550 matches
-
un botgros, ori un cintez. Mai mult nu știu aceștia din urmă. La pod la Dumbrăvița moartea unui Țigan Mergând spre Hârlău Bătrâna care seceră în genunchi și armeanul speriat. În prundurile Moldovei Povestea cu Baciu. Calicul Chichiuță. Chichiuță cu căluțul lui. Istoria lui Iancu cu Sandu vizitiul cel voinic. Adaos, romanul pe care mi-l închipuiam acu doi ani cu Iancu Dorojan. Deci un tânăr care vine la moșie cu gând să facă bine. Stă la capăt de țară, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
uriașe. Ni se lasă ordin de la capul coloanei s-o apucăm prin altă parte, pe un drum care merge cu ceva înconjur, dar care poate fi străbătut cu mai puține greutăți. Omul care ne întovărășește de la Probota cu cei doi căluți ai lui cari ajută la tragerea ambulanței, necontenit aleargă pe drumul plin de praf în urma noastră, la văi pune piedica, la deal mai pune umărul și-și mai îndeamnă căluții, și ne face cunoscut că animalele lui așa cum sunt, mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
greutăți. Omul care ne întovărășește de la Probota cu cei doi căluți ai lui cari ajută la tragerea ambulanței, necontenit aleargă pe drumul plin de praf în urma noastră, la văi pune piedica, la deal mai pune umărul și-și mai îndeamnă căluții, și ne face cunoscut că animalele lui așa cum sunt, mici, dar trag, îs voinice, și iuți cum nu le găsești pereche. Tot drumul lung și greu, prin prăpăstioase locuri, e neobosit, și umblă numai pe jos și în urma trăsurii. Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prăpăstioase locuri, e neobosit, și umblă numai pe jos și în urma trăsurii. Îl chiamă Ștefan: uscat, cu mustățile lăsate peste gură și bătute de vânt, tot drumul a fost vesel și a dat dovadă de o putere nedomolită, ca și căluții lui de altminteri. Și drumul îl facem prin rătăcănii îngrozitoare, prin coclauri, pe unde a înțercat dracul copiii, pe unde picior de om arare calcă, prin margini de păduri, pe un drumeag desfundat acum țelină, prin cioate de copaci dați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a se diferenția. Îndată ce asfințește soarele, prind a umbla cu uratul copiii. După ce se face noapte, pornesc flăcăii, cu mare spectacol de clopot, buhai, dobe, fluier și căpitenia urătorilor rostește orația consacrată recoltei grâului. Odată cu urătorii umblă "nunta", ursul, capra, căluțul, Vicleimul, stelele cu luceafăr, și din nou melancolicele tânguiri ale colindelor Țiganilor. În toată Moldova, Basarabia, Bucovina și nordul Ardealului aceste datine sunt încă în floare. În târgul de pe Siret unde m-am născut erau în putere acum jumătate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la ea! Amărâte codru des, Acù văd că s-a ales Din tine să nu mai ies. C-am intrat la tinereță Ș-am ajuns la bătrâneță. Am intrat copil blajin Ș-acu-s singur și străin... Frunză verde de dudău, Murguleț căluțul meu, De ce sufli așa greu? Ori ți-e foame, ori ți-e sete? Nu mi-i foame Nu mi-i sete. Ori ți-i greu de trupul meu? Nu mi-i greu de trupul tău, Dar mi-i greu năravul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cazuri nu poate servi de îndrumătoare limbei literare și de cultură. Câteva exemple: Confuzie între terminologia puilor oii și calului: în toată românimea noaten și cârlan înseamnă miel înțărcat și miel după ce a împlinit un an. "Suman de noateni." Pentru căluți sunt alte cuvinte: mânz și strâjnic. Confuzie între pom și copac. În București se spune pom și stejarului și bradului. Sărăcie de vocabular în grupuri de cuvinte ac, bold, spelcă, agrafă. Bucureștenii spun ac, ac cu gămălie, ac de cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cotite, pe marginea sinuoasă a Mării Adriatice. Terase de măslini, portocali, agave, palmieri. Oraș în terase, mărginit de cetatea Raguzei, bine păstrată încă și, impunătoare. Populație vioaie, blândă și primitoare. Copiii salută. În piață (poiana) sătenii din împrejurime aduc pe căluții muntenești câte-un braț de așchii și găteje pentru trebuințile orășenilor. Lemnele se vând cu cântarul ca și pâinea. Frumoase clădiri în terase până spre creștetul Măgurii și până la țărmul mării. Marea albastră; insule mici, unele locuite de câțiva pescari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cocoș de mesteacăn, găină de alună. Cunoscătorii limbii noaște știu că nu se pot amesteca noțiunile păstorești, noaten (miel înțărcat), cârlan (miel de un an), cu mânzoc, strâjinc, tretin, denumiri ale prăsilei cavaline (noaten și cârlan se spun în Muntenia căluților). Se cunosc deasemeni echivalentele moldo-ardelenești pentru pepene verde și pepenele galben ("lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La București n-am auzit decât o expresie pentru lemnele întrebuințate în gospodărie: "a sparge lemne". Lemnul se "despică", "se curmă", "se taie". Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Scrieri alese, I-II, pref. Valeriu Senic, Chișinău, 1985; Ciclul italian sau Criza de timp, Chișinău, 1987; Piramida singurătății: introspecții, Chișinău, 2000; Ninge la o margine de existență, Chișinău, 2002; Decebal, Chișinău, 2003; Momentul inimii, Chișinău, 2003. Traduceri: P. Erșov, Căluțul năzdrăvan, Chișinău, 1971; Byron, Peregrinările lui Ciaild Harold, Chișinău, 1979; Poeți letoni, Chișinău, 1983; M. Dudin, Versuri, Chișinău, 1984. Repere bibliografice: Raisa Suveică, Victor Teleucă, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 532-541; Mihai Cimpoi, Focul sacru, Chișinău, 1975, 155-165; Liviu Damian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
al planetei. Iar asta Înseamnă și o decizie legislativă, menită a netezi calea utilizării unei energii pe care o primim gratuit și fără nici o restricție. Ne trebuie doar năvodul. “Radiosfera”, 25 martie 1996, ora 9,43 75. Cai năzdrăvani și căluți costelivi E de notorietate faptul că iubesc pisicile, mai ales pe acelea negre. Dar nu numai pe ele, căci de fapt iubesc tot ceea ce este viu. Iubesc și caii. Dacă de pisică m’a apropiat tenacitatea cu care-și apără
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din stepele libertății sale. Noi mai puțin. Nu cunosc de unde știau strămoșii asta, dar sunt sigur că noi doar am uitat-o, pierzând, vreme de 50 de ani, legătura cu tradiția. În multe cazuri, noi știm doar să suprasolicităm un căluț costeliv care nu are la dispoziție decât iarba de pe marginea drumurilor. Căci, dacă În stepa libertății sale, calul consuma gramineele cu semințe cu tot, În anturajul omului el “beneficiază” doar de paie; semințele și le adjudecă omul. Grăunțele nu sunt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
randament mai bun, mulțumirea. Al doilea e reducerea caracterului de monocultură al ogorului, caracter nociv pentru Însuși ogorul. Stema ținutului Iași e un cal. Și cred că n’ar fi deloc nimerit s’o reactualizăm, indicând pe ea și coastele căluților costelivi pe care-i vedem atât de des... “Radiosfera”, 1 aprilie 1996, ora 11,46 76. Plante care fac de toate După o practică veche În anturajul meu, mâine voi primi o floare, anume o zambilă; și cum Învăț și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din illo tempore. Deși Pătru poartă pălăria care îl face invizibil, zânele și copilul său îl recunosc imediat, căci sunt ființe inițiate, prin simpla lor apartenență la tărâmul celălalt. Cuplul reîntregit revine în profan, unde împăratul păsărilor le dăruiește „un căluț de argint”, mijloc de transport solar „de-mi lumina lumea toată”. Eroizarea lui Pătru este completă și primește în final împărăția păsărilor ca răsplată. Rege peste sufletele călătoare și căsătorit cu o zână, Pătru și-a încheiat inițierea. Alte probe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
moral fiind o altă prerogativă a maestrului: „Pe drum, calul îi zise să-și ia inima în dinți și să nu-i fie frică de nimic, orice-ar vedea și orice-ar întâlni, că fără dendrăzneală nu este vitejie”, „- Calule, căluțul meu/ spune: ce să mă fac eu?”. Uneori însă, sfaturile calului nu sunt urmate: „- Stăpâne, să nu cumva să te-agăț’ dă pădurea asta să rupi vo frunză, că e primejdie dă moarte. El nu s-anțăles. A rupt o cracă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Din fericire, victimele omenești au fost puține, dar pagubele suferite de populație au fost incalculabile. Giovanni avea nouă ani iar din acest dezastru natural își amintea numai aspectele curiozității infantile: bărcuțele de hârtie lăsate în voia curentului și mersul cu căluțul, pe umerii tatălui său, pentru a merge să o viziteze pe mătușa Teresa. Casa mătușii se găsea pe Adige, în Riva San Lorenzo, și a fost cuprinsă de ape. Parohul, don Pietro Scapini o primise, împreună cu alte familii de refugiați
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
din Râmnicelu un monument din marmoră albă. FRATELE IONEL Un chip vesel și frumos cu ochi luminoși. Îl purtam pe umeri. Se ținea cu mâinile de părul capului meu. Bătea cu picioarele, cu călcâiele în pieptul meu și striga: „De căluț”! Fugeam cu el pe umeri da la casa noastră la deal, până la casa finului nostru Paraschiv Durbacă și apoi reveneam tot în fugă. Stam cu el tolănit în iarbă și mâncam amândoi „cașul popii”. În anii grei ai „înfăptuirii visului
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a omului, căutând parcă ceva uitat pe care dorea să și-l reamintească de fiecare dată. Omul își îngropă obrazul în coama încâlcită a calului, mirosind iute a bălegar și începu să-i vorbească cu icnituri scurte: „Trebuia mă, mă căluțule mă, mă... și ăsta, de ce mă, trebuia, nu mai puteam mă...” O înfiorare, ca un tremur de ape, trecu pe pielea animalului care se feri deodată în lături, omul rămase cu mâinile în gol, ceva îi scăpă pe jos, se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și spațiu cu Marin Niculescu, Iași, 1978; Visul și veghea, pref. Nicolae Manolescu, București, 1980; Pavăză putredă, București, 1981; Roman imaginar, Timișoara, 1991; Un glonț pierdut, București, 1991; Vremuri de tinichea (convorbiri cu Daniel Nicolescu), București, 1998. Traduceri: L. Kvitko, Căluțul, București, 1949 (în colaborare cu Irina Deșliu); S. Marșak, Teatru vesel. Casa pisicii. Căsuța din câmpie, București, 1949 (în colaborare cu Irina Deșliu); Alex. Bezâmenski, Versuri de mânie, București, 1950; Nahabed Kuceak, Poezii, București, 1963 (în colaborare cu Victor Tulbure
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
pietre ce așteaptă un cilindru compresor asta-i tot66. Abia ieșit din Giurgiu, echipajul nostru se și avânta peste câmpuri, bărăganuri, coline, grabene, râpi, puhoaie și păduri. În eternele noroaie ale Valahiei, poștalionul nostru se înfundă până la butucul roții, iar căluții, până la pântece; bravele patrupede, îmboldite de vocea unui surugiu ager (un ungur), își sporesc eforturile în momentele dificile; șleaurile se rup, sunt reînnodate; atelajul nu se descurajează niciodată și ne scoate din toate încurcăturile; abia dacă se odihnește puțin și
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
haine și exerciții fizice. Din punctul de vedere al alimentației, chinezii au de oferit următoarele afrodisiace puternice, dar naturale: corn de cerb, broască-țestoasă cu carapacea moale, stridii, midii și alte scoici, languste, ouă, miere, rinichi, penisuri și cozi de animale, căluți de mare, allium tuberosum, ardei, ceapă, nuci, gogoașa viermelui de mătase, usturoi, ginseng, struguri și vin de struguri, semințe de dovleac, vânat și produse din soia (vezi și capitolul 10, despre „marii tămăduitori”). În budism, plante cum sunt usturoiul, allium
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
2); ochi (2); om (2); plug (2); politică (2); sat (2); soțul vacii (2); teamă (2); alb; aleargă; un animal; animal mare; apatic; băieți; al Bălții; bărbați; belea; bestie; bibelou; bizon; bour; bouț; bovine; cap; fără caracter; cară; de casă; căluț; căruță; cîmpie; cu coarne; copită; Cosmin; cui; dezgustător; Dragoș; dur; duritate; dușman; el; ierbivor; eu; fermă; fraier; fuge; furie; grajd; grandios; grămadă; gros; ham; hamal; hrană; ignoranță; imens; incapabil; iubi; iz; încăpățînat; înfioros; îngîmfat; jignire; jug; lanț; lapte; leneș; limfatic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); Traian (2); transport (2); țară (2); acasă; ager; aleargă; alergat; n-am; amar; an; animal blînd; animal drag; animal inteligent; animal mare; animal preferat; animalul meu preferat; apă; atracție; nu avem; bălan; boală; bogăție; boier; bucurie; cabalin; cabaline; cabană; căluț; capră; caretă; carne; căsuță; cavaler; a călări; căluț; cămilă; cărare; căruțe; cîine; cîmpie; compasiune; copil; credincios; cuminte; curea; de cursă; de curse; deltă; demn; deplasare; devotat; dinte; dîrzenie; dragoste; drum; drum lung; duce; durere; dus; echitații; educație; eleganță; eu; ezitare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ager; aleargă; alergat; n-am; amar; an; animal blînd; animal drag; animal inteligent; animal mare; animal preferat; animalul meu preferat; apă; atracție; nu avem; bălan; boală; bogăție; boier; bucurie; cabalin; cabaline; cabană; căluț; capră; caretă; carne; căsuță; cavaler; a călări; căluț; cămilă; cărare; căruțe; cîine; cîmpie; compasiune; copil; credincios; cuminte; curea; de cursă; de curse; deltă; demn; deplasare; devotat; dinte; dîrzenie; dragoste; drum; drum lung; duce; durere; dus; echitații; educație; eleganță; eu; ezitare; fălnicie; femei; fermă; fidelitate; fin; frică; fuge; fuge
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apăra!... Soarta cea rea nu este decît temelie pentru soarta cea bună, și invers, iar rezultatul e nedeterminat. Ți-am scris o carte despre fericire, iar pe copertă am așezat poza aceea plăpîndă cu băscuța împletită de tine și cu căluțul preferat. Știi că dragostea se naște din suferință, căreia îi schimbă sensul cu un nimb salvator. Dragostea leagă toate ființele de Sursa lor, le oferă o cale liberă și desăvîrșită. La atîta virtute, sfioasă virtute, parcă ascunsă pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]