323 matches
-
și trimis sol la mine...Să știi, Mitruță, că îmi pare rău că nu mai poți fi cu noi. Dar, dacă te răzgândești cumva, ești bine venit oricând. Pe Cocoșitu o să-l punem la treabă, să afle el ce-i cărăușia. Păi de unde are să afle Aizic când vom face primul transport? a întrebat Mitruță. Nu ai spus că nu mai poți să mergi cu noi? Am spus, moș Dumitre, dar dacă îl luați pe Iordache, atunci merg și eu și gata
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și gata. Stii că nu-i rău Mitruță? Nu-i rău deloc. Ba îi foarte bine chiar. Intâi am fi mai mulți și apoi am pune capăt necazurilor tale, băiete... Asta-i drept, moș Dumitre și, ca să priceapă ce-i cărăușia, trimite-l pe Iordache la Aizic, să-i spună pe când să ne aștepte cu primul transport. Numai să mi-l aducă Pâcu și treaba îi ca și făcută. Mâine ți-l aduce plocon. Abia aștept, Mitruță. Vezi de te pregătește
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vlăguit de drum și muncă...Fata stătută...Ce mai? Poate să fie și un măturoi, da’ bărbat să fie.” - comenta în gând și își răspundea moș Dumitru, privindu-l atent pe Cocoșitu... Ei ce zici, Iordache, mergi cu noi în cărăușie? Ihâ! Merg, dacă mă luați. Numai că acolo îi muncă, nu șagă, și nopțile n-ai să le prea dormi acasă. Ihâ! Mi-o spus Mitruță cum îi. Si n-ai să dai înapoi când a fi greu? Doar n-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
seamă. Ceilalți cărăuși au rămas cu urechile ciulite. După o vreme, s-a auzit clar strigătul așteptat... La drum, flăcăi! a strigat moș Dumitru. Au coborât cu ușurință. Pâcu a folosit momentul și a ținut să evoce momente grele ale cărăușiei: Vă mai aduceți aminte cum coboram valea asta prin glod până la butucul roții, sau iarna, pe omăt până la brâu? Si unde mai pui că o făceam doar la lumina felinarelor. Altă cale nu era, Pâcule. Cine își dăduse cuvântul față de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
crâșmarul mătura curtea când s-au auzit bătăi în poartă: Acasă-i gospodarul? „Aista-i Dumitru cu ai lui, bată-l bucuria să-l bată!” De când vă aștept, oameni buni? Amu’ eram gata să cred că v-ați lăsat de cărăușie. Dar în sfârșit, ați venit.” - a răspuns în gând, dar și cu voce tare, Costache, lăsând să-i cadă măturoiul din mână. Să știți, oameni buni, că crâșma-i pustie! Uitați vă și voi. Nimeni și nimic nu mișcă în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
prea am haz la spus polojănii. Așa că toată nădejdea îi la matale - a răspuns Hliboceanu, în aprobarea celor din jurul mesei. Iordache Cocoșitu asculta cu gura căscată, plimbându-și privirea de la unul la altul. Ei, Cocoșitule, cum ți se pare în cărăușie? Iți place ori ba? l-a întrebat moș Dumitru. Ihâ! a răspuns monosilabic Iordache Cocoșitu. Vezi, Pâcule? Si lui Cocoșitu îi plac poveștile tale. Să te prind eu că data viitoare faci mofturi, că ți-ai aprins paie în cap
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a alergat la moș Dumitru. Aista-i omul, jupâne. Uite-te la el. Doboară un taur dacă își pune mintea. A doborî el un taur, da’ pe mine nu mă interesează asta. Eu vreau să știu dacă îi bun pentru cărăușie. Te mai îndoiești, jupâne? Nu ai văzut cum a descărcat singur un car plin? Si apoi l-am luat ca să nu ne apuce recolta vitoare cu marfa necărată. In acest timp, Mitruță aștepta hotărârea lui Aizic cu inima cât un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sporovăind. Capetele plecate unul către altul le dădea aerul că vorbesc în taină. Această părere nu era departe de adevăr...De multă vreme, lui moș Dumitru îi umbla prin cap un gând stăruitor: „Mi-a fi deajuns o viață de cărăușie. Ar cam fi vremea să las locul la alții mai tineri și eu să mă adun pe acasă.” In cele din urmă, a grăit către Pâcu: Pâcule, îți mai aduci aminte când îți spuneam ce voi face când am să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vremea să las locul la alții mai tineri și eu să mă adun pe acasă.” In cele din urmă, a grăit către Pâcu: Pâcule, îți mai aduci aminte când îți spuneam ce voi face când am să mă las de cărăușie? Dacă aș ține minte toate prostiile spuse de tine sau de alții ar trebui să iau câmpii. Ce spuneai, mă rog? Stiu bine că și ție îți umblă prin cap aceleași gânduri, dar o faci pe niznaiu. Chiar o fac
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
câmpii. Ce spuneai, mă rog? Stiu bine că și ție îți umblă prin cap aceleași gânduri, dar o faci pe niznaiu. Chiar o fac pe niznaiu. Dar... Dar ce, Pâcule? Cine să rămână în locul nostru dacă noi ne lăsăm de cărăușie? Iaca la asta mă tot gândesc și eu de o vreme încoace și nu mă pot hotărî, Pâcule. Da’ tu nu te-ai uitat în jurul tău să vezi cum se mișcă oamenii? M-am uitat eu și chiar m-am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
acela. Tu ce zici? Ai nimerit-o, Dumitre...Si la iarmaroc când mergem? Pentru ce, Pâcule? Cum pentru ce? Pentru ce? Da’ scurtă minte mai ai, Dumitre! Păi nu spuneai tu că?... Ce spuneam, omule? Că atunci când ne lăsăm de cărăușie ne ducem la iarmaroc și... Si ce? Nu am mai fost noi la iarmaroc? Si ne luăm câte un armăsar? Spuneam, dar...dar acum, numai gândindu-mă că la ceasul aista nu voi mai bate șleaul spre casă mă trec
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
trec fiorii plânsului... Doar nu ești muiere, Dumitre - l-a atenționat Pâcu, ducând mâna la ochi... Mă mai gândesc și la... La ce, Dumitre? Că tu numai la prostii te poți gândi. Mă întreb cine a mai vrea să facă cărăușie? Numai să dăm zvon și să vezi câți se înghesuie să devină cărăuși. Si iar mă întorc și zic... Intoarce-te, Dumitre, dar nu mai zi nimic, că odată cu înserarea asta parcă se lasă amurgul și în sufletul meu... Ba
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pălărie, doar devenise cineva, asemeni fostului său dascăl, era salutat de toți, fiindcă acum era și el domn. Mai toți consătenii lui aveau cai, și în timpul iernii, când nu aveau prea mult de lucru la câmp sau în grădină, făceau cărăușie până la Prut, adunând de prin sate sumane pe care le băteau în pive, după care le aduceau înapoi gospodarilor. Din față, stârnind colbul drumului uscat, apăru o căruță. Era bădia Niculae, vecinul de peste drum. Văzându-l, uită toate gândurile despre
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Când totul e gata, mâncăm terci la micul dejun. Rong îmi dă două nuci pe care le-a păstrat de anul trecut. Insistă să le mănânc pe amândouă pentru a-mi purta noroc, iar eu îi fac pe plac. Sosesc cărăușii. Rong mă ajută să nu târăsc rochia pe pământ până când cărăușii mă ridică în lectică. Kuei Hsiang poartă hainele tatălui nostru. Îi spun că arată ca un stegar, cu excepția faptului că trebuie să învețe să-și încheie nasturii cum trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
că toată lumea s-a săturat și e dornică să plece înapoi. Și totuși, eticheta nu poate fi încălcată. Șirul de oameni din fața mea continuă să crească. Se întinde de la poarta de intrare până la pavilionul din piatră. Văd cu coada ochiului cărăușii care își spun glume și gărzile ce par plictisite. Caii lovesc din copite. Vântul deșertului trimite de departe un șuierat sinistru. Când soarele ajunge deasupra capetelor noastre, mulți miniștri renunță la rigoarea manierelor și își slăbesc nasturii de la guler. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
această cauză transporturile pe distanțe lungi se făceau destul de rar și numai atunci când pe parcurs se asigura hrana animalelor de tracțiune fără mari cheltuieli. Transporturile în acea perioadă, în marea lor majoritate, erau efectuate de către țărani sub forma așa numitei cărăușii și de către harabagii. Cărăușia îi procura țăranului o parte din moneda lichidă, de care avea nevoie pentru a-și achita obligațiile în bani către stat și a-și cumpăra ceea ce avea nevoie de pe piață. Creșterea producției de mărfuri și a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
distanțe lungi se făceau destul de rar și numai atunci când pe parcurs se asigura hrana animalelor de tracțiune fără mari cheltuieli. Transporturile în acea perioadă, în marea lor majoritate, erau efectuate de către țărani sub forma așa numitei cărăușii și de către harabagii. Cărăușia îi procura țăranului o parte din moneda lichidă, de care avea nevoie pentru a-și achita obligațiile în bani către stat și a-și cumpăra ceea ce avea nevoie de pe piață. Creșterea producției de mărfuri și a nevoilor țărănimii au fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moneda lichidă, de care avea nevoie pentru a-și achita obligațiile în bani către stat și a-și cumpăra ceea ce avea nevoie de pe piață. Creșterea producției de mărfuri și a nevoilor țărănimii au fost cauzele principale ale marii răspândiri a cărăușiei în acea epocă. În memoriul lui M. Sturdza, din 1823, asupra stării Moldovei se indicau la 8 din cele 17 ținuturi ale Moldovei, drept ocupație principală a locuitorilor, cărăușia. Era vorba de ținuturile Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Dorohoi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a nevoilor țărănimii au fost cauzele principale ale marii răspândiri a cărăușiei în acea epocă. În memoriul lui M. Sturdza, din 1823, asupra stării Moldovei se indicau la 8 din cele 17 ținuturi ale Moldovei, drept ocupație principală a locuitorilor, cărăușia. Era vorba de ținuturile Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Dorohoi și Botoșani. Cărăușii, în marea lor majoritate, erau țărani clăcași și urmarea firească a exercitării acestei îndeletniciri a fost conflictul cu boierul. Acesta din urmă era interesat, pe de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în vremea când clăcașul dispunea de mai mult timp liber. Cum și numărul depozitelor de mărfuri la Galați era insuficient, transporturile se efectuau în restul anului, adică în lunile de muncă agricolă. De aceea, oricât de răspândită ar fi fost cărăușia, ea era totuși îngrădită de îndatoririle de clăcaș ale cărăușului și era departe de a satisface nevoile țării. În acele condiții apare și se răspândește harabagilâcul, ca un serviciu de transport legat de nevoile orașului, ale negustorului. Acest serviciu de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și Focșani, care erau date casei doctorilor din cele două orașe. Metoda de arendare a venitului provenit din harabagilâc a fost cauza multor abuzuri ale statului față de vătav și ale vătavului față de harabagii. Harabagiii, la rândul lor, se răzbunau pe cărăușii țărani, impunându-le taxe, deși aceștia din urmă nu erau obligați să se înscrie în vătăjiile de harabagii. Oarecare ordine în această privință avea s-o aducă Regulamentul Organic. O altă problemă importantă este aceea a vitezei cu care se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al doilea rând, viteza de deplasare este mult mai mare, iar cheltuielile de întreținere și administrare a cursului navigabil și a mijloacelor de transport sunt mult mai mici. În afară de acestea, transporturile pe apă erau sustrase caracterului nesigur și periodic al cărăușiei dependente de proprietar, de starea timpului etc. De aceea, în 1837, Anagnoste Michel se socotea îndreptățit să spună: „folosiți unele din aceste râuri; faceți navigabile unul sau două din aceste cursuri de apă; veți crea un ansamblu imens de comunicații
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de îndatoriri feudale față de stăpânul moșiei. În art. 32, anexa lit. Z din Regulamentul Organic, se spune că birnicii „au dreptul, după obiceiul pămîntului, de a-și întrebuința meseriile ce uneltesc a butnăriei, a cărăriei, a rotăriei, a morăriei, a cărăușiei, a pescăriei, a teslăriei, a pietrăriei i altele de acest fel rucodelnice [manuale] meșteșugărești, fără a fi siliți de a-și lua patente. Iar a deschide dughene prin târguri și a se strămuta cu locuința din sate nu sunt volnici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bresle, suntem convinși că concluzia noastră ar rămâne pe deplin întemeiată și chiar confirmată. Unii dintre țăranii înscriși printre birnicii orașelor se îndeletniceau cu agricultura dacă reușeau să ia în posesie un lot de pământ din moșia orașului, alții practicau cărăușia dacă își păstraseră boii, cei mai mulți însă lucrau vremelnic ca angajați „pe la unii și alții”. Iată, de pildă, cu ce se îndeletniceau cei 61 de birnici veniți în despărțirea a III-a a orașului Iași între 1845-1851: 2 erau păzitori, 3
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și confirmat. Situația materială precară a birnicilor rezultă din îndeletnicirile lor. O parte dintre ei, îndeosebi cei statorniciți de mai multă vreme în orașe sau originari acolo, practicau agricultura și creșterea vitelor pe moșiile orașelor. Mulți însă se ocupau cu cărăușia, harabagilâcul, erau argați, zilieri ș.a.m.d. Am văzut mai sus cum toți cei 61 de birnici strămutați în despărțirea a III-a a orașului Iași, între 1845-1851, au fost angajați ca argați, vizitii, sacagii, rândași, portari etc. Birnicii orașelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]