1,177 matches
-
că vorbise cu adevărat. Când a Închis, delicat ușa melodia a tremurat afară: „Lucesc razele de lună, Sărută-mă de noapte bună.“ „Ce cântec splendid!“, Își spunea ea. Totul era minunat În seara aceasta, În special scena lor romantică din cămăruță, cu mâinile lor Împreunate și cu inevitabilul Încântător de aproape. Viziunea vieții ei viitoare era alcătuită din astfel de scene, Înșiruite la nesfârșit: sub clar de lună, În lumina palidă a stelelor, pe bancheta din spate a unor limuzine Încălzite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a răspuns tot cu o apăsare, cum procedase cu alte douăzeci de mâini În seara aceea. Atâta tot. La ora două, după ce se Întorseseră la reședința familiei Weatherby, Sally a Întrebat-o dacă ea și Amory petrecuseră „câtva timp“ În cămăruță. Isabelle s-a Întors tăcută spre ea. În ochi i se vedea scânteia idealismului, a celui care are visuri neprihănite, ca Ioana D’Arc. — Nu, a răspuns. Demult nu mai fac chestii de-astea. El m-a rugat, dar l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dansez cu plăcere. (Așa că ocolește Încăperea În pași de dans, pe melodia ce se aude de jos, cu brațele deschise ca să Îmbrățișeze un partener imaginar, În mână cu țigara care descrie arcuri de cerc.) CÂTEVA ORE MAI TÂRZIU Colțul unei cămăruțe de la parter, ocupat de un divan de piele extrem de confortabil. Deasupra, pe fiecare margine și În mijlocul Încăperii, arde câte o lampă mică, iar deasupra divanului atârnă portretul unui gentleman foarte bătrân și foarte demn, din anii 1860. De afară se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Da ce zice? - Nu știu, că e-n engleză. Mișu, care avea memorie bună, învățase pe de rost jumătate din Engleza fără profesor pentru copii. Acum urma să învețe și partea în română, că era pe două coloane cartea. În cămăruța în care se trezise a doua oară la viață Mariana, acum se trezea a doua oară (azi) la viață Horațiu. Cu o fleică rece pe creștetul roșcat (Mariana nu se prinsese că Horațiu poartă perucă), heruvimul mai avea încă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
visele păcătoase cu Mariana, la minciuna pe care i-o zisese mamei în clasa a IV-a, când a spart vaza chinezească încercând să bage o pisică în ea, la bucățica de slănină pe care salivase cu atâta lăcomie în cămăruța din spatele MaxiBarului. Maica dădu din cap cu blândețe, ca și cum ar fi înțeles toate astea, își strânse scăunelul și ieși pe ușă. Horațiu rămase singur cu conștiința lui și cu un chițăit deprimant, care nu putea să fie al lui Jerry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
actor începea să se definească. Când nu m-au mai ținut curelele din punct de vedere financiar, am renunțat, dar eram deja îndrăgostit de idee, mi se părea din ce în ce mai clar că știu încotro trebuie să merg. În teatru, chiar lângă cămăruța noastră, era sala de sport. Mereu goală, căci actorii, cărora le era de fapt destinată, nu se arătau interesați de ea. Am petrecut acolo niște clipe grozave, dar mai ales una îmi este dragă peste poate. Mă caută într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
să iei aici altă sticlă șlefuită în afară de sticla ochelarilor, că‑n rest nu există decât niște căni ciobite? În ceea ce‑l privește pe Rainer, mimica sa rămâne în continuare sub control. În camera de alături care este, de fapt, o cămăruță, nimic mai mult, Hans bâiguie grohăind tot felul de inepții, Hans care este un dobitoc, nimic mai mult. Asta sigur i se pare și soră‑mii o idioțenie, de‑aia nu răspunde nimic. Sora care citește Bataille în original. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
formă așa de regulată, exact ca Sophie, iar sportivii le fac reclamă; se numesc Dextro Energen. Schiorii și jucătorii de tenis știu la ce sunt bune și le folosesc și ei. Hans intră în casă și se catapultează instantaneu în cămăruța sa ca să‑și scoată hainele de oraș și să le pună cu grijă deoparte. Îmbrăcat în haine obișnuite - chiar dacă peste jumătate de oră va ieși din nou, înveșmântat în cașmir - intră apoi în sufrageria unde colegii se învârt fără treabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
doi ani cât am stat la ei. M-au iubit ca pe copilul lor și chiar dacă am plecat din țară, fără să-i văd de mulți ani, mă gândesc mereu la ei și îi port cu mine, în una din cămăruțele inimii mele. SFÂRȘIT Referință Bibliografică: GAZDA MEA COCA / Silvia Katz : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 333, Anul I, 29 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Silvia Katz : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
-i pui în situații jenante prin bunătatea ta”; „Sunt momente în viață atunci când ai nevoie să îți apară în cale oameni frumoși la suflet. Cred că numai Dumnezeu îi trimite. Prețuiește-i și fă-le un piedestal în una din cămăruțele inimii tale!” Vasilica ILIE 31 iulie 2013 București Referință Bibliografică: Vasilica ILIE - TAINA SCRISULUI (50) - CUVINTELE MELE DE SUFLET / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 948, Anul III, 05 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Vasilica Ilie
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]
-
să impună ordinea și punctualitatea fără efort, lucru absolut esențial într-un circuit în care întârzierile se cumulează și duc la pierderea ultimelor vizite planificate în ziua respectivă. În Catedrala din Toledo, ne-a îndemnat să intrăm cu toții într-o cămăruță care conținea tezaurul: - Haideți, că încăpeți cu toții, pentru că sunteți oameni buni. M-am uitat la el, întrebător: - Ce e chestia asta, de ce oamenii buni încap într-un loc strâmt ? A zâmbit și mi-a șoptit: - Pentru că suntem puțini. Închidem toate
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
Ion I.Părăianu CASA PĂRINTEASCĂ Pe vremuri, când își făceau strămoșii case, mergeau cu joagăru-n pădure și-și alegeau din toți stejarii după sprânceană, cum se spune. Puneau la temelie arborii întregi; restul, o încheiau cu ghizduri și încropeau trei cămăruțe din cele mai solide ziduri. La căpriori puneau prosoape, agheasmă și cu bani, să fie binecuvântată și să dureze-n veci ! Să fie moștenită de urmași, cum se cuvine, după una din împământenitele nenumărate legi ! Camerele totdeauna își primeau botezul
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
către voi minte de judecător. Părintele Ilie Cleopa - Mărturisirea faptelor rele este începutul faptelor bune - Sfanțul Ieronim - Cât de bine sunt toate rânduite. Lucrurile necesare sunt simple, iar cele complicate nu sunt necesare. Grigori Skovoroda - Chilia, cu îngustimile unei singure cămăruțe, se bucură de lărgimea Paradisului. Fericitul Augustin - Nu de argumente raționale se sperie diavolul, ci smerenia noastră. Vauvenargues Referință Bibliografica: Citate memorabile (28) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1036, Anul III, 01 noiembrie 2013. Drepturi de Autor
CITATE MEMORABILE (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363198_a_364527]
-
neliniștea nomadului. Călca grijulie peronul îngust de pe lângă zidul casei, ca să nu agațe cumva cu fustele-i largi frunzele florilor ce se rânduiau în stratul de pe dreapta. Apuca pe întâia alee de pietriș grosier ce conducea către acareturi - de fapt, o cămăruță de serviciu pe vremuri, devenită adăpostul ustensilelor de grădinărit și al bicicletelor familiei. Ajunsă, Lina își lăsa de pe umăr traista roșie cândva. Făcută dintr-o față de căpătâi oltenesc, păstrase încă nuanțele clare ale unui trandafir albastru-violet. După straiță, cine știa
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
la școlile profesionale de pe lângă uzinele „ARO” din Câmpulung Muscel și „Tractorul” sau „Steagul Roșu” din Brașov - o noapte de coșmar, plânsete și incertitudini cu calmante sui-generis, aproape de o „liniștire” și „aclimatizare la rece”. Noi, la sediul de miliție într-o cămăruță a șefului de post și în prezența a doi civili, asudând la „declarații”, mai mult dictate decât scrise de subsemnații iar ai noștrii, părinți, frați, cu purcel și cățel pe-afară, într-o continuă fremătare, cu plânsete și văitături ca
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
o bancă sub un tei, toate tristețile lumii stau ascunse-n ochii ei. Se gândește neîncetat la căsuța ei umilă ce i-au vânduto copiii ca să-și construiască vilă. Dar în vilă n-are loc, i-au făcut lângă grădină cămăruță cu un geam să privească spre lumină. “Fii, măicuță mulțumită să ne-ajuți pe fiecare! Cine astăzi ți-ar mai da farfuria cu mâncare? Că dacă ai îmbătrânit nu este a noastră vina, vila se-ntreține greu și vrem să
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
care-ți umplea ființa, chiar dacă nu adunai prea multe cuvinte. La început, încă ne primea într-un fel de cameră destinată special acestui scop, aflată în dreapta culoarului de la intrare. Nu o dată a trebuit să-l așteptăm, pentru că avea în altă cămăruță pe altcineva, la spovedit și dialog ori sfat duhovnicesc. Între timp, priveam în tăcere rafturile pline de cărți, multe dintre ele în limba franceză și aparținând multor domenii ale culturii. Cred că am zărit pe-acolo, mai la început, în
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
deosebit. Îi spun „Doamna Lenuța” și povestesc lumii cât de valoroasă este cărămida pusă de ea la temelia educației copiilor de vârstă preșcolară. Prichindeii „grădinari” care o strigau odinioară „Doamna educatoare Lenuța” o regăsesc acum la loc de cinste în cămăruța inimii lor de oameni împliniți în viață și îi spun, cu dragoste și recunoștință, „Mulțumim, Mama Lenuța!” Asta a fost și va rămâne doamna educatoare Elena Beltechi, directoarea Grădiniței nr. 11 „Ursuleț” din cartierul Gării pentru mii de copii din
SUFLET DE MAMĂ, LA SUPERLATIV de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367630_a_368959]
-
înalțe vreodată un imn de slavă, dar încremeneau îngeri consternați de vibrațiile ce umpleau cerul când astfel de inimi cântai pe pământ. Alții fuseseră atât de limitați fizic, încât nu se ridicaseră nicicând din paturile lor, dar acolo, în ascunzișurile cămăruței, făcuseră lucrări la fel de mari, în ochii lui Dumnezeu, ca cei mai spirituali oameni pe care i-a avut omenirea, pentru că s-au rugat pentru mulți și au binecuvântat pe Dumnezeu pentru toate momentele vieții lor, compătimite de mulți. Erau oameni
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
înalțe vreodată un imn de slavă, dar încremeneau îngeri consternați de vibrațiile ce umpleau cerul când astfel de inimi cântai pe pământ. Alții fuseseră atât de limitați fizic, încât nu se ridicaseră nicicând din paturile lor, dar acolo, în ascunzișurile cămăruței, făcuseră lucrări la fel de mari, în ochii lui Dumnezeu, ca cei mai spirituali oameni pe care i-a avut omenirea, pentru că s-au rugat pentru mulți și au binecuvântat pe Dumnezeu pentru toate momentele vieții lor, compătimite de mulți. Erau oameni
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
pentru cine sție ce gânduri tulburi, am intrat și m-am pozat într-una, numai că nu m-am întins pe patul de fier și m-am așezat pe „scaunul de la toaletă” după ce mă voi fi spălat la lavoar, o cămăruță de 1,5 ori 2,7 m în care deținutul stătea între 18 și 23 de ore pe zi, cu grilaje mari și groase și mi-a venit un gând sinistru și inuman, „ce bine e când te joci și
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
mii de volume, fără d-ălea cu crime, sexoase și tensionat-conflictuale, de filozofie accesibilă și inaccesabilă și nu aplicabilă gen „teoria chibritului”, poezie, literatură cuminte, neangajată adică, gen plimbări lungi și dese, „turism” noaptea străbătând catralioane de pași mărunți într-o cămăruță de dimensiunile unui coteț de porc de la noi, puse în practică în imaginația diurnă și noaptea în vise, etc. Și să le pierzi de la sine, dacă încălci orice regulă! Și nu doar atât, să suporți o recluziune severă și poate
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
Nu fugi înainte. Mai sunt multe de gustat în viața prezentă. Mircea stătea în gazdă la o văduvă în vârstă, pe o stradă în apropierea șoselei principale, nu prea departe de școală, primărie sau căminul cultural. Bătrâna locuia într-o cămăruță, în care intra prin ușa casei din interiorul curții principale, iar Mircea intra în camera sa prin ușa dinspre stradă. Nu putea fi auzit de gazdă decât atunci când aceasta se afla din întâmplare într-o cameră alăturată. Până la Săndica nu
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
lasă să-i scape, le descrie cu entuziasm, uneori exuberant, alteori potolit, chiar așa cum este însăși viața din zonă.” Și cum despre copilărie se spun multe, dar mai ales faptul că fiecare dintre noi o păstrăm, cu sfințenie, într-o cămăruță a sufletului, de-a lungul vieții, întorcându-ne, în intimitate, la ea ori de câte ori ne este greu pentru a ne reîncărca bateriile, iată că și scriitorul Marian Malciu simte nevoia de a fi ancorat în lumea copilăriei și nu oricum. Domnia sa
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
Nu fugi înainte.Mai sunt multe de gustat în viața prezentă. Mircea stătea în gazdă la o văduvă în vârstă, pe o stradă în apropierea șoselei principale, nu prea departe de școală, primărie sau căminul cultural. Bătrâna locuia într-o cămăruță, în care intra prin ușa casei din interiorul curții principale, iar Mircea intra în camera sa prin ușa dinspre stradă. Nu putea fi auzit de gazdă decât atunci când aceasta se afla din întâmplare într-o cameră alăturată. Până la Săndica nu
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]