2,573 matches
-
pădurea întunecoasă, pășind prevăzători spre inima neagră a acesteia, pe sub bolți arcuite de frunze. Dar, când ajung în luminiș, de sub o cetină, se aprind ochii lacomi ai lupului. Dintr-un singur salt, bietul ied ar fi putut fi sfâșiat. Atunci, căprioara scoate un zbieret adânc, sfâșietor și se aruncă în mijlocul luminișului. Lupul se și repede la ea, gata să o ucidă. Iedul își continuă drumul, iar viața căprioarei se stinge treptat, în timp ce ochii ei umeziți de apa morții îl urmăresc tăcuți
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lupului. Dintr-un singur salt, bietul ied ar fi putut fi sfâșiat. Atunci, căprioara scoate un zbieret adânc, sfâșietor și se aruncă în mijlocul luminișului. Lupul se și repede la ea, gata să o ucidă. Iedul își continuă drumul, iar viața căprioarei se stinge treptat, în timp ce ochii ei umeziți de apa morții îl urmăresc tăcuți, cu aceeași nespusă dragoste... Oliver - Arthur Petrișor, clasa a V-a C Proiect didactic 1. Subiectul: Rezumatul unei opere literare; 2. Obiective: formarea deprinderilor de exprimare corectă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cald; nu se auzea decât ciripitul păsărelelor pe ramuri și zumzetul miilor de insecte ce roiau neobosite prin iarbă. Culcată pe covorul moale de floare și iarbă, privirea mi se îndrepta spre poiană, și deodată, la marginea pădurii apăru o căprioară. La fel de neclintită și de uimită ca și mine, mă privi lung cu ochii umezi și calzi. Apoi, pe neașteptate, o zbughi în adâncul pădurii, lăsând în urmă doar tremurul frunzelor, singurele martore, ale apariției ei de o clipă. Era așa
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
crengile cochete anină flori de marmură. Plopii sunt ca niște umbre solitare, niște fantasme albe îngrozitoare. Doar câteva vrăbiuțe zgribulite mai caută de mâncare în frigul iernii. Animalele sălbatice hibernează. Cerbii și țapii cei negri și țintați mai caută hrană; căprioarele gingașe cu picioarele ca niște lujere au adormit; urșii își sug labele în hrubele tihnite; vulpile roșcate mai umblă după mâncare, dorm din când în când; lupul fioros și-a schimbat părul, dar năravul ba; iepurașii fricoși s-au ascuns
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
înconjoară numeroase văi depărtate pe care sclipesc râuri de argint. O zână a acestui paradis mă plasează în mijlocul altei minuni. În fața mea, o cascadă uriașa tulbură liniștea deplină; în stânga, un râu dă viață peisajului, iar animale felurite cum sunt cerbii, căprioarele, iepurii se adapă în apa limpede și cristalină a acestuia; în dreapta, florile înmiresmate de un parfum de vrajă fac trecerea spre pădurile dese, iar în spatele meu, doi pui de ursuleți se joacă în iarba moale și pufoasă a țărmului râului
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
printre podoabele lor de frunze. Sunt așezați în așa fel încât parcă ar fi o poartă uriașă prin care Ileana Cosânzeana și Feți-Frumoși ar trece. În rest, toți copacii sunt uriași, întortocheați și scorburoși. Și câte animale adăpostește pădurea! Veverițe, căprioare, porci mistreți, tarafuri de păsărele și altele. Bucurați-vă de frumusețea pădurii, fără să stricați cu ceva această minune a naturii! Petreceți cât mai mult timp liber aici, respirând aerul curat și odihniți-vă! Iubiți-o ca și mine, considerând
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fi aflat de cele petrecute la casa pădurarului. Pădurarul le-a mulțumit și el copiilor și i-a invitat să mai vină în pădure, la cules de flori, ciuperci ori de câte ori vor vrea și să le arate locurile amenajate pentru hrana căprioarelor. Dana Gâlcă, clasa a V-a C O zi obișnuită Dimineață! Soarele arzător își trimite printre albii nori ai bolții senine razele multicolore de lumină ce strălucesc într-un mod deosebit. Jaluzelele fumurii luminate de soare trimit lumina nedescifrată spre
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pictorul din Piața mare să pozeze În atelierul lui. Curul ăsta merită o pânză, Îi zicea el, de câte ori o vedea visând În fata țigăncilor care se lăfăiau În rame sculptate, lângă un izvor din care se adapă un pui de căprioară. I se făcea rău văzând cât de bine puteau trăi unele, În timp ce ea abia Își mai putea opri mâinile să nu i se smulgă din umeri sub greutatea plaselor cu varză, morcovi, cartofi și multă țelină care se zice că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pricina. A scos la iveală "tinichelele" păzite zile-n șir. Lucru' dracului, tinichelele au zornăit de s-au auzit pîn' la Groza. Ceasul rău. Pamfletarul a fost amuțit. Și-i mai transmisese lui A. Toma că volumul (în piele de căprioară, pe hîrtie cretată) îi pare o batistă cu muci uscați. "Coane Victorache, rîdea Iordan de tata se ironizau civilizat, cordial, cu afecțiune; mi-e dor de felul cum se tachinau, de ironia blîndă a tatei; Iordan era mai tranșant, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mare, neîncetat. Sub frunze se sărutau îndrăgostiți, câinii se plimbau alături de struți, o frumoasă panteră dormea pe acoperișul unui tramvai, oprit în stație pentru a lăsa un violoncel uriaș să coboare. Nu se știe de la ce liceu erau puii de căprioară. Traversau strada peste lotcile încărcate cu pești, înaintând cu greu prin apa asfaltului către casă. Se mai împotmoleau în toamnă poeții ieșiți din pagini, mirați că lumea e mai frumoasă decât scrierile lor. Un actor bătrân de la teatrul din oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
bolii de gară, manipulat de comenzile pierdute sau rătăcite undeva în ancestral, în care nu erau trenuri, dar se înfiripa psihologia de tren, un străluminat gând posibil al imaterialului palpabil cu gust și miros damnat de a fi precum leșul căprioarei la vânătoare, atârnând de o antenă de oțel din mașina vânătorilor pentru leul care nu o va ajunge, nu o va înfuleca, nu va cădea nici învins de gloanțe, ci va frâna pe labele dinapoi privind acel ceva de neatins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
le țâșnea prin țâțele atât de bine sculptate! Cariatidele teatrului le priveau cu invidie. Toate calitățile acestei frumuseți sculpturale izvorau din pământul Bărăganului. Aleargă o fecioară goală cu părul negru despletit printr-un lan de grâu copt. Și, alături, o căprioară. Și adaugă și un fuior de apă, afluent grăbit spre mumă-sa, Dunărea. Și să vedem pe care o strângi în brațe? Nehotărârea e uriașă, ca frumusețea însăși. Și roagă-te la Divina Mamă a Naturii să stingă o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Mamă a Naturii să stingă o clipă Wații Soarelui și să ghilotineze zarea cu cortina înstelată a nopții luminată de veioza de pe noptieră a Lunii. Și alergați Fecioara goală, cu părul negru fluturând prin imensul lan de grâu copt. Alături, căprioara sorbind apă din afluentul grăbit spre ugerul Dunării. Dacă poate spune Luna că a negociat cu Soarele pentru a privi mereu acest tablou unic al Brăilei, înseamnă că recursul la acest proces civil va dura câteva veșnicii de noapte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
izolat între zidurile astea, n-aveam de ales, trebuia să-mi văd de slujbele mele care se prelungeau pînă după miezul nopții, dacă i-ai fi putut observa cum au început să se apropie, mai întîi cu teamă ca niște căprioare pe care încerci să le hrănești din palmă, apoi prinzînd încredere, cu tot mai mult curaj, aici se petrece ceva fantastic, îi mai auzeam spunînd pe unii dintre ei, iar eu îmbărbătat de atitudinea lor, haideți, ciuguliți, lingeți, bucurați-vă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Ionel Câmpeanu și a publicat nu demult o carte (Viscole în azur, Clusium, Cluj-Napoca, 2001) care pare opera lui Vasile Alecsandri: „Colo-n zare / Pe cărare, / Raiul munților răsare, / Bat vânturile grele / Frumoasă toamnă unde te duci?“; „Spre zori / O căprioară rătăcită / Culege-un fir de iarbă / Din marile zăpezi, // Un stol de păsărele ciripesc / Spre mugurii noi“ etc. Din când în când se face auzit și sunetul poeziei lui Eminescu: „ți-am șoptit / Codrule ție, / Lasă zorile-n pustie / Dorul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu cade un strop? Se întâmplă frecvent așa. (Chiar și în unele cărți de versuri tună, dar nu cade un strop... de poezie.) Citim în continuare: „Când le văd, pușca-i în casă, când o am, nu le mai văd.“ (Căprioare în grădină) Neinspiratul vânător are la dispoziție o soluție simplă; să poarte mereu pușca la el. În felul acesta nu ar mai ajunge să ne bată la cap cu probleme generate de lipsa spiritului de prevedere (dar, în treacăt fie
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dispoziție o soluție simplă; să poarte mereu pușca la el. În felul acesta nu ar mai ajunge să ne bată la cap cu probleme generate de lipsa spiritului de prevedere (dar, în treacăt fie spus, de ce trebuie neapărat să împuște căprioare?). „Viața e-o constantă ce-a variat mereu.“ (Întotdeauna) Intimidați de profunzimea cugetării, n-o mai comentăm. Așa cum nu le comentăm nici pe altele, care seamănă cu adevărurile pe care conu’ Leonida i le face cunoscute, în cămașă de noapte
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Dinu aproape alerga și a apucat pe cărarea care tăia pădurea de la sud la nord-est. Dorea să nu întîlnească prea multă lume că și așa au cam ieșit vorbe. Într-o poiană înconjurată de cireși falnici, Dinu vede o superbă căprioară. Aceasta parcă gemea abia auzit și se vedea că este cuprinsă de panică. Ar fi fugit, dar ceva parcă o reținea. Deși omul se apropia încet de superba creație a lui Dumnezeu, aceasta nu se decidea să plece. Ce ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dar ceva parcă o reținea. Deși omul se apropia încet de superba creație a lui Dumnezeu, aceasta nu se decidea să plece. Ce ai pățit, minune? vorbește blînd Dinu apropiindu-se. Abia la cîțiva metri flăcăul vede și motivul suferinței căprioarei. Un puișor stătea culcat. Avea un căpșor delicat, ochișorii mari și blănița fină ca o mătase chinezească. Cum Dinu se apropia curios, căprioara s-a îndepărtat puțin și s-a oprit. Ochii erau rugători și neputința îi imprima un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ai pățit, minune? vorbește blînd Dinu apropiindu-se. Abia la cîțiva metri flăcăul vede și motivul suferinței căprioarei. Un puișor stătea culcat. Avea un căpșor delicat, ochișorii mari și blănița fină ca o mătase chinezească. Cum Dinu se apropia curios, căprioara s-a îndepărtat puțin și s-a oprit. Ochii erau rugători și neputința îi imprima un fel de durere greu de suportat pentru Dinu. Ce ai, mititelule? întreabă puțin panicat. Puiul se ridică chinuit și abia atunci se vede cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
a îndepărtat puțin și s-a oprit. Ochii erau rugători și neputința îi imprima un fel de durere greu de suportat pentru Dinu. Ce ai, mititelule? întreabă puțin panicat. Puiul se ridică chinuit și abia atunci se vede cauza nefericirii căprioarei. Un picioruț era rupt și cînd efortul de a se ridica i-a provocat o mare durere puiuțul a țipat ca un copil. Doamne, ce necaz a dat peste voi! Cum de te-ai născut vara? N-ai fost prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Dinu devine moale. A luat puiul în brațe și începe să se lamenteze. Are ochii în lacrimi. Crezi că sînt de piatră? Acum ce fac? Te duc la doctor. Parcă vrăjit, Dinu se întoarce spre sat. Plînge și mîngîie ieduțul. Căprioara face cîțiva pași după el și vorbește: Mulțumesc, Dinule! Da, îmi mulțumești și apoi pa și pusi. Dar la mine nu te gîndești? Ești obligat, Dinule. Omenia obligă. De ce, mă rog, ți l-am făcut eu? Căprioara pleacă și Dinu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și mîngîie ieduțul. Căprioara face cîțiva pași după el și vorbește: Mulțumesc, Dinule! Da, îmi mulțumești și apoi pa și pusi. Dar la mine nu te gîndești? Ești obligat, Dinule. Omenia obligă. De ce, mă rog, ți l-am făcut eu? Căprioara pleacă și Dinu aleargă. Doctorul tocmai se cinstea cu un vin roșu, împreună cu un amic. Are piciorușul rupt spune acesta. Lasă-l la mine, am eu grijă... Eu mă grăbesc. Du-te, Dinule! Băiatul reface drumul pe întuneric. Are vedenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se cinstea cu un vin roșu, împreună cu un amic. Are piciorușul rupt spune acesta. Lasă-l la mine, am eu grijă... Eu mă grăbesc. Du-te, Dinule! Băiatul reface drumul pe întuneric. Are vedenii și mereu se vede urmărit de căprioară. Zînica plînge și ea cînd aude povestea. O să-l cresc eu. Am lapte de vacă. Și eu. Adică o să-l creștem ca pe copilul nostru. A doua zi era duminică și cei doi amanți s-au pornit cu noaptea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Eva își finaliza visele. Șatena avea ochi verzi, păr cârlionțat, buze cărnoase, obraji rumeni, gene lungi, sprâncene arcuite, pleoape proaspete, gât de lebădă, piept de mironosiță, umeri de martiră, mijloc de sirenă, fund de marmură, abdomen de câmpie, picioare de căprioară, degete de salcie, degete... Parcă zâmbea, parcă vorbea, parcă citea, parcă legăna, parcă dansa... cânta Eva, tare frumos mai cânta. Erau 40 în lădița metalică, Eva singura care s-a rupt din cerneală, din luciul velin, din haremul lui tată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]