile noi, nespecifice, sunt ușor recunoscute
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
credințele străvechi în ființa strămoșilor noștri încât biserica nu a putut să le șteargă urma cu totul, fiind integrate în patrimoniul creștin. Poate că unicitatea și unitatea spațiului românesc, din punct de vedere cultural, sunt reflectate cel mai fidel de Călușari. Acest dans ritualic, moștenit de la complexul daco neolitic, este specific doar locurilor noastre și se joacă în toate provinciile istorice. Din salcia plângătoare, la trunchiul căreia se așezau pentru a hodini, strămoșii noștri au rupt o ramură. Cu un cuțit
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
2); indiferență (2); mic (2); mîndru (2); părinți (2); prieten (2); pur (2); tradiție (2); țară (2); țăran (2); alb; alinare; arătos; arhaic; așteptare; avere; bat; băiet; bine crescut; blînd; bogat; boier; ca bradul; breaz; bucurie; bujor; bunic; bunici; cavaler; călușar; căsătorie; continuitate; copilaș; costum național; crai; cumnat; curiozitate; de demult; destoinic; dispariție; distracție; doi; domnitor; drag; drăguț; fatal; Făt-Frumos; fecioare; feciorul din Miorița; fii; fiica; fin; fiu tînăr; frumusețe; greutate; grijuliu; haiduc; harnic; individ; inocent; iubit; împărăție; înalt; însurătoare; junior
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]