601 matches
-
acesta, am regăsit-o În biblioteca mea și, revăzându-i titlul, mi-am zis: tot ce-am scris aici am citit, de fapt, cu zece ani În urmă și am uitat sau ce am căutat eu aici se găsește, În cărticica asta. De supărare, nici n-am mai deschis-o până azi. Ovidiu Mircean: Trebuie să vă mărturisesc că am pierdut firul discuțiilor de vreo douăzeci de minute, În sensul că, din câte am Înțeles din acest text, până la urmă, alteritatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cronici (Scriitori și cărți)”. Criticul recenzează majoritatea aparițiilor editoriale importante ale momentului: Șantier, Huliganii de Mircea Eliade, Donna Alba de Gib I. Mihăescu, Opera lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, Orizont și stil de Lucian Blaga, Logodnicul de Hortensia Papadat-Bengescu, Cărticică de seară de Tudor Arghezi, Avram Iancu de Lucian Blaga, Orașul cu salcâmi de Mihail Sebastian, traducerea în proză făcută de E. Lovinescu după Odiseea lui Homer ș.a. Rubrica „Note (Idei-Oameni-Fapte)”, alcătuită după modelul din „Gândirea”, conține cronici, consemnează evenimente
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
M. în reportajul București-Sakkarah (1913). Vestigii, moschei, muzee, maiestuos-enigmaticele piramide sunt descrise în cuvinte simple de călătorul în drum spre Sahara, ale cărui tresăriri de încântare rămân departe de pragul expresivității. Mai puțin rutiniere ar fi notațiile din Ierusalim (1914), cărticică unde autorul reconstituie, fără pretenții de stil, itinerarul său de pelerin la Locurile Sfinte. Minuțios ca îndeobște, atras de detaliul care cât de cât semnifică, evlaviosul („căzui în genunchi și sărutai piatra funerară”) e cotropit, după propria spusă, și de
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
de silabe egal pentru fiecare vers, chiar dacă schemele strofelor au fost foarte variate. Varietatea și regularitatea au devenit caracteristicile acestor compoziții, o dată ajunse la maxima lor dezvoltare. Termenul kontakion desemnează (în general vorbind) o omilie în versuri. Termenul grec însemna „cărticică” și poate fi un diminutiv de la kontax sau kontos, cuvânt destul de rar care desemnează bastonașul de lemn în jurul căruia era înfășurată hârtia unui volumen; potrivit explicației lui Grosdidier de Matons, prin metonimie, termenul ar fi ajuns să denumească volumul însuși
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de perspectiva unificării Principatelor sub suzeranitate turcească, dezavuând totodată (în broșuri redactate în franțuzește) ingerințele țarismului în Țările Române. În 1835, la Paris, servindu-se de niște note ale unchiului său I. Câmpineanu, publică, sub inițialele M de L***, o cărticică, Coup d’oeil sur l’état actuel de la Valachie et de la conduite de la Russie relativement à cette province. Tot în franțuzește și tot ascuns îndărătul unor inițiale fanteziste (M de MO***), elaborează, în 1838, cu ajutorul profesorului francez Satur (pentru partea
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
lui Homer (e drept că numai primele două sute de versuri). Interesant apare cărturarul în ipostaza de moralist. Spirit raționalist, înrâurit de filosofia luministă, el probează reale aptitudini speculative atunci când ia în discuție unele chestiuni de etică. În comentariile dialogate din Cărticică coprinzătoare dă cuvintele ce am auzit dă la însuș cugetul mieu (definitivată înainte de 1820), se străduiește să lămurească relativitatea unor concepte, sugerând totodată o politică de guvernare întemeiată pe rațiune. Urmărit de ideea unificării lingvistice, întocmește o gramatică, Băgări de
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
polemică sau moralizatoare, fără Însă a rămâne prin această neutră. Modelul său etic este un personaj precum Béranger, eroul din Rinocerii, piesa de teatru a lui Eugen Ionescu, deseori evocat În România de la o vreme. O operație de spălare ideologică Cărticica lui George Voicu consacrată «mitului Nae Ionescu» este un excelent studiu de caz privind contribuția elitei intelectuale românești, după 1989, la această «sub-cultură a conspirației». Acest filosof și publicist, considerat tatăl spiritual al «tinerei generații» din anii ’30, transfigurata astăzi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de silabe egal pentru fiecare vers, chiar dacă schemele strofelor au fost foarte variate. Varietatea și regularitatea au devenit caracteristicile acestor compoziții, o dată ajunse la maxima lor dezvoltare. Termenul kontakion desemnează (în general vorbind) o omilie în versuri. Termenul grec înseamnă „cărticică” și poate fi un diminutiv de la kontax sau kontos, cuvînt destul de rar ce desemnează bețișorul de lemn în jurul căruia era înfășurată hîrtia unui volumen; potrivit explicației lui Grosdidier de Matons, prin metonimie, termenul ar fi ajuns să denumească volumul însuși
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
N. Cantonieru, George Boldea, precum și cronici și recenzii la volume de Titu Maiorescu (Critice), Ion Minulescu (3 și cu Rezeda 4), Ionel Teodoreanu (Golia), Tudor Teodorescu- Braniște ( Băiatul popii), Al. Lascarov-Moldovanu (Mamina), Anton Holban (Ioana), Aron Cotruș (Horia), Tudor Arghezi (Cărticică de seară), Damian Stănoiu (Pensionarii), G. M. Vlădescu (Moartea fratelui meu), Pericle Martinescu (Adolescenții de la Brașov), I. Valerian (Cara-Su), V. Voiculescu (Urcuș), Victor Papilian (Fără limită), Cezar Petrescu (1907). Numărul 18-19/1935 este dedicat lui Ilarie Chendi. Semnează amintiri
LANURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287745_a_289074]
-
și literatură”, „Zimbrul”, „Foiletonul Zimbrului”, „Revista română”, „Album macedo-român”, „Revista contimporană”, „Familia”, „Literatorul”. Împreună cu G. Baronzi, face să apară, în 1859, foaia politică, literară și științifică „Zioa”, cu existență efemeră. Mai mult succes va avea cu „Revista Carpaților” (1860). În cărticica de versuri Ceasurile de mulțemire a lui Gheorghe Sion (1844) sunt strânse spovedaniile unui melancolic, care își plânge, în tonuri minore, ofurile unui amor neîmplinit. Nu e mai multă poezie nici în volumul, înrâurit de Béranger, Din poeziile lui George
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
în „Luceafărul”, iar editorial în 1996, cu volumul de eseuri Lucruri. A contribuit la lucrări colective de artă teatrală și cinematografică, iar în 1993 a inițiat, a scris și a editat, în colaborare, seria de povestiri și compilații pentru copii „Cărticica cu povești”, apărută la Editura Net. Este membru fondator al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. În paginile eseistice din Lucruri S. are în vedere în primul rând valorile culturale care reprezintă lucrarea civilizatoare a câtorva sute de ani, dar investighează din aceeași
SILVESTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289671_a_291000]
-
literaturii pentru copii. Numele său adevărat este Ion N. Teodorescu, iar pseudonimul său, Arghezi, provine, explică însuși poetul, din Argesisvechiul nume al Argeșului. A scris proză și literatură pentru copii. Printre volumele sale se numără: ,,Cuvinte potrivite’’, ,,Cartea cu jucării’’, ,,Cărticica de seară’’, ,,Povestirile boabei și ale fărâmei’’. În volumul ,,Cartea cu jucării’’ apar personaje principale copiii scriitorului, Mitzura și Baruțu, în ,,Hoțu’’, ,,Judecata’’, ,,Plicul’’, ,,Zmeul’’. Opere din vol ,,Prisaca’’: ,,Stupul lor’’, ,,Fetica’’, ,,Tâlharul pedepsit’’ din vol. ,,Cartea cu jucării’’: ,,Jucăriile
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, de la 3 octombrie 1904 la 2 ianuarie 1905, cu subtitlul „Mică revistă pentru literatură, știință și artă”. În primul număr redacția precizează: „Ceea ce dorim, însă, e ca revista noastră să poată deveni o cărticică populară, menită a procura publicului cititor și tineretului idealist o distracțiune plăcută, dezvoltându-i totodată și cunoștințele literare, științifice și artistice”. Sunt incluse în sumar versuri de H. Coșoi, Lazăr Spiridon Bădescu (sub pseudonimul Delacăscioare), Al. Gherghel, Const. Nutzescu, M.
SPRE IDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289838_a_291167]
-
materia a două volume intitulate Calmul valorilor (1971) și Utilul și plăcutul (1973). Printre ediții, prefețe și traduceri (Ion Pillat, W.H. Pater, Chesterton, Eliot, Hölderlin, Gottfried Benn ori textele din Eseul englez, I-II, 1975), N. mai compune o cărticică inedită de proză, Simptome (1969). Mimând canonul literar al fragmentelor, minieseurile aforistice și paradoxale de aici tratează teme absolut indiferente în sine, dincolo de care suverană rămâne norma unică, cea a jocului, dictată de un autor-magister ludi. Funcționând ca o supapă
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
și fapte din secolul al XVIII-lea românesc, București, 1999. Traduceri: Nuvela polonă contemporană, București, 1965 (în colaborare cu Alice Gabrielescu); Zofia Posmysz, Pasagera, București, 1967 (în colaborare cu Alice Gabrielescu); Janusz Korczak, Regele Macius întâiul, București, 1969; Kazimierz Brandys, Cărticica, București, 1976; Stanislaw Lem, Ciberiada, București, 1976, Glasul Domnului, București, 1997, Catarul, București, 1998; Jan Potocki, Manuscrisul găsit la Saragosa, I-III, pref. trad., București, 1989; Ryszard Kapușcinski, Împăratul, București, 1991, Abanos, București, 2002. Repere bibliografice: Velea, Plămada, 377-381; Literatura
MITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
în pofida unui spirit de observație care ratează rareori. Cronicile literare sunt scrise prietenos, cu o mână de poet gata să-și înflorească textul cu metafore gingașe. Era elev în penultima clasă de liceu când, în 1920, i se tipărea o cărticică de schițe și nuvele, Din taina sufletului. Ca autor de proză, M. se comportă contradictoriu. Ademenit, la început, de zonele stranii, de fantasmele spăimoase ale subconștientului, cu lunecări în macabru, cultivă, pe de altă parte, în izvodirile lui sămănătoriste, îndatorate
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
Românească (1883). I-a încropit și o schiță biografică, ajutat și de fiul autorului, Sender Schwartz. În anul 2000 apare la Editura Hasefer, cea de-a patra ediție, sub îngrijirea lui Țicu Goldstein, care descoperă și publică într-o anexă cărticica pierdută din 1864, adăugând și o utilă postfață despre receptarea scrierilor autorului. Broșurile lui M. erau vândute în timpul vieții sale cu bani puțini, pe ultima copertă stând scris: „Prețul acestei cărți după inima omului și după meritul lui Cilibi Moise
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
critic al rațiunii și de a le aprecia în raport cu rezultatele la care conduce acest examen. Dincolo de ceea ce cititorul avizat din zilele noastre ar putea percepe drept amatorism sau superficialitate în prezentarea filosofiei lui Kant, modul cum este înfățișată aceasta în cărticica lui Zalomit este reprezentativ pentru evaluarea rostului filosofiei din perspectiva ideii luminării. Nimic nu-i mai sigur decât natura imuabilă a rațiunii - acesta este spiritul filosofiei lui Kant; dar întotdeauna trebuie să revenim la cercetarea ei, înaintea tribunalului în fața căruia
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
dacă e musai se scoală și devreme. Ca noi toți, nu? În privința jocului de șah, precizările sunt de asemenea limpezi: N-aș afirma că nivelul lui se ridică la cel al unui turneu. Nu știu de unde-a făcut rost de cărticica cu strategiile de joc publicată la Leipzig, dar îi place pentru că preferă metoda continentală a desenării pătratelor pe tabla de șah. Dar nu știu să fie un jucător de cărți. În chestiuni mai sofisticate, răspunsurile lui Chandler sunt pline de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
minute, cu un zgomot asemănător cu acela a 1000 de puști”. (Gazette de France, 21 mai 1790). “La 26 martie 1790, la 2 ceasuri din noapte, s-a cutremurat pământul foarte, ținând cam un sfert de ceas” (Notiță de pe o cărticică intitulată Slujba osebită a Sf. Prea Cuviosului părintele nostrum Nicodim). În anul 1791, în zona Vrancea, a avut loc un cutremur “mărișor”. 5 aprilie 1793, ora 10 și 30 de minute: “două scuturături zdravene în Transilvania”, notează un preot pe
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
2 ori, dar n-au știut oamenii, fiind trudiți”. În 1798, “s-au cutremurat pământul în luna martie, în ziua 14, pe la 3 ceasuri din zi, fiind liturghie în biserică” (După o însemnare a lui Radu Zugravu, făcută pe o cărticică bisericească). La 28 octombrie 1802, a avut loc Cutremurul cel mare, cum este cunoscut în statistica seismelor din țara noastră. La București, cutremurul a ținut 2 minute și jumătate, fiind descris astfel de către Dionisie Eclesiarhul: “Mișcările solului semănau cu acele
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
aceste imagini ale „vidului vital” ce se lărgește necontenit și cuprinde lumea fizică și morală, într-o strânsă comunicare. EUGEN SIMION SCRIERI: De pe pământ, pref. Mihu Dragomir, București, 1963; La ritmul naturii, București, 1966; Norii, București, 1968; Agonice, București, 1970; Cărticică de doi ani, București, 1970; Coline, București, 1970; Aventurile extraordinare ale lui Hap și Pap (în colaborare cu Adrian Păunescu), București, 1970; Sala nervilor, București, 1972; Leac pentru îngeri, București, 1972; Cărticică de trei ani, București, 1972; Răsad de spini
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
București, 1966; Norii, București, 1968; Agonice, București, 1970; Cărticică de doi ani, București, 1970; Coline, București, 1970; Aventurile extraordinare ale lui Hap și Pap (în colaborare cu Adrian Păunescu), București, 1970; Sala nervilor, București, 1972; Leac pentru îngeri, București, 1972; Cărticică de trei ani, București, 1972; Răsad de spini, București, 1973; Pasteluri, București, 1974; Cărticică de patru ani, București, 1974; Ape cu plute, București, 1975; Limanul orei, București, 1976; Poeme, pref. Eugen Simion, București, 1977; Ploi de piatră, București, 1979; Umbră
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
Coline, București, 1970; Aventurile extraordinare ale lui Hap și Pap (în colaborare cu Adrian Păunescu), București, 1970; Sala nervilor, București, 1972; Leac pentru îngeri, București, 1972; Cărticică de trei ani, București, 1972; Răsad de spini, București, 1973; Pasteluri, București, 1974; Cărticică de patru ani, București, 1974; Ape cu plute, București, 1975; Limanul orei, București, 1976; Poeme, pref. Eugen Simion, București, 1977; Ploi de piatră, București, 1979; Umbră pentru cer, București, 1981; Cărticică de cinci ani, București, 1983; Cină bogată în viscol
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
1972; Răsad de spini, București, 1973; Pasteluri, București, 1974; Cărticică de patru ani, București, 1974; Ape cu plute, București, 1975; Limanul orei, București, 1976; Poeme, pref. Eugen Simion, București, 1977; Ploi de piatră, București, 1979; Umbră pentru cer, București, 1981; Cărticică de cinci ani, București, 1983; Cină bogată în viscol, București, 1983; Planta memoria, București, 1985; Cheia închisă, București, 1987; Pietre sălbatice, București, 1988; Cărticică de șase ani, București, 1988; Ultima Thule, București, 1990; Zgomotocicleta, București, 1996; Foșnet fabulos, Timișoara, 1997
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]