16,669 matches
-
copil. Profesoara s-a arătat surprinsă de maturitatea în gândire a băiatului. -Nu mai sunt copil de când am fost adus la Casa de Copii când aveam 4 ani, atunci m-am maturizat, trebuia să mă feresc tot timpul. Viața în Cămin este plină de capcane la tot pasul. Am răbdat de multe ori, pentru că nu am fost atent și mi-au furat mâncarea. Am luat bătaie des de la pedagogii-supraveghetori, dar și de la ceilalți copii mai mari; până într-o zi când
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1484643451.html [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
pumni strânși și buzele crispate, cei doi îl priveau cu admirație, erau cuceriți de gândirea copilului, de revolta lui interioară. -Băiete, vreau să te... -Nu sunt ”băiete”, mă numesc Florin, așa să-mi spuneți-copilul era revoltat, toată ura acumulată în cămin se revărsa asupra lui Mihai și a profesoarei. -Florine, nu am vrut să te jignesc, nu vreau să aduc nici o atingere demnității tale, vreau să discutăm despre prietenul tău, Gilă. A dispărut, știi unde ar putea fi? -Îmi pare rău-copilul
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1484643451.html [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
nimic despre el. Am întrebat pe Mareșalu* unde este, drept răspuns m-a înjurat și mi-a băgat un șut în fund și-o palmă după ceafă. -Cine este Mareșalul? Mihai simțea că începe să se irite. -Cum cine? Dumnezeul căminului, în fața lui tremură și îngrijitoarele, dar și ceilalți supraveghetori. Când țipă ăsta pe hol, trebuie să ne pitim toți, altfel ne omoară. Este o brută, directorul îl susține, nimeni nu poate să zică nici un cuvânt. Odată a lovit o îngrijitoare
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1484643451.html [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
Mihai s-a prezentat la școală, să-l ia pe Florin. În cancelarie îl aștepta Mihaela Radu. Acesta deja o sunase, să-i spună că făcuse toate formalitățile pentru a-l putea lua acasă pe Pitic. Îi povestise că directorul Căminului fusese amabil cu el și chiar îl lăudase pe Tatu, că este un elev sârguincios și disciplinat. La intrarea lui în cancelarie diriginta a avut o tresărire, deși știa că va veni ,faptul că erau față în față a făcut
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1484643451.html [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
protejeze, dar vor avea o contribuție însemnată în formarea caracterului ei, insuflându-i dragostea pentru aproape, pentru învățătură, pentru cunoaștere. Întâia învățătoarea din satul unde trăiește, în temă cu tragedia familiei, apoi doamna Mara, un pedagog de excepție de la un cămin spital de lângă București, sunt cele două ființe cărora autoarea ține să le arate în paginile cărții o adâncă recunoștință pentru căldură cu care au îmbrățișat-o, pentru îndreptarea pașilor spre învățătură, spre cultură românească și universală. Rând pe rând, facem
UMILINŢĂ ŞI RECUNOŞTINŢĂ SAU LA O CEAŞCĂ DE CAFEA CU CATI URUCU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1405111525.html [Corola-blog/BlogPost/349129_a_350458]
-
suportat și care poate fi egalata doar de răceală mamei față de cel mai mic dintre puii ei, care nu a avut altă vină decât aceea de-a se naște într-un moment neadecvat. Așa cum învățătoarea din sat și pedagogul de la căminul - spital au fost alături de fetița Câți tot așa, la momentul în care disperarea i-au îndreptat pașii spre sinucidere, va întâlni oameni deosebiți care îi vor oferi ajutor moral și spiritual. În cele două părți care urmează, Am trăit bine
UMILINŢĂ ŞI RECUNOŞTINŢĂ SAU LA O CEAŞCĂ DE CAFEA CU CATI URUCU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1405111525.html [Corola-blog/BlogPost/349129_a_350458]
-
efortul se reiau mereu. Așa îi este destinul. Proiectele legate de cel mai celebru dintre chelințeni, cântărețul, dirijorul și compozitorul nostru de suflet, Emil Gavriș, îl ard. Dorește reeditarea întregii lui creații, întocmirea unei monografii exhaustive Emil Gavriș, înființarea în cadrul căminului cultural din Chelința a unui muzeu memorial. Primii pași i-a făcut deja. A stabilit legătura cu urmașul lui Gavriș, a intrat în posesia arhivei cântărețului și a început elaborare monografiei. A editat primul C.D., cuprinzând 26 de melodii. A
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ars_vivat_articol_de_prof_tr_al_florin_tene_1361377941.html [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
Autor: Gheorghe Neagu Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Astă seară mergem la balul tineretului! Tinerețe, veselie, dar mai ales muzică. Din când în când câte o sticlă de bere. Micii sfârâie undeva în spatele căminului cultural comunal. Patefonul înlocuit de curând cu un pick-up cehoslovac adus în dar de la regiune, legat la niște boxe zdrențuite, face să se audă muzica românească. Și pentru că tinerii șantieriști nu se îndeamnă la joc este adus în rezervă și
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1473733395.html [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
prin partea locului. Localnicii porniră veseli să-și scuture praful din încălțărilor văcsuite din ajun. O stare euforică plutea prin spațiul încăperii. Premiații își priviră trofeul cu nedumerire. Piatra strălucea de parcă ar fi fost plină de licurici. Ieșiră în curtea căminului, în întunericul ce se înstăpânea de veacuri peste sat. Piatra începu să licărească tot mai intens. Parcă ieșeu flăcări. Pontatoarea o aruncă îngrozită. Piatra se izbi de curtea pietruită din fața căminului,sfărâmându-se într-o ploaie de scântei. -Ce-ai făcut
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1473733395.html [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
ar fi fost plină de licurici. Ieșiră în curtea căminului, în întunericul ce se înstăpânea de veacuri peste sat. Piatra începu să licărească tot mai intens. Parcă ieșeu flăcări. Pontatoarea o aruncă îngrozită. Piatra se izbi de curtea pietruită din fața căminului,sfărâmându-se într-o ploaie de scântei. -Ce-ai făcut? Cum mă mai prezint în fața tovarășilor fără premiu? Ea nu spuse nimic. Un plâns ușor începu să-i cuprindă corpul. Apoi trupul i se zgudui din ce în ce mai tare, transformându-se treptat într-
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1473733395.html [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
când a rămas în compania fetelor din Dej. Norocul său a fost că nu a trebuit să stea prea mult cu fetele, ci doar a făcut cunoștință cu ele, fără însă a reține vreun nume. Cursanții au fost cazați la căminele studențești din strada Hașdeu unde aveau să și servească masa în cele zece zile cât avea să dureze cursul. Fiecare instructor a primit un program care trebuia urmat și respectat întocmai de către participanții la acest curs. Pentru prima zi nu
2 ZMEURICA; ZIUA DE DEBUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1403360215.html [Corola-blog/BlogPost/357340_a_358669]
-
a deschis-o, a dat nas în nas cu nimeni alta decât Zmeurica! Matei a sărit din pat și a întâmpinat-o cu un ,,servus” destul de neauzit de ceilalți, dar mai ales de el. Zmeurica l-a chemat în holul căminului invitându-l la o plimbare prin complexul studențesc, care era destul de mare și pe care Matei nu îl cunoștea. Au găsit o bancă liberă așezându-se. Discuțiile cu Zmeurica au început destul de timid, căci Matei nu spunea mai nimic, dar
2 ZMEURICA; ZIUA DE DEBUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1403360215.html [Corola-blog/BlogPost/357340_a_358669]
-
convenit ca ea să rămână cu noul pseudonim pe care Matei îl alesese și care sinceră fiind îi plăcea și ei. Au vorbit mult până când ziua de iulie se terminase și soarele apusese undeva după dealurile Clujului. Au revenit la căminul studențesc pentru odihna binemeritată după o zi deosebit de încărcată care avea să aducă multe noutăți în viața celor doi tineri. Va urma un episod nou... Referință Bibliografică: 2 ZMEURICA; ZIUA DE DEBUT / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
2 ZMEURICA; ZIUA DE DEBUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1403360215.html [Corola-blog/BlogPost/357340_a_358669]
-
Maria, dar și cum trăim, păstrându-ne tradițiile. Dacă ne vizitați, puteți vedea cum țesem și spălăm lâna la vâltori, care ne sunt bucatele, ce forme capătă lemnul în mâinile noastre, cum facem brânza la stână” - spune Irina Pop, Directorul Căminului Cultural din Săpânța. Festivalul va avea loc pe o pajiște din sat, iar muzicienii vor interpreta doar muzică live. Dacă prima zi va fi dedicată muzicii tradiționale maramureșene, vineri, 16 august, vor urca pe scena din Săpânța șapte muzicieni din
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța by http://uzp.org.ro/festivalul-stan-ioan-patras-de-la-sapanta/ [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
în: Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017 Toate Articolele Autorului În Țări unde sunt români, sub tot cuprinsul zării Dăm Slavă lui IISUS (Creștinii), în "Ziua Înălțării !" Apoi cinstim "Eroii Țării", care cu toată ființa, Au apărat : hotarul, Neamul, căminul și Credința ! Orice sat din România, e azi în Sărbătoare Sătenii își cinstesc Eroii ! Și-aici la Valea Mare : Au luptat să re-ntregească Neamul Românesc sub Soare Ca orice hartă să cuprindă, în ea, și România Mare ! Sergenții : Vețeanu
EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC DIN VALEA MARE-OLT de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1495707680.html [Corola-blog/BlogPost/371815_a_373144]
-
șapte hărăzit. Din fiu de grec și din româncă Cu dor de viață și de muncă. S-a descurcat cu greu în viață, A dat și altora povață. Sprijin și nădejde-a fost, Fraților mici le-a făcut rost. Familie, cămin și-a întmeiat, Copiii i-a crescut, i-a educat. Mulți fini cu drag a cununat, Zeci de copii frumoși a botezat. De lume-a fost hulit și lăudat, A fost un om de vază-n sat, A petrecut mult
COMEMORARE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1446659872.html [Corola-blog/BlogPost/384736_a_386065]
-
memoria afectivă cu pregnanța unui fapt care m-a marcat puternic în acea perioadă a vieții, caravana cinematografică. Această caravană se deplasa prin localitățile țării, cu un proiector, cu multe role cu benzi din celuloid și pe ecranul limitat al căminelor culturale se proiectau filme, în special rusești, precedate de un jurnal care uneori părea interminabil și plictisitor. O alta este aceea a unei caravane literare care se deplasa în cenaclurile liceelor din țară pentru a descoperi noi și... tinere condeie
CARAVANA CULTURALA 2016 de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/liliana_ghita_boian_1473857019.html [Corola-blog/BlogPost/371469_a_372798]
-
căror părinți nu au avut bani să-i dea la liceu. Îți trebuiau bani ca să-ți ții copilul la studii. - Erau costuri mari cu școlarizarea și înainte de comuniști ... - Era uniforma, îți trebuia gazdă ... La școala profesională îți dădea uniformă și cămin. După ce o terminai, nu te oprea nimeni să-ți termini liceul la seral, să-ți continui studiile. Am colegi care au făcut așa: școala profesională, liceul, apoi Agronomia și au ajuns ingineri agronomi și chiar profesori. - Mai există România dumneavoastră
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_tudor_gheorghe_.html [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
apoi, cu documentele de împuternicire din partea universității în mână, se prezentară la primarul din Cochirleanca. Primarul, bănuind că musafirii veniți fără nici o înștiințare prealabilă erau de fapt agenți acoperiți ai poliției economice, îi primi cu toate onorurile, îi cază la căminul cultural și dădu semnalele de rigoare în teritoriu. Hai, să fim serioși! Cine poate să creadă gogoașa cu balaurul? Asistenții, convinși că au murit și sunt în rai deoarece mâncau de trei ori pe zi iar oamenii stăteau de vorbă
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
apoi, cu documentele de împuternicire din partea universității în mână, se prezentară la primarul din Cochirleanca. Primarul, bănuind că musafirii veniți fără nici o înștiințare prealabilă erau de fapt agenți acoperiți ai poliției economice, îi primi cu toate onorurile, îi cază la căminul cultural și dădu semnalele de rigoare în teritoriu. Hai, să fim serioși! Cine poate să creadă gogoașa cu balaurul?Asistenții, convinși că au murit și sunt în rai deoarece mâncau de trei ori pe zi iar oamenii stăteau de vorbă
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
mea de a continua cursurile la facultate a fost respinsă de decanul Petre Spacu cu mențiunea că locul unuia care dușmănește poporul trebuie dat altuia care îl sprijină. Din fericire, rectorul de atunci, Traian Negrescu, mi-a aprobat cererea, inclusiv cămin. Dintre profesori, care știau de ce apăream doar la examene, unii erau mai aspri, alții mai indulgenți. Elenă Cioranescu, de exemplu, soția marelui chimist CD Nenițescu și profesoara de farmaceutică, specialitatea pe care o alesesem, a încheiat astfel examenul meu: „Nu
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
siguranță a purtat scrisoarea în sân într-o dublură de plastic iar noaptea în cartea de istorie ascunsă sub pernă până când a reușit să sară gardul și să o pună la cutie. Cu multă părere de rău, ajunsese să compare căminul de copii cu un soi de blestem care î-a zăvorăt copilăria în spatele unor ziduri groase, într-o companie care devenea din ce în ce mai greu de suportat din cauza celor mai mari. - Unde-ai fost mă'? În spatele lui se afla Velea dintr-a
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Prajitura_de_duminica_prima_ion_untaru_1389595678.html [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
Dihorul. Poate din pricina ochilor lui ascuțiți cărora părea să nu le scape nimic și care lăsau impresia că stau mereu la pândă. Pentru că altminteri era slab și adus de umeri: doar brațele lungi și tupeul căpătat după atâția ani de cămin, timp în care trecuse prin mai multe găști, îi dădeau mai mult o alură obraznică decât una curajoasă. Nu știe de unde răsărise. Probabil de la toaletă că mirosea a tutun. - Unde ai fost gagiule, ai avut întâlnire? - Întâlnire cu cine, cu
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Prajitura_de_duminica_prima_ion_untaru_1389595678.html [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
ai avut întâlnire? - Întâlnire cu cine, cu muma pădurii? Spera să nu-l înfurie. - Ce-mi dai să nu te vărs lu' Văru? Văru' putea să fie pedagogul față de care totdeauna aveai ceva de ascuns, fie administratorul sau chiar directorul căminului, dacă avea norocul să-l întâlnească undeva prin curtea școlii. - Dă-mi bani. - Cu plăcere. La prima chenzină. Dar mai e până atunci. - Fără fițe că nu-mi place. Dă-mi țigări. - Când oi primi pachet de acasă, dar nu
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Prajitura_de_duminica_prima_ion_untaru_1389595678.html [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
rodnic. Și nu invers! Acum găsea timp liber mai mult ca altădată pentru bibliotecă și lecturi particulare. În plus se înscrisese și la un concurs de cuvinte încrucișate pe teme de istorie, la una din revistele la care era abonat căminul de copii.
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Prajitura_de_duminica_prima_ion_untaru_1389595678.html [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]