466 matches
-
credința mi-ai încercat. Aș vrea acum să te-ntreb Pe unde și cât ai umblat? Ai rămas atât de subțire Și parcă în frică-mbrăcat! Cândva cuprindeai și pădurea Și zarea întreagă din văi, Uneori ieșindu-ți din fire Răsturnai căpițe și clăi. Poate corect era să-mi fi spus Și plecam atunci împreună, M-aș fi lăsat poate dus, Pâinea deja mi-o luase-și din mână. Acum aș fi fost liniștit, Răstălmăcind și eu un miracol Înțelegeam prin ce
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
căsători și aș fi fericită. — Să trag în verze ? De data asta a venit cu mitraliera după el. Și-o ține sprijinită pe umăr ca pe-o furcă. Parcă nu din Afghanistan s-a întors, ci de la adunat fânul în căpițe la el pe parcelă în Celei. Sprânceana dreaptă, decolorată de Amalia cu peroxid că așa e cool îi devine dintr-odată fosforescentă, ceea ce nu e normal, dat fiind că neoanele supermarketului își fac treaba lor de neoane mai mult decât
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
că va dezamăgi în multe privințe. Conține mult prea multe conversații și clerici, prea mult astm, frustrare și umbre, prea puține femei bune, trudă cinstită și peisaje rurale. Desigur, în afară de Tolstoi, care se ocupă de truda cinstită, Lawrence, de strîngerea căpițelor, Tressel de construirea caselor și Archie Hind de funcționărime și sacrificiul animalelor, prea puțini scriitori tratează asemenea subiecte. Mi-e teamă că oamenii dintr-o epocă mai sănătoasă vor considera povestea mea un chiolhan cu paraziți grotesc de frivoli, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și bănuitor.) „Ouăle sunt de la găini, asta știe oricine, dar de la ele am brânză și lapte, am de toate... De-asta le strâng și eu buruieni, că le mănâncă grozav. Le place...“ Părea încântat. „Pe vară, le-am strâns o căpiță. A doua o dau gata până vin ele acasă...“ „Păi, unde sunt ?“ „La țap, unde să fie ? Le-am dus la țap, în altă comună, că acolo e și apă curată, de izvor. Înainte le duceam la altă gazdă, dar
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
cea de vară I-o cacă câinii pe-afară, Cea de iarnă-o bagă-n tău Și mă pune s-o scot eu... Untura-i pe podișor Capul ei cât un cuptior, Untura-i pe căminiță Capul ei cât o căpiță, C-acuma-i anu - ncheiat De când nu s-a periat, Și la umbra capului Șede ciurda satului. Când își perie capul Se strânge întreg satul, Cu securi și cu topoare Ca păduchii să-i omoare. Ese-afară-n capul gol, Fug vițeii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sac în cap - Ea gândește că-i bumbac. 287 Părăuț cu apă rece Dare-ar Dumnezeu să sece, Să rămâie numai tina Să mă iubesc cu vecina. 288 Mă dusei ziua la fân Cu dorul mîndruți-n sân, Tot strângeam cîte-o căpiță Și mă dam după guriță. 289 Zis-au maica să mă-nsor Să-i aduc un ajutor Să o bată de cuptor, Câteodată Și de vatră. 290 Fetele care-s mărețe Nu se țin cu pădurețe, Ci se țin cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-nceput să se lupte cu balaurul. Așa s-au luptat ei trei zile și trei nopți încît au făcut pîrae de sânge în loc de apă și l-o dovedit. Ș-o făcut tot numai căpiți de carne cum se fac toamna căpițele de fân și i-o tăiat limba și ochii i-au scos și i-o pus la dânsul în chimeriu ș-au lăsat pe fată și s-a dus. S-a dus să vadă pe măsa că tare-i era
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
care-mi dogorise sufletul. Dar a fost de ajuns să arunc o privire asupra trupului întins printre flori, pe năsălie, că am luat-o la fugă și nu m-am oprit până dincolo de grădină unde m-am ascuns într-o căpiță de fân. Cuibărit în ea, m-am liniștit și chiar am început să mă simt bine. Fânul mirosea puternic, mă amețea, mă făcea să mă doară plăcut capul. Deodată am auzit-o pe mama strigând disperată: "Daniel, Daniel, unde ești
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
care-mi dogorise sufletul. Dar a fost de ajuns să arunc o privire asupra trupului întins printre flori, pe năsălie, că am luat-o la fugă și nu m-am oprit până dincolo de grădină unde m-am ascuns într-o căpiță de fân. Cuibărit în ea, m-am liniștit și chiar am început să mă simt bine. Fânul mirosea puternic, mă amețea, mă făcea să mă doară plăcut capul. Deodată am auzit-o pe mama strigând disperată: „Daniel, Daniel, unde ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
în jur să-i pască, Nici câini răi s-o ocrotească, Nici ciobani să o păzească, Și nici stână s-o primească. Mioriță, mioriță, N-ai nici baci și nici băciță Să-ți dea apă din cofiță, Nici otavă din căpiță Și nici cin`să te laie, Mioriță bucălaie! Oare lupii mi te-alungă De n-ai stână și nici strungă, Nici cioban să te păzească, Și din fluier să-ți doinească? Și în noaptea-ntunecoasă De pe-o culme mai
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
nopții. Dar această dură neliniște este potolită de revărsarea feerică a luminii lunii palide și ivirea stelelor aurii pe cer ca un zbor luminos. Mă întorc într-o parte și văd cum florile de câmp, obosite, s-au culcat în căpițele de fân, iar cântecul greierilor se înalță către văzduhul înstelat. Se simte o umezeală înăbușitoare afară, dar din casă vine un miros din copilărie, cel de plăcintă cu mere coapte. Primul amurg din lumea adolescenței va rămâne amintit pe paginile
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
non nullos argenteos perdidisset, discessit, et per viam blasfemavit semeț ipsum et nominem gloriose virginis matris Mărie, et usus fuit verbis quae pro meliori tacentur, et cum transisset per quemdam viam quae dicitur "via di Sancta Maria Alberighi", et în căpițe dicte vie existeret 188 figură virginis matris Mărie, animo et intentione în ceterum nefandum et orribile excessum commictendi et perpetrandi, accepit de terra sterchum equi, et diabolico impetu ductus, proiecit în faciem dicte fighure virginis 189 matris Mărie, et parte
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Încă din dreptul vârstei de treisprezece ani, insațiabila Cosiția sare și se instalează în spațiul cel mai plin de pucioasă al rubricilor revistelor de scandaluri. Nenorocește bărbați, foarfecă tineret, sleiește averi, e exact genul de cucoană ce-și amenajează o căpiță de fân în salon pentru jocurile adulterine. Ultimul ei soț, doctorul Scurfuleț, încornorat plictisit, îi trântește anumite prafuri în mâncare și îi înnoadă câteva glande. În cel mai scurt timp, trupul ovaționat și afurisit al taifunicei doamne Cosiția se va
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în iarba pălită, cârciumarul s-a ridicat de la petrecere. Peste dealurile Drăgășanilor plutea o lumină verde, stinsă. Mirosea a fân ținut sub ploi. Un vânt rece, de toamnă, mișca crengile uscate. Aprigă muiere. Voica îl ostenise până dimineața într-o căpiță. Avea niște brabeți de sâni, vii și tari, cu sfârcurile cât crugul. Mușca bărbatul, nu se mai sătura, și gura muierii - ananas. Ardea toată, și lui nu-i mai venea să plece. Îl chemau treburile la București, dar tot au
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Înalte noaptea Își scutură sacii cu făină albastră Și curelele stau nemișcate ca niște panglici ale tăcerii Noaptea a pus lacătul ei nevăzut peste roțile care au vînturat glasul veacului Noaptea a neclintit aceste batoze ale gîndului A legat În căpițe grîul pentru legănarea ochiului A oprit Împreunarea literelor fulgerînd ca solzii Și toată sala mașinilor e un muzeu cu monștri marini... Noaptea docherilor, a minerilor din saline, „noaptea ucenicului ciubotar”, bibliotecile („aceste anticamere ale veșniciei”) sînt alte asemenea motive, adesea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
-mi aduci medalionul. Asta a fost doar așa, ca să deschizi vorba... Pavel Avădanei n-o privea și, poate că de aceea, n-o auzise. — Cel mai frumos era, la noi, în Moldova, spuse, când se treiera grâul și se făceau căpițele de paie. Nimic nu seamănă cu mirosul lor, poate numai pâinea proaspătă. Eu așa mă gândesc, că, atunci când mori, te întâlnești cu ăia care nu mai sunt și care te așteaptă. Când o să mor, o să mă întorc la Costești, în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cânepa cea de vară Se joacă cânii pe-afară; Cea de iarnă-o bagă-n tău Și mă pune s-o scot eu. Untura-i pe podișor, Capul ei cât un cuptor; Untura-i pe căminiță, Capul ei cât o căpiță; Acum c-un an încheiat De când nu s-a periat Și la umbra capului Șede turma satului. Ce haz am să merg acasă Când n-am nevastă frumoasă? Strâng în brațe-o mohîndeață Și sărut un sloi de gheață. De-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cunoștințe, pentru că era nevoie de multe brațe de muncă, iar bunul mers al procesului necesita o adevărată diviziune a muncii. Bărbații cărau snopii, alimentau batoza, umpleau sacii cu boabe, femeile așezau paiele pe târș (o cracă pe care se clădesc căpițele de fân), iar copiii, în culmea fericirii, participau la transportul târșului cu boii sau cu caii. Întregul proces de cultivare a grâului pe parcursul mai multor veacuri a dat naștere unei creații populare versificate. Amintim, în acest sens, „Plugușorul”, datină
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
podurile caselor, în camere nelocuite sau în gropi de bucate. Aceste gropi se săpau adânc, în formă de ventuză, se ardeau bine, se lipeau și se văruiau ca să împiedice pătrunderea umezelii. Deasupra gropilor se ridicau, uneori, glugi de ciocani sau căpițe de paie, în același scop, dar și pentru a feri bucatele de eventualii prădători, căci de ăștia au fost în toate timpurile. Fig. 3 Unelte și ustensile agricole: 1 - coasă; 2 - lopată; 3 - îmblăciu; 4 - traglă; 5 - furcoi; 6 - mătură
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Lucreția, Amintiri despre România Mare. Suferința trecutului părea a fi răsplătită, în "Magazin istoric", mai 2004 (serie nouă), pp. 84-85. Buruiană, Ovidiu, Actualitatea zilei de 1 Decembrie, în "Revista română", anul VI, nr. 4 (22) din decembrie 2000, p. 17. Căpiță, Carol, Cartea ca obiect, în "Dilema" din 15-20 octombrie 1999, p. 14. Ciupercă, Andreea, Ștefan cel Mare se plimbă haotic prin amintiri, în "Evenimentul Zilei" din 15 august 2006, p. 23. Ciurcanu, Andrei, Imaginea lui Ștefan, demitizată, în "Evenimentul Zilei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1989. Idem, Istoria patriei. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991. Ausgabe Thüringen. Klasse 10. Deutschland nach 1945/Strukturen der Antike, Westermann Schulbuchverlag GmbH, Braunschweig, 2000. Barnea, Alexandru, Căpiță, Carol, Bohâlțea, Florica, Lung, Ecaterina, Istoria antică și medievală. Manual pentru clasa a IX-a, Editura RAO, București, 1999. Barnea, Alexandru (coord.), Manea, Vasile Aurel, Stamatescu, Mihai, Teodorescu, Bogdan, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corint, București, 2000
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
București, f.a. Panaitescu, Petre P., Istoria românilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990. Pascu, Ștefan (coord.), Bodor, András, Boșcăneanu, Victoriana, Istorie universală antică și medievală. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997. Petre, Zoe (coord.), Căpiță, Carol, Lung, Ecaterina, Olariu, Cristian, Zaharia, Daniela, Grosu, Ioan, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corint, București, 2004. Petre, Zoe (coord.), Bercea, Marilena, Stănescu, Ecaterina, Selevet, Mihaela, Tache, Silvia, Istorie. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Corint
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Alina Ștefania, Sărbătorirea zilei de 10 Mai în școala românească haretistă, în Cliveti, Gh., Ceobanu, Adrian-Bogdan, Nistor, Ionuț (coord.), Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la proclamarea Regatului României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011. Căpiță, Laura, Plesciuc, Mona, Istoria în învățământul gimnazial. Probleme deschise și soluții, în "Revista de Pedagogie", nr. 1-2/1993, pp. 77-86. Choppin, Alain, Les manuels scolaires: histoire et actualité, Hachette, Paris, 1992. Clit, Costin, Liceul teoretic "Cuza Vodă" din Huși. Studiu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
al României, 36, 37, 87, 119, 124, 163, 166 Carol al II-lea, rege al României, 191, 194, 201 Carol al VIII-lea, rege al Franței, 48 Carpov, Maria, 84, 97, 115 Cazimir al IV-lea, rege al Poloniei, 62 Căpiță, Carol, 64, 71, 72 Căpiță, Laura, 74 Câmpeanu, Ioan, 54 Cândroveanu, Hristu, 86, 89 Cârțână, Iulian, 67, 137 Ceaușescu, Ilie, 140 Ceaușescu, Nicolae, 7, 10, 28, 32, 44, 53, 55, 59, 79, 87, 90, 100, 121, 130, 132, 140, 157
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
119, 124, 163, 166 Carol al II-lea, rege al României, 191, 194, 201 Carol al VIII-lea, rege al Franței, 48 Carpov, Maria, 84, 97, 115 Cazimir al IV-lea, rege al Poloniei, 62 Căpiță, Carol, 64, 71, 72 Căpiță, Laura, 74 Câmpeanu, Ioan, 54 Cândroveanu, Hristu, 86, 89 Cârțână, Iulian, 67, 137 Ceaușescu, Ilie, 140 Ceaușescu, Nicolae, 7, 10, 28, 32, 44, 53, 55, 59, 79, 87, 90, 100, 121, 130, 132, 140, 157, 179, 188, 189, 196, 204
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]