724 matches
-
din Vechiul Testament, veșnic, indivizibil, aprig sau blînd, după situație, cum se dovedise cu Iov sau David, de pildă, Thomas avea deja o Înțelegere. Cineva făcuse cîndva totul. De la firul de iarbă pînă la Antonia; era o așa taină Într-un cărăbuș, Încît te duceai - de voie, de nevoie - cu gîndul la un Creator. Care făcuse lumea. Universul. Și pe Creator cine Îl făcuse? Aici se Împotmolea totul. Thomas nu mai pricepea nimic. O minte de om - de fel, mărginită - vroia, În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
să intre prin bucătării, se așezau pe feliile de pîine, pe fructe... o desfătare. Ce frumoase erau muștele. Chiar nu-ți mai amintești nimic ? „nu.” Și țînțarii... o, Dumnezeule, unde sunt țînțarii și gîndacii negri de bucătărie ? Și buburuzele ? Și cărăbușii ? Și gîndacii de Colorado ? Și fluturii ? De ce nu mai sunt fluturi în anotimpul cînd trebuie să apară fluturii ? Chiar nu-ți mai amintești cît de colorați erau fluturii ? De ce nu răspunzi ? „nimic mai nociv pentru înviere decît nostalgia.” Cum de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
o mărturisească corect... E stânjenite... Te iau pe departe. Cică: "Te-am visat aseară cum alergam de mână prin lanurile de mătasea broaștei". Sau: "Mă înnebunesc după felul în care mi-i culegi pe licurici". - Ce licurici, bă? - Licurici adevărați, cărăbuși, bîzdîgănii. Tot un drac. Astea stânjenite. Care zice: "Mă înnebunesc după felul în care mi-i culegi pe cărăbuși"... - Există cărăbuși și cărăbuși... Sânt întîi droaia de ăia nevaloroși... Mici, pociți, tăciunoși, umblă tot timpul de parcă ar avea fața posomorâtă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lanurile de mătasea broaștei". Sau: "Mă înnebunesc după felul în care mi-i culegi pe licurici". - Ce licurici, bă? - Licurici adevărați, cărăbuși, bîzdîgănii. Tot un drac. Astea stânjenite. Care zice: "Mă înnebunesc după felul în care mi-i culegi pe cărăbuși"... - Există cărăbuși și cărăbuși... Sânt întîi droaia de ăia nevaloroși... Mici, pociți, tăciunoși, umblă tot timpul de parcă ar avea fața posomorâtă. Pe carapace o frig cu două șiruri de pete gălbui. Pe lângă carapace habar n-au de nici o antenă. Nici
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mătasea broaștei". Sau: "Mă înnebunesc după felul în care mi-i culegi pe licurici". - Ce licurici, bă? - Licurici adevărați, cărăbuși, bîzdîgănii. Tot un drac. Astea stânjenite. Care zice: "Mă înnebunesc după felul în care mi-i culegi pe cărăbuși"... - Există cărăbuși și cărăbuși... Sânt întîi droaia de ăia nevaloroși... Mici, pociți, tăciunoși, umblă tot timpul de parcă ar avea fața posomorâtă. Pe carapace o frig cu două șiruri de pete gălbui. Pe lângă carapace habar n-au de nici o antenă. Nici nu merită
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Sau: "Mă înnebunesc după felul în care mi-i culegi pe licurici". - Ce licurici, bă? - Licurici adevărați, cărăbuși, bîzdîgănii. Tot un drac. Astea stânjenite. Care zice: "Mă înnebunesc după felul în care mi-i culegi pe cărăbuși"... - Există cărăbuși și cărăbuși... Sânt întîi droaia de ăia nevaloroși... Mici, pociți, tăciunoși, umblă tot timpul de parcă ar avea fața posomorâtă. Pe carapace o frig cu două șiruri de pete gălbui. Pe lângă carapace habar n-au de nici o antenă. Nici nu merită să-ți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aduni un castron, doar să te lase vreo ucenică să miroși dopul de la o sticloanță... Mi-e și indiferent să-ți povestesc despre ei. O sută de mii de indiferenți fac de-abia cât un picioruș de la ăia cu nestemată. Cărăbușii cu nestemată sânt tot ce-a fătat natura mai doxat, ca să poți să-ți produci băutură pe ei. Balii, aproape cât degetul mare, țipluiți (adică parcă vârâți întregi într-o țiplă), au pe burtă o bosumflătură de fosfor, care, când
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Adică se prefăcu că participă și el, cu însuflețire, la discuție, vorbind iute și mișcîndu-și amețitor colacii buzelor, parcă ar fi melițat. - Psît, bre piele! Bă, Bruță! Mă tot întreb, cataroiule... De ce i-o fărâmița ciohordoaica pe scârbele de cărăbuși?! Și, dacă îi mărunțește la ea printre crăticioarele cu rântașuri, cărnuri, oțeturi de la conserve, din făbricuța de care spui tu?!... Nu i-o fi ei tîrșă 55 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Psît... Slobozi-ne-am în interesul șanțurilor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
chef să-ți încălzească cea mai mică bucățică de ciorbă. De trebuie să-ți încerci vastul pe ele și să le grăbești avântul cu vreo câțiva pumni?! Așa și cu fetele de împărați. S-ar fi căsătorit ele cu doi cărăbuși, probabil ca să le strălumineze ăia fofoloancele, ca pe niște vitrine. Și să crape de necaz alălalte fete de împărat care n-a întîlnit în viața lor cărăbuși. Dar eu crez că nu se merită, să strici vreun cărăbuș cu nestemate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Așa și cu fetele de împărați. S-ar fi căsătorit ele cu doi cărăbuși, probabil ca să le strălumineze ăia fofoloancele, ca pe niște vitrine. Și să crape de necaz alălalte fete de împărat care n-a întîlnit în viața lor cărăbuși. Dar eu crez că nu se merită, să strici vreun cărăbuș cu nestemate, pentru nici o coardă de împărat... Mai bine, dacă l-ai găsit, urci pe Stoian Militaru, faci la stânga, suni la numărul 245... 54 DANIEL BĂNULESCU pe tranșee! Asta
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu doi cărăbuși, probabil ca să le strălumineze ăia fofoloancele, ca pe niște vitrine. Și să crape de necaz alălalte fete de împărat care n-a întîlnit în viața lor cărăbuși. Dar eu crez că nu se merită, să strici vreun cărăbuș cu nestemate, pentru nici o coardă de împărat... Mai bine, dacă l-ai găsit, urci pe Stoian Militaru, faci la stânga, suni la numărul 245... 54 DANIEL BĂNULESCU pe tranșee! Asta, de groaza noastră, vede ea totul în roșu și sparge pavajele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o gogoașă roșie, plină de spini, care se umfla ca un cimpoi. Alături creșteau loboda și pelinul argintiu. Pe frunzele lui se oglindea nopțile luna știrbă a Cuțaridei. Pământul mișuna de gâze albastre, împodobite cu aripi străvezii. Fata tramvaistului cunoștea cărăbușul greoi de gunoi, care abia se mișca sub zaua lui neagră, și lungile mustăți ale lăcustei, și pielea albicioasă a rimelor grase, și culoarea ochilor de broscoi, și amestecul țarinei, și adâncimea cerului depărtat. Deasupra gropii, pluteau într-o lungă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Coltuc era sprijinit și într-o parte, și în cealaltă. Nu exista așadar pericol să cadă, ceea ce pentru el însemna că șade bine. Altminteri, dacă nu era nimeni în jur, odată căzut, nu se putea ridica singur, era ca un cărăbuș răsturnat pe spate. Închise ochii, amăgindu-și ațipeala cu căldura plitei și cu mirosul zemos de mâncare. Și-o închipui pe soră- sa dibuind pe întuneric căpețelul de lumânare și așezându-l în colț. Apoi, potrivind lemnul pe butuc, măsurând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Tractarea mai departe a coroanei - Proptirea și brăzdarea pomilor - Întinerirea pomilor - Realtoirea pomilor bătrâni - Înlocuirea pomilor pieriți - Tractarea pământului în pomăt. Capitul X. Animalele stricăcioase pomilor, boalele și alte neajunsnri. A) Animalele: Sugătoar[e]le - Paserile - Omidele - Gândacii de mai (cărăbuși) și coropișnițele - Diverse alte insecte. B) Boalele: Tăciunele - Cangrena - Curgerea de gumă și idropica - Gălbinarea și oftica - Mana - Încolăcirea și pătarea frunzelor - Putrezirea lemnului - Nerodirea. C) Alte neajunsuri: Mușchiul - Bureții și rugina - Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
idiță/ Ține-se de peliță,/ Pelea de carne,/ Carnea de os,/ Osul cu veninul jos,/Descântecul să fie cu folos”. Dacă nu se respectă cum se cuvine această zi, casa va fi invadată de gângănii și furnici. Unii străpung un cărăbuș cu un ac și dacă acesta nu moare până a doua zi, anul va fi mănos. Dacă broaștele cântă înainte de Alexii, vor fi zile calde cu mult soare. Pescarii care vor să pescuiască mult trebuie să țină post negru. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ceva la care nu are acces decât o persoană, cea care simte durerea. Ceea ce va fi exprimat, în § 293, prin următoarea alegorie: „Să presupunem că fiecare ar avea o cutie, iar în ea ar fi ceva pe care îl numim «cărăbuș». Nimeni nu poate să privească vreodată în cutia celuilalt; și fiecare spune că știe ce este un cărăbuș numai privind cărăbușul său. - Aici ar fi posibil ca fiecare să aibă un alt lucru în cutia sa. Ne-am putea chiar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
293, prin următoarea alegorie: „Să presupunem că fiecare ar avea o cutie, iar în ea ar fi ceva pe care îl numim «cărăbuș». Nimeni nu poate să privească vreodată în cutia celuilalt; și fiecare spune că știe ce este un cărăbuș numai privind cărăbușul său. - Aici ar fi posibil ca fiecare să aibă un alt lucru în cutia sa. Ne-am putea chiar închipui că un asemenea lucru s-a schimbat mereu. - Dar dacă acum cuvântul «cărăbuș» al acestor oameni ar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
alegorie: „Să presupunem că fiecare ar avea o cutie, iar în ea ar fi ceva pe care îl numim «cărăbuș». Nimeni nu poate să privească vreodată în cutia celuilalt; și fiecare spune că știe ce este un cărăbuș numai privind cărăbușul său. - Aici ar fi posibil ca fiecare să aibă un alt lucru în cutia sa. Ne-am putea chiar închipui că un asemenea lucru s-a schimbat mereu. - Dar dacă acum cuvântul «cărăbuș» al acestor oameni ar avea totuși o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
știe ce este un cărăbuș numai privind cărăbușul său. - Aici ar fi posibil ca fiecare să aibă un alt lucru în cutia sa. Ne-am putea chiar închipui că un asemenea lucru s-a schimbat mereu. - Dar dacă acum cuvântul «cărăbuș» al acestor oameni ar avea totuși o folosire? - Atunci ea nu ar fi aceea a desemnării unui lucru. Lucrul din cutie nu aparține, pur și simplu, jocului de limbaj; nici cel puțin ca un ceva; căci cutia ar putea să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
din punct de vedere conceptual. Este ceea ce Wittgenstein ne face să „vedem“ prin situațiile imaginare pe care le descrie, cum ar fi aceea în care pretindem 292 GÂNDITORUL SINGURATIC că un lucru care poate fi văzut de o singură persoană (cărăbușul din cutia noastră) poate să primească un nume și poate să fie descris. Prin punerea în evidență a acestei distincții gramaticale, devine clar cât de greșită este și impresia că psihologia ar studia o realitate diferită de cea care constituie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în Basarabia unde lucrase în primii ani. Printre alții mi-au rămas în minte două personaje despre care vorbea foarte mult și care vor rămâne în istoria teatrului. Primul era Constantin Tănase, minunatul actor de comedie ce juca la teatrul Cărăbuș, unde și unchiul meu era nelipsit. Cel de-al doilea era actorul Radu Beligan care deseori poposea și el la teatrul lui Tănase. De acolo mergeau uneori să mai pună țara la cale la câte un pahar de vorbă stropit
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de jigănii*. Căpătîi Copiii care nu stau cu capul pe căpătîi nu vor trăi mult. Căpistere Să nu lași căpisterea cu răsuri* pe ea, că roade Iuda, furca* pămîntului. Căprioară Cînd primăvara căprioarele sălbatice intră în sate e a bine. Cărăbuș Dacă într-o primăvară se arată mulți cărăbuși, apoi se crede că va rodi păpușoiul - și viceversa. Cărbune Cînd îți cere cineva cărbune, să nu-i ții tu să aprindă, că-ți cad dinții. Cînd iei un tăciune pentru foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
capul pe căpătîi nu vor trăi mult. Căpistere Să nu lași căpisterea cu răsuri* pe ea, că roade Iuda, furca* pămîntului. Căprioară Cînd primăvara căprioarele sălbatice intră în sate e a bine. Cărăbuș Dacă într-o primăvară se arată mulți cărăbuși, apoi se crede că va rodi păpușoiul - și viceversa. Cărbune Cînd îți cere cineva cărbune, să nu-i ții tu să aprindă, că-ți cad dinții. Cînd iei un tăciune pentru foc de la un vecin, trebuie să lași un cărbune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Există locuri unde la temelia casei se îngroapă trestia cu care a fost măsurată umbra unui om. Se crede că omul acela va muri în patruzeci de zile. (Gh.F.C.) Păpușoi Primăvara, dacă se vor vedea zburînd pe lîngă casă mulți cărăbuși e semn de mană în popușoi. Dacă primăvara este multă floare de jîr*, toamna va fi bună recoltă de popușoi. Dacă la arat găsești sub brazde mulți viermi și rîme e semn că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mulți cărăbuși e semn de mană în popușoi. Dacă primăvara este multă floare de jîr*, toamna va fi bună recoltă de popușoi. Dacă la arat găsești sub brazde mulți viermi și rîme e semn că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]