308 matches
-
la sânge... - Seamănă cu semnalmentele de la vreun bucătar. Ori de la vreun cantaragiu care ne-ar trânti, nouă, pe grătar, ciozvârtele de la vreun purcel. Dacă ne-am hotărî odată să faci cinstea. Și să te tranșam, jerpelitule... Cartomanta își clătină căpșorul cochet, cu piele uscată, puțină, lipită direct pe oasele delicate ale feței. Goni Soarele din contra-șir, răsuci funia ce-l ținea atârnat pe Spânzurat de-un picior, întorcîndu-i cartea respectivă pe spate, plie lamele ca pe burduful unei balalăici. Și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
s-o țină de spatele vestuței, ca să se asigure că fetița nu scăpa pe cine știe unde. Haide, dovlecel, a spus el ridicând-o pe Jessica și descheindu-I vesta cu Winnie Ursulețul. E vremea să facem băiță. A mângâiat cu afecțiune căpșorul cu pufuleț mătăsos. Fetița fusese copleșită de Moș Crăciun cu daruri, dar părul nu fusese unul dintre ele. Așezând-o cu grijă pe scăunelul rotativ de baie, Jake s-a aplecat și a început să adune de pe podea o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Îi plăcea asta, fiindcă atunci când era cu el nu-i era frică de nimic. Mamă, pot să-i trimit lu' tata un sărut zburător... așa cum m-ai Învățat tu aseară. Mama-l privi o clipă Încurcată, apoi, mângâindu-l pe căpșor, Îi spuse că poate oricând, că el este cel mai În măsură să i-l trimită și că ar fi grozav. Și, pentru a fi un sărut reușit, mama-i propuse să i-l trimită din balcon. Băiețelul chițăi Încântat
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și Rich Începem să cântăm după casetă cu Însuflețire. (Rich e specialist În triluri, iar eu cânt partea lui Jessyie Norman.) Aproape de Peterborough, la vreo sută douăzeci de kilometri de Londra, un gând firav și sâcâitor reușește să-și scoată căpșorul din grămada de vegetale În putrefacție pe care o reprezintă conținutul capului meu la ora asta. —Rich, ți-ai adus aminte să-l iei pe Roo? Nu am știut că trebuia să țin minte să-l iau pe Roo. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
nu-nțelegi că-n al meu suflet Dureri de moarte tu ai pus - Cât de frumoasă ești pot spune, Cât te iubesc nu e de spus! {EminescuOpIV 280} CU PENETUL CA SIDEFUL Cu penetul ca sideful Strălucește-o porumbiță, Cu căpșorul sub aripă Adormită sub o viță. Și tăcere e afară. Luminează aer, stele. Mută-i noaptea - numai râul Se frămîntă-n pietricele. {EminescuOpIV 281} O STRADĂ PREA ÎNGUSTĂ O stradă prea îngustă Părea că se făcea - Și case lungi și negre
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Aneta să adoarmă mai repede. Nu a apucat să prindă și să pedepsească musca, așa cum făcea bunicul Ghiorghi când o găbjea cu lovituri de ștergar și spunea invariabil: Ămâia măti, Anetă, ai chiorât de n-ai văzuto? De fapt, În căpșorul lui (mare de pe atunci) acoperit de o chică transpirată, toate gândulețele sale erau stăpânite de Vizanti care lătra pe cele mai Înalte note, urla, mârâia, scheuna și de furie, În răstimpuri rodea din zăbrelele gardului de care era legat. De
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
gând câteva cuvinte de iubire și apreciere a frumuseții sale deosebite și a bunătății sale sufletești și pe nesimțite gândurile copilăriei se Îndreptau către Cățălești, mânuța sa grăsuță mângâia duios alunița mare din obrazul admirabilei sale bunicuțe, care Îi lua căpșorul În palme, Îl strângea la piept și-i acoperea obrajii bucălați cu calde sărutări, iar când o lacrimă izvora tainic din ochii pe care Îi ascundea de privirile copilului, Ochenoaia rostea cu un glas plin de jale și iubire, cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ne-am duce să vedem ce se află în tavernele alea? Știam că nu era cu putință să pătrundem acolo, dar puteam măcar să azvârlim pe furiș o privire. Ne apropiem așadar de prima dintre ele. Ușa stă întredeschisă. Ne întindem căpșoarele spre interior. E întuneric. Nu deslușim decât o înghesuială de clienți. În mijloc, o bogată coamă de păr roșcat. Nimic altceva, căci oamenii ne-au zărit, așa că o zbughim de acolo, drept spre cârciuma de pe strada alăturată. Nici aici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
continua fără mine, ca să-mi șoptească noapte bună cu glasul ei cald și să mă sărute. Închis Între jaluzele, cu o candelă aprinsă, Înger, Îngerașul meu, dormi În pace, copilaș, copilașul Îngenuncheat pe perna care În curând Îi va cuprinde căpșorul zumzăind de gânduri. Rugăciuni englezești și mica icoană Înfățișând un sfânt greco-catolic bronzat alcătuiau o asociere inocentă spre care privesc Înapoi cu plăcere; și deasupra icoanei, sus, pe perete, unde umbra unui obiect (a paravanului de bambus dintre pat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
la florile pomului care rămăsese în urma trăsurii de poștă, și-apoi iar la fată: avea ceva mai fin decât ele. Bărbia nu-i era căzută dizgrațios în piept, cum se întâmplă la unii, ci îndreptată ușor spre umăr, ca un căpșor de pasăre. Nu se vedea că respiră, buzele erau moi, parcă abia fuseseră închise. Ochii cusuți de genele negre, strânse, își ascundeau culoarea. S-a gândit să le dea el o culoare, ca un pictor. La părul întunecat al fetei
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Agata stătea mereu cu urechea sufletului ciulită, să simtă dacă fetița ei are nevoie de ajutor. Și niciodată n-a mai putut să fie pe deplin fericită, ca înainte. Și nu trecea zi să n-o sărute în gând, pe căpșor, pe fata ei, iar când o săruta pe Iulia, venită pe lume imediat apoi, pe părul ei negru, spera să ajungă sărutul și la părul blond al celeilalte. Copiii simțiseră ceva, simțeau că n-o pot înveseli cu totul pe
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ultimul timp îl auzise de multe ori: Dormi! Nu te deranja! Nu dormeam. Mă gândeam la ceva... La ce anume? La goblenul acela cusut cândva de tine, "Expediție în Alaska". Câinii parcă se apropie, vin spre mine cu tot cu sanie, iar căpșorul acela de fată cu obrăjorii roz din "Frumusețile iernii" îmi amintește de tinerețea, care mai sălășluiește undeva, chiar aproape de suprafață. Și mai e ceva.... Ce? Geanta cu cinci fermoare mă sâcâie, nu mă lasă să dorm. Mi-e teamă să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe gît. Vrei să spui că Radu nu făcea două parale? Da. Tata știe că și Radu...? Sigur că știe. Deci ai fost violată de tata? Așa și așa. Dana asta ți se potrivește și-i umblă ochișorii ăia în căpșor, mamă, mamă. Ionel a băgat la cap experiența părinților și s-a trezit din moleșeală. În mintea sa avea doar imaginea cu Dana strînsă în menghină și, din acest motiv, sîngele său a dat în clocot. Urmărea activitatea familiei Tureanu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se apropia încet de superba creație a lui Dumnezeu, aceasta nu se decidea să plece. Ce ai pățit, minune? vorbește blînd Dinu apropiindu-se. Abia la cîțiva metri flăcăul vede și motivul suferinței căprioarei. Un puișor stătea culcat. Avea un căpșor delicat, ochișorii mari și blănița fină ca o mătase chinezească. Cum Dinu se apropia curios, căprioara s-a îndepărtat puțin și s-a oprit. Ochii erau rugători și neputința îi imprima un fel de durere greu de suportat pentru Dinu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
n-a știut ce destrăbălată și-a luat. În timpul jocului erotic se gîndește la Gavril. Măcar să nu finalizez jocul ăsta de... stricată. Așa își propunea, dar trupul său se umplea de bucurie și își lua drepturile împotriva voinței impuse de căpșorul ei. Bărbatul pleacă, promițînd că va reveni. Era convins că locul acela era o haltă pentru mulți. Stricato! striga Aneta spre oglindă. Și ce dacă? țipă și stricata spre ea. Aneta s-a recăsătorit cu un om blajin. Dar cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Sau poate mă antrenez și bat tot ce-mi stă în cale. Premiile sînt colosale. Știi cît încasează un campion mondial? Campion mondial?! Eu zic să te trezești, omule... De ce nu? Dacă mă ajuți, dacă mă înțelegi... Dana amuțește. Prin căpșorul ei trec gînduri ca umbrele norilor pe șesuri. Caută calități și defecte ale omului de lîngă ea. Mă înădușă cu greutatea lui imensă și nici măcar... Rodion se scufundă și el în tăcere și trece în revistă momentele în care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Bucuros de oaspeți? Deși nu era În plenitudinea forțelor, Nicu a Întins brațele s-o primească pe Lia. ― Bine ai venit, iubito. Mi-ai făcut o mare bucurie. Și uite tu la acest copil! Nu știi câte minuni sălășluiesc În căpșorul ei. Numai adineauri a plecat cu scuza: “Lipsesc doar o clipă, tati”. Și... s-a Întors la braț cu tine. ― Păi ce farmec mai avea Întâlnirea, dacă eu Îți spuneam că la poartă mă așteaptă mami? ― Ei? Îți place de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
aproape, cu privirea pironită asupra mea, am fost gata să mă înec. Pentru el, șarpele de apă nu era decît o formă blîndă a viului. Și-i plăceau toate formele blînde ale viului. "Uite, Ana, așa-mi spunea, Ana, ce căpșor gulerat are!" Urmau povești cu Feți-balauri, altele decît cele cu Sîn Petru și cu Moș-Dumnezeu, pe care mi le spunea bunelul. I-am văzut, prin fum, la focul de crengi, ochii verzi ca ai șarpelui de apă. Îi ținea fixați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în cea mai vară-nevară a viețucii mele și-a anului 1983. Trăiam într-un amestec dulce-acru de fericire și de nefericire. (Proustofilă cum sînt, vișina metisă e madlena mea.) O tresărire de fericire văzînd o vrabie dînd din aripi, cu căpșorul scufundat în ligheanul de tablă de la pompa din curte; o tresărire de nefericire că Iordan îmi lipsea și cum îmi mai lipsea! Aflasem de cancer, dar parte din mine mai spera că-i va trece. Nu eram pregătită nici pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu spatele. Așezat pe un scaun de bar, în fața oglinzii. Să fi avut vreo 25 de centimetri înălțime, nu mai mult. Păr lins, dat pe spate, frac minuscul. Se simți precum Gulliver în țara piticilor. Tuși încet. Maestrul își răsuci căpșorul. Mustață cu colțurile răsucite în sus. Nu. Unul în sus și altul în jos. - Da, vă rog? Autografele după spectacol. În spatele său, clovnul desfăcu pumnul și o ploaie de confetti urcă înspre tavan. Apoi suflă într-o trompetă. Își puse
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
să pară atât de sexy Înainte Începea acum să aducă foarte mult a aroganță. Singura problemă era că asta Îl făcea să pară și mai sexy. — O simplă bănuială, Andrea, o simplă bănuială. Și nu e nevoie să Îți frămânți căpșorul cu prea multe probleme - tu sau prietenul tău. Nu am făcut decât să te invit la o masă bună, În compania unor oameni interesanți. Poate că i-ar plăcea și lui să vină, Andrea? Mă refer la prietenul tău. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ca Miranda să fie mai isteață ca toți ceilalți și să‑și fi creat În mod deliberat o imagine atât de agresivă, care speria literalmente În așa hal oamenii, Încât Îi făcea să rămână slăbănogi. — Doamnelor, doamnelor, doamnelor! Ridicați‑vă căpșoarele de pe birouri! Vă Închipuiți ce s‑ar Întâmpla dacă v‑ar vedea Miranda În clipa asta? N‑ar fi peste măsură de fericită! a fredonat James din ușă. Își dăduse pe păr cu un soi de ceară slinoasă numită Bed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
dintr‑un morman uriaș de bancnote pe care le scosese din buzunar și i le‑a Înmânat portarului fără un cuvânt. Am Încercat să protestez, dar Christian mi‑a pus două degete pe buze. — Draga mea Andy, nu‑ți frământa căpșorul cu asemenea chestii. Și, Înainte să‑mi mut gura de sub degetele lui, și‑a așezat cealaltă mână după capul meu și mi‑a prins fața În ambele mâini. Undeva, În fundul creierului meu complet zăpăcit, s‑au aprins niște beculețe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
stângă un evantai deschis larg spre pieptul cavalerului (probabil pentru a-i aerisi puțin prea Înfocatu-i cord), iar mâna dreaptă o ține trasă Înapoi, astfel că i se observă bine mânecuța bufantă strânsă mai jos de cot; are un căpșor drăgălaș, cum Îi stă bine unei asemenea figuri desenate pe scrumieră, terminat cu o capigliatura ricca, corectată Într-un coc perfect, orientat puțin oblic, dar În sus; ah, uitasem să spun că mititica are și un zuluf, da, chiar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o oră de căutări, ea era cea care mă scutura cel mai tare de zăpadă, Îmi freca părul, mâinile, obrajii, plângând cu acea gingășie a copilului ce se preocupă de alt copil din pură prietenie. Ce s-a petrecut În căpșorul ei nu se știe; deși eram lângă ea, brusc, am dispărut alunecând Într-o fisură, adică am fost și nu am mai fost pentru ea, a avut o criză În subconștient; mă descoperise și mă pierduse În aceeași clipă, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]