282 matches
-
și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului și schimbarea portului strămoșesc, a decăzut și industria casnică. Cea mai importanta activitate industriala, este cea a exploatarii si prelucrarii lemnului. Pe raza comunei
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
spărgi” (tivuri încrețite), zadie și labreu ori cojoc înfundat (fără mâneci, scurt, neîncheiat în față, cu mărgele aplicate și cusut cu flori). In picioare purtau „jumătăți” (un tip vechi de pantofi), opinci, iar mai târziu cizme de box. Bărbații purtau cămeși albe, cusute cu spărgi și împodobite cu bumbi, gaci largi de pânză vara sau cioareci de suman iarna și cușmă ori clomp. Iarna toată lumea purta sumane, cusute la femei cu fitău roșu. Momentele importante din viața familiei prilejuiesc bogate manifestări
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
precum și în imaginile păstrate în arhivele familiale din Cizer, cuprindea: spăcelul (cămașa), poalele albe și zadia neagră. La acestea se puteau adăuga un tieptar sau, pentru cei mai înstăriți, o buică. Femeile bătrâne își amintesc de fodrele (mânecile) largi ale cămeșilor vechi, la care se renunțase deja după primul război mondial. Bărbații purtau și ei spăcel (cămașă) și izmene albe. La sărbători aceștia aveau o zadie albă peste izmene, la care s-a renunțat înainte de al doilea război mondial. La fel
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
opune lui / e/ în graiurile din Lundziń, Cupă, L’umniță, Oșiń și Birislăv: "videm" „vedem” vs. "vidęm" „vedeam”. Vocalele /a/, /e/, /i/, /o/, /ɔ/ și /u/ accentuate se lungesc, în afară de graiurile din Umă și Țărnareca: "apu" [aːpu] „apă”, "cămeș" [kǝmeːʃ] „cămeși”, "sin" [siːn] „sân”, "soră" [soːrǝ] „soră”, "grǫ́n" [grɔːn] „grâu”, "suflit" [suːflit] „suflet”. Înaintea silabei accentuate, vocalele se închid, dar nu și în împrumuturi: În L’umniță, / ǝ/ la început de cuvânt urmat de o consoană nazală se realizează
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
distrugerile și pierderile masive din ultimul secol. Una din trăsăturile cele mai caracteristice, interesante și mai învăluite în mister ale bisericilor de lemn din România este limbajul sculptat al portalelor de la intrări. Portalele, la fel ca și gulerele și mânecile cămeșilor țărănești, au fost cel mai adesea locuri de trecere în plan atât fizic cât și simbolic. De aceea ele au fost protejate și investite cu multă atenție. Portalele bisericilor de lemn din România prezintă o mare varietate de cioplituri simbolice
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
din Sibiu cu prilejul Războiului de Independență al României din 1877. Fondurile au fost trimise prin Comitetul de la Sibiu Societății de „Cruce Roșie” din București, „notărășița” Paraschiva Măcelariu colectând suma de 43 de florini, iar „preuteasa” Ana P. Florianu „pânză, cămeși, ștergare și lepedeauă”. Victor Florianu a fost implicat „la unele conversiuni ce s-au înscenat în favorul și onoarea osândiților în procesul Memorandiștilor”, din vara anului 1893, la Sibiu. Procesul a durat aproape 300 de ani (1627-1914) și reprezintă un
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Castelul Brâncovenesc din Sâmbăta. Artistul analizează chipuri și realizează un ciclu important de grafică, opera picturală numărând mult mai puține. Uleiul de față este rezulatul unui astfel de studiu, în care pictorul integrează portretul etnografic - vezi pălăria tradițională și gulerul cămeșii - în tipologia portretului expresiv realizat la acea oră. Paleta de culori, analiza ochilor și a chipului surprins și inocent integrează opera în suita portretelor profunde. Lucrarea provine din colecția Jacques Bereilh (1895-1977), profesor universitar în cadrul Institului Francez din București, colecționar
Senzaționale licitații la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105567_a_106859]