292 matches
-
Și pietrele ca să crească, / Da tu te du mai bine în lume, / Peste lume, / La ursitul meu aanume, / Cu foc îl încinge, / Cu foc îl aprinde, / Foc la gura cămeșii îi bagă, / La inimă i-l așază; / Să-i ardă cămeșa pe dânsul / Și inima-ntrânsul, / Să nu poată dormi, / Să nu poată hodeni, / Până la noi n-a veni, / La părinți a mă peți!"422 În general în Ajunul marilor sărbători, mai ales în ajunul unui nou an, vatra focului devine locul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
căutate, iubite" și "jucate de feciori": "Maica Domnului i-a răspuns / Și din gur-așa i-a zis: / Taci N. , nu te cânta, / Nu te văieta, / Că eu cu mine te-oi lua, / În apa lui Iordan te-oi spăla, / Cu cămeșă de dragoste / Te-oi îmbrăca / Cu brâu de dragoste te-oi încinge, / Coroană de aur în cap ți-oi pune, / Mândru mi te voi clăti, / Mândru te voi limpezi, / Ca argintul strecurat, / Ca maica ce te-a dat, / Ca Soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
etc., fie că sunt proprii vorbirii autorului Însuși (Asan, Bulgăr, Căplescu, 1959, p. 21). Conform acestui principiu, o ediție din Sadoveanu, de pildă, va conserva forme precum: barbat, băiet (cum Întâlnim și la Eminescu: „Fiind băiet păduri cutreieram...”), calare, carare, cămeșă, cutriera, dadacă, galbăn, năcaz, pacat etc., care sunt specifice scriitorului și Moldovei, zona de unde provenea. • „Se vor Înlătura particularitățile grafice, aplicându-se În mod obligatoriu normele ortografice În vigoare.” De exemplu: d → z: dille → zile; livedi → livezi; verdi → verzi; urmeadă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
așa, și iar ne vom întoarce cu domnia îndărăpt". Muntenii care nu putuse păgubi lui Antioh-vodă "numai se trânteau și plesneau de ciudă". Duca, abia înscăunat, dacă auzi că Antioh, posibil pretendent, este scos din închisoare, "îndată se îmbrăcă cu cămeșă de ghiață". Avea casă grea "cu mulțime de mîncăi" și îi fugiră curând boierii "și-și aprinse poalele de toate părțile". Mihai Racoviță "se făcea a nu-i place să primească domniea, ca și fata ceea ce zice unui voinic: Fă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Manalaș", "duduca Pipița", "pròcura", "nu vom putè" etc.), și Christachi Văicărescu, tragicomedia unui ipohondru suferind de toate boalele din cauza unei fripturi de curcan. V. POGOR, MIRON POMPILIU V. Pogor (1833-1906) a fost mefistofelul "Junimii", spiritul voltairian, râzând până ce-i crăpa "cămeșa" și-i săreau "dinții cei noi din gură". Citea tot ce-i cădea în mână, ziua, noaptea, sănătos, bolnav." Într-adevăr, el era mai informat decât Maiorescu în literatura modernă și traducea din Baudelaire în 1870, din Sully Prudhomme în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
liberali, condamnând nestatornicia oamenilor politici în rânduri pline de ironie și aciditate: Până când comedia aceasta? Până când panglicăria de principii, până când schimbările la față de pe-o zi pe alta? Ce suntem, comedianți, saltimbanci de uliță, să ne schimbăm opiniile ca [și] cămeșile și partidul ca cizmele?"221. Independența de gândire a gazetarului și refuzul înrolării ideologice determină înlăturarea sa de la conducerea Timpului, la sfârșitul lui decembrie 1881. "Opoziția coalizată", alcătuită din gruparea junimistă și liberali, speră să câștige alegerile din 1883 și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o etichetă, mâne alta, numai să ne meargă nouă personal bine, numai ambițiile noastre să fie satisfăcute? Suntem bărbați noi sau niște fameni, niște eunuci caraghioși ai marelui Mogul? Ce suntem, comedianți, saltimbanci de uliță să ne schimbăm opiniile ca cămeșile și partidul ca cizmele?"523. Rămânând fidel propriilor concepții politice, chiar și atunci când ele intră în contradicție cu cele ale partidului care susține financiar publicația la care scrie, Eminescu va atrage oprobiul grupării conservatoare, care îl va înlătura de la conducerea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Și mers cu legănare de gingașă fecioară. Oricine-l vede-n soare cu pelița lui albă, Purtînd la brîu un paloș și pe grumazi o salbă, Se-ntreabă: ce să fie, fecior de zmeu, ori fată?... Iar cînd pe sub altița cămeșii Înfirată Zărește la lumină doi crini ieșiți În undă, Doi pui În neastîmpăr de lebădă rotundă, Răpit de dor, el cade pe gînduri cîte-un an!”... Întorcîndu-ne la lirica obișnuită, observăm că punctul maxim al eresului alecsandrian este beția drăgăstoasă: „În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
societate... mulți alienați sînt ținuți pe la casele lor, legați cu frânghii, bătuți, adesea sunt aduși în murdarul și umedul arest polițienesc unde stau încă două trei săptămâni, împreună cu criminalii vulgari și oameni imorali. În aceste aresturi, tratamentul bolnavilor alienați este cămeșa de forță și bătaia. Așadar, o asistență primitivă și chiar barbară a alienaților în azile; nici un fel de asistență pentru 4000 alienați care sunt pe afară iată bilanțul asistenței alienaților în România la începutul anului 1903". Al. Brăescu a investigat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la Vaslui Venea un om, cu jale zicând În gândul lui: ,, Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă... Aș vrea să zbor, și rana din pulpă nu mă lasă !” Și bietul om slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt, Pășea trăgând piciorul Încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur adânci, vioi și mari, Treceau lucioase umbre de eroi legendari. Opinca-i era spartă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ferească Dumnezeu să fie adevărat ceam auzit să nu crezi tu cai săț baț joc de mine că eu nus de râs Jenică. Ai uitat când ai venit la mine gol pușcă cu două perechi de colțuni cazoni și trii cămeși rupte care țam cumpărat tot patricoler cu banii mei munciți cu sudoarea me numai eu știu cum șacuma tu să iei o dezmățată din Bacău și eu să tac depă ce ai plecat din Roman cu 700 de lei ai
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în grădina unui vestit miciurinist din Cluj, poetul cântă natura din perspectiva omului care o stăpânește și o transformă (...) Miciurin apare ca un adevărat demiurg, schimbând înfățișarea firii, acolo unde trece pasul său. Un om cu barba albă ca faldurii cămeșii Ce amintește merii în floare și cireșii. El umblă zi și noapte necunoscând răgazul Siberia străbătând-o, taigaua. Caucazul... Aurel Rău este și creatorul ciclului Drumul minerilor (...), Poetul își urmărește eroii după douăzeci de ani, în zilele luminoase ale construcției
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu buzișoarele sale... și casa rămâne ... cum e mai bine de dormit Întrînsa”. Când se supără pe tovarășii săi, „că toți Îi stau Împotrivă... trântește o brumă pe pereți... de au Început a clănțăni și ceilalți de frig, de sărea cămeșa de pe dânșii.” Flămânzilă și Setilă Îi scutește pe tovarășii lor de a consuma o cantitate enormă de mâncare și băutură, și „că de nu-ți fi mâncători și băutori buni, v-ați găsit beleaua cu mine- zice Împăratul Roș- nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
desfășurarea ei, ne prezintă figuri gigantice, culturi străvechi și evenimente mai formidabile decât le putem găsi în viforosul nostru trecut. Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebuie să ne rușinăm de cămeșa săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului (Patrașcanu, 1937, p. iii). Cu tot acest complex de inferioritate, un lucru este cert: istoria românilor nu mai poate fi privită în propriul ei cadru de referință
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formidabile decât le putem găsi în viforosul nostru trecut. Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebuie să ne rușinăm de cămeșa săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului (Patrașcanu, 1937, p. iii). Cu tot acest complex de inferioritate, un lucru este cert: istoria românilor nu mai poate fi privită în propriul ei cadru de referință. Majoritatea manualelor interbelice elaborează pe marginea raportului național-universal, raport care de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriei este mai însemnată decât a oricărui alt popor. [...] Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebue să ne rușinăm de cameșa săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului" (Patrașcanu, 1937, p. III). Pe planul concret al interpretării istorice, istoriografia critică se exprimă în sensul unei demitizări parțiale a metapovestirii istorice românești. De exemplu, teza originii italice a coloniștilor romani este demontată complet, arătându-se că aceștia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lenjerie pe care nu le mai notez); -2 (două) lăzi de Brașov; 1 (un) malacov di criță; (urmează obiectele de bucătărie); și -30 (triizăci) coți pânză di bumbacu; 1 (un) dulap di lemn; 1 (un) feru di tumbacu pentru călcat cămeși; 1 (una) sanie mare pentru boi”. Acestora li se adaugă alte multe lucruri gospodărești ale unui fruntaș sadea, dar țăran, nu boier. Se poate considera, totuși, că nu toți țăranii categorisiți fruntași dispuneau de o astfel de stare materială, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]