542 matches
-
tăicuțule!, București, 1945; Ce caută un melc aici?, București, 1945; Domnișoara Sanda și litera A, București, 1945; Farfuria misterioasă, București, 1945; Noi călătorim, București, 1945; Pantofii Ileanei, București, 1945; Țuțurlucă, București, 1945; Umbrela cu bucluc, București, 1945; Hop... hop... hop... Căluții fug!, București, f.a.; Dulce prietenie, București, f.a.; În livada înflorită, București, f.a. Traduceri: Matilde Serao, Mama vitregă, București, 1910, Adio, iubire!, București, 1913; Edmondo De Amicis, O moarte pe câmpul de război, București, 1912 (în colaborare); Henry Bordeaux, O femeie
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
Scumpa mea, ce vrei să spui cu „să Începi“? zice. — Încă n-am cumpărat nimic pentru copil! spun defensivă. Știi bine că așa e. — Deci... n-ai cumpărat o rochiță minusculă de la Ralph Lauren? socotește Luke pe degete. Și nici un căluț de jucărie? Sau un costumaș roz de zînă, cu aripioare? — Astea sînt pentru cînd o să Înceapă să meargă, Îi răspund cu demnitate. N-am cumpărat nimic pentru bebe. Pe bune acum. Luke n-o să fie un tătic prea bun dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
bune acum, trebuia să-mi fi cumpărat un cărucior cu ani În urmă. — Mă duc eu să iau cafelele, spune Suze, cînd ne apropiem de zona cu cafea. — Vin și eu imediat, zic absentă. Tocmai am zărit un stand cu căluți de lemn vintage, absolut superbi. O să iau unul pentru copilul meu și cîte unul pentru gemeni. Singura problemă e că e o coadă interminabilă. Manevrez căruciorul cum pot spre coadă și mă rezem de mînere, cu un oftat. Adevărul e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
asta. Însă coada e efectiv uriașă, m-așteaptă și Suze... și ce mai contează dacă e sau nu un bebeluș aici? — E băiat sau fată? stăruie femeia. — E... o fată! mă trezesc spunînd. A adormit, adaug iute. Aș dori patru căluți, vă rog. — Drăguța de ea, spune bătrîna drăgăstoasă. Și cum o cheamă? Ah! Nume! — Tallulah, zic primul nume care-mi vine În minte. Adică Phoebe. Tallulah-Phoebe. Îi Întind banii vînzătoarei, iau căluții de lemn și reușesc, nici eu nu știu cum, să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
spunînd. A adormit, adaug iute. Aș dori patru căluți, vă rog. — Drăguța de ea, spune bătrîna drăgăstoasă. Și cum o cheamă? Ah! Nume! — Tallulah, zic primul nume care-mi vine În minte. Adică Phoebe. Tallulah-Phoebe. Îi Întind banii vînzătoarei, iau căluții de lemn și reușesc, nici eu nu știu cum, să-i așez Într-un soi de echilibru pe cărucior. — Vă mulțumesc foarte mult! — Să fii fată cuminte, Tallulah-Phoebe, spune bătrîna țîțÎind admirativ spre cărucior. Să fii bună și să te porți frumos
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mă vadă Lulu. N-am decît cîteva biberoane amărîte la mine. Nici Într-o mie de ani n-am s-o las să le vadă. — Ai nevoie de ajutor? mă ofer. Nu, stai liniștită. Se uită la căruciorul meu, cu căluții de lemn, piscina gonflabilă și ursul de pluș așezate claie peste grămadă. — Bex, nu vrei să mai dai o tură, și de data asta să te uiți doar după articolele cu adevărat esențiale? Știi, chestii de care copilul va avea
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Aha, Înghit eu În sec. O s-o iau. Mulțumesc. Îi Întind cartea de credit și individul o trece prin aparat. — Ce mai face drăguța de Tallulah-Phoebe? aud un glas din spatele meu. E femeia În impermeabil grena. Ține În mînă un căluț de lemn Învelit În plastic și se uită În căruciorul mai plin ca niciodată, pe care l-am parcat lîngă cutiile cu truse de prim ajutor. — E o fetiță foarte cumințică, așa-i? Nu scoate nici un cuvințel! Mă trece un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
am uitat să iau sterilizator. Sau pernă specială pentru gravide, sau cremă Împotriva dermatitelor de scutec. Dar nu contează. Mai am Încă cincisprezece săptămîni pînă atunci. Am timp berechet. În timp ce Luke se chinuiește să intre În casă, cu piscina gonflabilă, căluții de lemn și vreo șase sacoșe, iau repede punga cu trusa de determinare a sexului copilului și o ascund În sertarul de lenjerie. Va trebui să aleg un moment cînd nu e acasă. Suze s-a dus repede pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu soarele (1988) ș.a. Piesele sale pentru copii și pentru cei mari au fost montate în câteva spectacole. În proză s-a afirmat prin romanul eseistic Cobaiul nu triumfă (1996), iar în folcloristică, prin cărțile Teatrul popular (1981) și Primiți „Căluțul”? (1983). F. este și autor de texte pentru cântece de factură populară, corale și de estradă, autor de librete. SCRIERI: Neîmpăcatul meșter, Chișinău, 1974; Cerul fântânilor, Chișinău, 1977; Dialoguri primordiale, Chișinău, 1978; Casa fiecăruia, Chișinău, 1980; Cenușar-Voinicul și Cenușăreasa-Mireasa, Chișinău
FILIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287000_a_288329]
-
texte pentru cântece de factură populară, corale și de estradă, autor de librete. SCRIERI: Neîmpăcatul meșter, Chișinău, 1974; Cerul fântânilor, Chișinău, 1977; Dialoguri primordiale, Chișinău, 1978; Casa fiecăruia, Chișinău, 1980; Cenușar-Voinicul și Cenușăreasa-Mireasa, Chișinău, 1981; Teatrul popular, Chișinău, 1981; Primiți „Căluțul”?, Chișinău, 1983; Hulub de poștă, Chișinău, 1983; Facă-se voia ta, Sfârlează!, Chișinău, 1985; Unde ești?, Chișinău, 1987; Colacul-marele, frate bun cu soarele, Chișinău, 1988; Cafea neagră, Chișinău, 1989; Copăcel, copăcel, Chișinău, 1990; Fir de nisip, Chișinău, 1991; Dansul timizilor
FILIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287000_a_288329]
-
dinafară, avertizează autoarea, ci doar din organizarea unei rezistențe interne, în rândurile tinerilor, cu ajutorul memoriei celor nemutilați sufletește. Povestirea e astfel o parabolă vizionară asupra universului concentraționar, căpătând valoare perenă. SCRIERI: Schițe, pref. Cicerone Theodorescu, București,1943; Vălurea, București,1953; Căluțul de foc, București, 1957; Ulcicuța cu vrăji, București, 1957; De ce nu mai are puricele potcoave de argint, București,1958; Ghil-Thagár, București, 1959; Corabia de pe câmpie, București, 1961; Petrolache Făt-Frumos, București, 1962; Toc-Năpârstoc și Tița-Fetița, București, 1963; Pe Argeș în sus
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
București, 1962 (în colaborare cu Tatiana Panaitescu); Karel Capek, Opere alese, II, București, 1963 (în colaborare cu Ihor Lemnij), Povestiri, București, 1963; S. Golițân, Cei patruzeci de exploratori, București, 1963 (în colaborare cu V. Țvileac); Hervé Bazin, Vipera sugrumată. Moartea căluțului, pref. Val Panaitescu, București, 1964; Henrik Pontoppidan, Per cel norocos, pref. Aurel Martin, București, 1965 (în colaborare cu Al. Budișteanu); Jules Verne, În fața steagului, București, 1965; Bjșrnstjerne Bjșrnson, Fata pescarului, pref. Ovidiu Drimba, București, 1966 (în colaborare cu Virgil Tempeanu
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
cea mare, București, 1998; Jean-Luc Outers, Locul mortului, București, 1998, Compania apelor, București, 2002; Michel Haar, Cântul pământului. Heidegger și temeiurile istoriei ființei, Cluj-Napoca, 1998; G. K. Chesterton, Orthodoxia sau dreapta credință, Pitești, 1999; D. H. Lawrence, The Rocking-Horse Winner - Căluțul câștigător, Pitești, 1999; Poeme. Cinci poeți portughezi, București, 1999; Poètes roumains contemporains, pref. trad., Quebec, 2000; Constantin Stoiciu, Fragmente frivole de eternitate, București, 2001; Philip Roth, Animal pe moarte, Cluj-Napoca, 2001; Michel Lambert, A treia treaptă, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
care recurge la proiecție ca apărare împotriva angoasei o fetiță de 3 ani: Atunci când fetița se întoarce de la grădiniță, unde a făcut, alături de educatoare, o plimbare cu niște ponei, tatăl vrea să afle dacă ea a încălecat pe vreunul dintre căluți. Fetița răspunde negativ, explicând că i-a fost frică. În săptămâna următoare, după ce copilul a participat la aceeași activitate în compania educatoarei, tatăl revine cu aceeași întrebare. Fetița îi explică atunci că nu a încălecat din cauză că „poneilor le este teamă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cu o privire tristă”, „o crimă macabră și oribilă” etc. Nu mai vorbim despre proasta utilizare a cuvintelor în absența unei atribuiri clare: Cele două seri de Stufstock 3 au adus la Vama Veche aproape 100 000 de „salvatori” ai căluților de mare și ai arhitecturii pe orizontală, ținte clamate de organizatori. Dar și 42 de artiști și trupe, circ pentru popor, transmis în direct la televizor (Jurnalul național, nr. 3 637, p. 32). Citind textul de mai sus, te întrebi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de organizatori. Dar și 42 de artiști și trupe, circ pentru popor, transmis în direct la televizor (Jurnalul național, nr. 3 637, p. 32). Citind textul de mai sus, te întrebi de ce cuvântul salvatori este redat între ghilimele, ce înseamnă căluți de mare, arhitectură pe orizontală etc. Este clar că autorul mizează pe faptul că cititorul cunoaște deja că organizatorii festivalului au protestat de mai multă vreme împotriva construcțiilor înalte din zonă, construcții care afectează imaginea rustică a stațiunii. Chiar și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mizează pe faptul că cititorul cunoaște deja că organizatorii festivalului au protestat de mai multă vreme împotriva construcțiilor înalte din zonă, construcții care afectează imaginea rustică a stațiunii. Chiar și așa, nu e limpede ce caută în această ecuație argumentativă căluții de mare sau de ce autorul contabilizează la grămadă cântăreții și trupele de artiști: 42. În principal, neclaritatea este generată de echivoc. Imprecizia decodării poate să provină din trei neglijențe de ordin: gramatical, semantic și logic. Gramatical. Proasta gestionare a sintaxei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ca o părere soarele. Lumina încă era astupată de nouri. După un timp, întreg, ieși totuși și soarele, lăsând pe vioriul vălurit al omătului o strălucire orbitoare. Lângă moară, la sănii, animalele începeau să se dezmorțească. Obosit de lumină, un căluț șezu din ronțăit și închise ochii. Capul îi scăpăta de somn. Lângă sania cu oplene un bou își lingea arar tovarășul în timp ce acesta, clipocind, tindea grumazul către omăt. Pe urmele sclipitoare rupte de sănii, picuraseră măciulii de fân. Atent în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
om cu nasul vesel ca un cuc, înfipt roșu între ochii negri. Fără a-și îndoi genunchii, moșneagul ieși crăcănat afară. De-o vreme, târând sania de pe care un om stârnea omătul cu vârful opincilor, pe drum se apropia un căluț amărât. Scufundat în încălțări, în coada săniei călca voinicește un bărbățel. Cu nesfiită curiozitate, moșneagul ridică mustața. Când căluțul opri, omul se prăvăli de sus, de pe saci, să-și dezmorțească picioarele. Ca și celălalt, era la fel de mărunt. Amândoi aveau ochii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
crăcănat afară. De-o vreme, târând sania de pe care un om stârnea omătul cu vârful opincilor, pe drum se apropia un căluț amărât. Scufundat în încălțări, în coada săniei călca voinicește un bărbățel. Cu nesfiită curiozitate, moșneagul ridică mustața. Când căluțul opri, omul se prăvăli de sus, de pe saci, să-și dezmorțească picioarele. Ca și celălalt, era la fel de mărunt. Amândoi aveau ochii oblici, despicați în obrazul vânăt cu pomeți ciolănoși ; erau pesemne frați, căci purtau același strai gros și tare de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
saci, să-și dezmorțească picioarele. Ca și celălalt, era la fel de mărunt. Amândoi aveau ochii oblici, despicați în obrazul vânăt cu pomeți ciolănoși ; erau pesemne frați, căci purtau același strai gros și tare de șiac sur. Unul dintre mititei îi puse căluțului în cap traista cu ovăz. Moșul se interesă : - Bre, da’ voi ați făcut sania după cal ori ați luat calul după voi ? Gravi, mărunțeii păstrară tăcere. Unul lepădă sumanul, rămânând într-o flanea groasă cu curea bătută în nasturi de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mânzuțul! - exclama nepotul, cum îl cheamă?Cum îl cheamă? - repeta bunicul. Nu are nume, te-a așteptat pe tine să-i dai un nume, care i se potrivește. Mitică se gândea câteva clipe, apoi cu multă înțelepciune afișată, rostea numele căluțului: Luminosul! -Luminosul? - și de ce tocmai Luminosul, întreba bunicul. -De aceea că-i strălucesc ochii, dar și petele albe de pe spate... din mânzul acesta va fi un cal grozav, de asta i-am dat numele respectiv. -Ce spui, bunicule? -Tu mi-
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
lui înotau tot felul de pești mici și negri, cu burta rotundă și cu picățele galbene pe spate, pești lungi cu înotătoare sidefate, sanitari galbeni, transparenți, care făceau curat în mare, delfini, care-și țuguiau gura în semn de salut. Căluțul de mare o distra grozav, nu mai văzuse așa ceva, nici corali albaștri sau polipi incandescenți. Era un spectacol miraculos, ce se desfășura în fața ochilor, iar prințesa se gândea cu părere de rău, că părinții ei nu au ocazia să vadă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
grăjdarilor să le dea drumul pe rând, ca să poată galopa spre linia de start, să-i vadă toată lumea. Abia ajunseseră la start, că și bătu gongul și Îi văzui dincolo de peluză, cum pornesc toți deodată la grămadă, de parcă erau niște căluți de jucărie. Îi urmăream cu binoclul și Țarul era mult În spate, ritmul fiind dat de un murg care era În frunte. Goniră prin fața noastră și apoi ocoliră pista; când trecură din nou prin fața noastră, Țarul era tot În spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
seama când au ajuns în curtea Cooperativei de Producție. Tăticul Alinei - care-i inginer agronom - nu se afla nici de astă dată la biroul lui. Pe unde o fi? Pe la Căminul Cultural? Sau, poate, pe la vreo fermă. Cine știe? Dar căluțul și săniuța sunt în curte. Ce ar fi să-i facă tăticului o surpriză? În căpșorul Alinei a încolțit un gând: să se urce amândouă-n săniuță cât mai curând, și prin sat să pornească pentru ca pe tăticul mai repede
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]