392 matches
-
Și de data asta președintele comunității ținea În mână autorizațiile și spunea că nu sunt reale. La Vindiceni m-am Întâlnit cu niște cunoștințe care stăteau În gazdă la o fată ce lucra la jandarmerie. Ei au vorbit cu un căruțaș care urma să vină În zori de zi, să plecăm la Tropova. M-au luat să dorm la ei. Eram deja În pat când a venit fata care lucra la jandarmerie, spunându-mi că Mocanu m-a rugat să vin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cândva a reînceput să lucreze. Fabrica funcționa pe bază de sfeclă-de-zahăr care se aducea cu căruțele, iar căruțele treceau prin colonie, pentru că drumul principal trecea prin colonie: enorm de multă sfeclă-de-zahăr cădea din acele căruțe; eu nu cred că acei căruțași nu făceau ceva la căruțe ca să cadă sfecla. Nu se fura din căruțe, nimeni nu avea curajul să fure, dar, dacă pica pe jos, puteai s-o iei... Atâta sfeclă de zahăr a căzut În acea colonie și atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pentru modificarea, completarea și abrogarea unor dispozițiuni din legile cu taxe și impozite. Decretul nr. 179, publicat în Buletinul Oficial nr. 59 din 13 iulie 1950, pentru înregistrarea și autorizarea de funcționare a întreprinderilor comerciale sau industriale, a meseriașilor și căruțașilor din sectorul particular, a comercianților ambulanți și pentru declararea unor stocuri de marfuri, materiale și materii prime. Decretul nr. 144, publicat în Buletinul Oficial nr. 94 din 12 septembrie 1951, pentru acordarea avansurilor în contractele de aprovizionare a bibliotecilor. Decretul
DECRET nr. 691 din 28 decembrie 1973 privind declararea ca abrogate a unor acte normative*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135700_a_137029]
-
liricul prin excelență al picturii noastre clasice. Dovada o furnizează analiza elementelor constitutive: lumina, spațiul, forma, culoarea. Dacă Andreescu slăvește materialitatea, densitatea lumii, Grigorescu face formele să plutească în aer, pictează pajiști însorite, păduri dese, luminișuri, ciobani cu căciuli mițoase, căruțași ce-și mână pe drumurile prăfuite atelajele de boi, țărănci torcând sau stând la poartă, care cu boi, căruțe venind de la bâlci, o natură liniștită, luminoasă, senină, primăvăratică. Dacă poporul nostru are conștiința unui peisaj românesc distinct, faptul se datorează
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vedem, cine a fost omul, muncitorul naval și apoi directorul celei mai mari unități industriale din Oltenița. Ion V. Cristea s-a născut la 17 ianuarie 1920 în Oltenița, într-o familie cu trei copii. Tatăl său, Vasile Cristea, era căruțaș și unul dintre gospodarii urbei. Făcea cărăușie, având căruță și cai, atât în port, unde se încărcau și descărcau cereale și alte produse, dar și în localități învecinate. Fiul cel mare, Ion, va urma cursurile primare și apoi Școala de
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
mult mai simplu: de o căruță. „Lanțul de fier” e cel pentru piedică. îmi bazez răspunsul pe analogia cu o situație descrisă de Traian Demetrescu într-o schiță de-a sa: „Aproape în toate zilele, la aceeași oră de dimineață, căruțașul trecea pe sub fereastra mea. Era ceasornicul meu”2) Ce căruțe aveau un mers atît de regulat? Cele ce aprovizionau piețele și cele ale aparilor. Tip anxios, Bacovia e iritat atît de zgomotul lanțului, cît și, mai ales , de repetarea lui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1915, p. 66. 6. „Țiganul”, în Obraze și măști, Ed. Cartea Romînească, 1922, p. 18. 7. Ed.Alcalay, BPT, 1907. 8. Rodo-, „Pierrot în negru”, în Viața Romînească, 8, vol.31, 1913, p. 292. Enigme 1. Opere, p. 116. 2. „Căruțașul”, în Scrieri alese, ediția cit., p. 267. 3. „Ființă supremă” e sinonimul formulei „ființă superioară”, folosită adesea în epocă, inclusiv în textele științifice, pentru a evita referirea directă la Dumnezeu. în deceniul al doilea, mulți dintre intelectualii formați în secolul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
serveau drept amuzament dar examinau și o problemă urbană, aceea a tâlharilor și a hoților de buzunare londonezi, sau ceea ce numim astăzi "escrocul". John Taylor, "poetul apei", a descris în secolul al XVII-lea cum traiul barcagiilor era amenințat de căruțași, iar Henry Peacham a scris despre o rivalitate asemănătoare în a sa Coach and Sedan ("Caretă și Lectică") în 1636. În mod similar, Dekker a scris din experiența proprie despre viața din închisoare în a cincea ediție din Lanthorn and
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un kilogram și jumătate pe cap, a început să înjure [,] "La naiba să-l ia, dacă ar ieși afară ar face mai mult prăpăd decât Samson printre filisteni cu maxilarul măgarului. ["] În timp ce scuipa și înjura de mama focului, propriul său căruțaș, dând biciul pe spate ca să lovească caii, i-a făcut o tăietură pe nas din greșeală, de s-a dat înapoi de parcă ar fi fost împușcat. Neștiind de unde a venit lovitura, s-a retras spumegând în palatul său de piele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aceste cazuri sunt mai puțin numeroase ca în trecut. În trecutul românesc, chiar cel mai apropiat, se întâlnesc regiuni întregi dedate la ocupații profesionale continuate din tată în fiu. Cum erau satele de agricultori, erau sate de pescari, rotari, ciobani, căruțași, viticultori etc., în care majoritatea locuitorilor lor nu-și schimbau ocupația. Așa cum îmbrăcămintea era fixată pe regiuni și nimeni nu avea curajul să o modifice, așa era și cu felul de muncă. Un bănățean, un ungurean, un muntean, un moldovean
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la dreapta mea, aprinde o țigare și pornim în jurul orașului. În statul New-York e nevoie de un examen sumar pentru conducere, dar sunt state în care nu e nevoie. În definitiv ca să conduci o căruță e nevoie de examen? Un căruțaș care nu cunoaște legea circulației nu e întrebat de nimeni și poate provoca grave accidente. De altfel, statisticile demonstrează că cele mai multe și mai grave accidente le provoacă așii volanului, sau tinerii prea încrezători în măiestria lor. Partenerul meu avea oarecum
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ajuns,am găsit poarta încuiată, părinții fiind plecați la câmp cu treburi. Fratele Mihai care era cu doi ani mai mic decât mine,era în armată, pe la Medgidia la trageri cu tunurile lor A.A. Fratele mai mic Petrea, era căruțaș și ucenic la toate muncile gospodărești, înlocuindu-ne pe noi, cei plecați prin lume. Cum am intrat în curte și-n casă, nu mai țin minte, dar am adormit buștean, fiind foarte obosit.Când au venit părinții și au intrat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Fusesem condamnat la confiscarea averii și individul acela, ca executor judiciar, făcuse tot ce-i stătea în putință ca să ia jumătatea mea din lucruri. A ales ce-i plăcea lui, ba a obligat-o pe Sanda să plătească și un căruțaș țigan ca să i le transporte. Am aflat și că unul din securiști pusese ochii pe motocicletă și tot se interesa unde era. Toate acestea pentru a putea face formele ca s-o scoată de pe lista oficială și s-o păstreze
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
spațiului mioritic. Iar Noica, precum Blaga sau Motru, nu făcea altceva decît să capteze, prin filosofie, fenomenul românesc. Ne întrebam pe care din faliile limbii noastre și-a exersat Noica hermeneutica, pentru a decanta spiritul rostirii românești. Similar cu limba căruțașilor și tăbăcarilor la care Platon făcea apel în dialogurile sale, Noica pare să ne trimită, cum s-a observat 66, la lexicul primitivilor moderni, la cei care vorbeau în cătune, colibe și bordeie, personaje care i-au furnizat materia primă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o noapte a ars fânul, au ars grajdul și casele. După incendiu, cu ce am reușit să scăpăm, ne-am mutat peste drum, tot pe strada Nicolina și lângă piață. În curte, numai evrei. Îmi amintesc de un amărât de căruțaș cu familie foarte numeroasă și toți bolnavi de nervi, numai bătrânul și caii nu aveau voie să fie bolnavi, ei trebuiau să aducă bani pentru mâncarea nebunilor. Mă împrietenisem cu Iosif, băiatul mai mic al cotigaragiului, tovarăș de joacă. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
puțin șapte puncte bătrâna cale de comunicație. Acolo unde cerințele mașinilor moderne, viteza impusă de deplasările actuale au reclamat pante rezonabile, s-au construit serpentine generoase, dublând distanțele între localități. Actuala șosea națională a renunțat la pantele mai abrupte, unde căruțașii erau obligați să înhame mai multe perechi de cai sau de boi pentru a putea depăși dificultățile urcușului. Ele au rămas doar o amintire, o mărturie a trecutului, numai acolo unde noii ciocoi, năvălitorii moderni ai zonei, nu au reușit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
aceasta tata a fost scutit de stagiul militar, fiind cel mai mic și având obligația să și întrețină părinții și să cultive cele 20 ha. de pământ. Printre locuitorii comunei Alexandreni erau și mulți evrei care erau negustori, croitori, cizmari, căruțași, farmaciști și medici. În Alexandreni era sediul Poștei, era un notar de stat, gara C.F.R. și în fiecare joi era târg de vite și alte bunuri materiale ce se vindeau și se cumpărau. Am terminat școala primară din sat, unde
AMINTIRI DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
adapteze corpului și să simuleze sarcina. Trăsurile de Hereasca: Sunt cunoscute acele trăsuri zise „de Hereasca“, cu coviltir, acoperite. Ei bine, acest coviltir, bine acoperit și bine căptușit, cuprindea în toată întinderea o mare cutie de tinichea plină cu spirt. Căruțașii: Am văzut căruțe al căror fund era dublu, iar înăuntru aceleași cutii cu spirt. Am văzut o căruță de chiristigiu a căreia osie era găurită și înăuntru tubul cu spirt. Butoaiele cu dublu fund: la control se declara vin, fiindcă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
strânsură mi-au fost alături și ne compătimeau. Mama, de ziua ei, a avut parte de-un "cadou" nemeritat. Sacii au fost încărcați în căruțele cu care am venit și pe seară treieratul grâului și orzului nostru s-a terminat. Căruțașii ne-au ajutat la urcatul sacilor în podul casei, am împrăștiat grâul și orzul peste tot (să nu se aprindă). În timp ce caii mâncau la căruțe, am poftit gospodarii în casă și i-am servit cu ce aveam mai bun. Ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mă ia și pe mine la grâu! Am scâncit chiar, dar degeaba. Când se pregătea căruța și mama punea de-ale mâncării în coș, eu m-am furișat și m-am vârât în palcul cu fân, al cailor, de sub jiț. Căruțașul, Silvestru Clemenciuc a înhămat caii, s-au urcat femeile în spate și mama pe jiț și au pornit. Ce fericită eram! Fânul din palcă mirosea adormitor și în căruță, mă simțeam legănată. Am și ațipit. Nici n-a durat o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
colegi ai mamei mele, ne-au venit în ajutor. Căruțele, șase la număr, s-au prezentat fără a fi apelate. S-a încărcat la întâmplare. Despărțirea, cu plânsete și pocnete de bice. Am plecat! Noi, familia în trăsură, urmați de căruțași. Am gonit nebunește până la Prut. Ne-am oprit, după cum mi s-a spus mai târziu, în satul Braniște. Podul era deja ocupat de trupe sovietice. Nu știu cât am stat acolo. Zile cred! La un moment dat s-a anunțat că se
POVESTEA REFUGIULUI MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Codreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1674]
-
atâția bani! adăugă el râzând. Fugarii se urcară În căruță, se ascunseră În fân și țăranul dădu bice cailor. Făcuseră de-abia câțiva pași, când, deo dată, se auziră din turn trâmbițe care anunțau sosirea stăpânului. Fără a bănui primejdia, căruțașul luă calul de căpăstru ca să-l strecoare prin mulțimea de slugi care umpluse curtea. Din greșeală Îl Împinse pe unul dintre scutieri și acesta se Întoarse furios. Văzându-l pe zdrențuros, Îl lovi cu sabia, fără multă vorbă. La vederea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
local pentru prânz, unde în ciuda anormalității, (conduceam, nu?), ne-am permis să bem o bere de Solca, cu gustul într-adevăr deosebit. Pe dealul din față, care părea fără sfârșit (asta era perspectiva de pe bicicletă...) ne-a remorcat un căruțaș. Odată ajunși în oraș, am coborât beneficiind de o vale mare, pe lângă un parc impresionant prin mărimea arborilor (așa mi s-a părut, neândrăznind să zăbovesc cu privirea mai mult de o fracțiune de secundă în altă parte decît în
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
a ieși din acel sat găsisem bere la litru, dar nu prea bună. A urmat un drum care părea că nu se mai termină din cauza soarelui puternic. Ca să rezistăm, următorul popas a fost la umbră, undeva, pe marginea drumului. Un căruțaș ne privea lung (eram trei oameni în toată firea, un băiat de 13 ani și o fetiță de vreo trei-patru ani). Cred că toți eram îngrijorați de posibilele pericole viitoare, dar la o adică, nici unul n-am fi recunoscut... Fără
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
trebuia să plece. Deja ieșiseră din curte, dar boii de la primul atelaj nu porneau. Astăzi încă mai trăiesc oameni care au participat atunci la înmormântare și care au rămas impresionați puternic de faptul că prima pereche de boi nu pornea. Căruțașul i-a luat de funie și îi îndemna: Hăis, Ciucurel, hăis! Cea, Florian, cea! Hai, măi! Au venit groparii, încercând să împingă atelajul peste boi. Nici vorbă. Carul s-a oprit la picioarele lor, iar proțapul, cu tot cu jug, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]