1,915 matches
-
noi, ăștia cu carte, am vrea să venim câteodată să vă ascultăm? Asta nu! - se burzului povestitorul numit Stejeran. Să stați în partea voastră cu carte, că de nu, unde vă stau cărțile, acolo vă vor sta capetele. Ce să cătați la noi? Noi ne apărăm sărăcia și poveștile și neamul. Până când să n-avem și noi povestitorii noștri? Din Ieși, de pildă, până spre Tisa, povestitu-mi-s-a că nu e picior de povestitor. Așa ceva, mai rar! Episodul 26 îN CARE APAR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
eroii ori n-am prea auzit ce-și vorbesc, am aflat povestea, că multe a șoptit Metodiu în urechea lui Zbignew, atât de multe că la un moment dat tânărul flăcău căuta din ochi o pană să-și noteze. Nu căta să le ții toate minte, feciorul meu - zise tare Metodiu, observând mișcarea - căci toate le vei învăța de la muierea ta mai abitir decât le înveți de la mine. Și-acum, copilă dragă, ascultă și tu povața unui moșneag care, chiar dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și a hoților de buzunare! Și apoi, mi-am consumat toate resursele și la Siena partidul meu e În război cu dușmanii. Și luptăm prost când o avem drept scut pe Doamna Sărăcia. Eu nu sunt nicidecum unul din nătărăii cate țopăie Încoace și-ncolo cântând laude tolomacului din Assisi, conchise el cu o fărâmă din veselia sa obișnuită. - Cecco, În noaptea asta vei dormi la Stinche. Sienezul păli. Dar numai pentru o clipă, după care Își reluă de Îndată atitudinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
bărboase Joimarițe. Și cum stam sub vânt și frig Strâns cârlig, Iscodind cu ochii treji Mai de sus de bârnă drumul, Unde seara țese fumul Multor mreji: Pe subt vreascuri văzui bine Repezită înspre mine O gușată cu găteji. Chiondorâș Căta la cale; De pe șale, Când la deal și când la vale, Curgeau betele târâș. Iar din plosca ei de gușe De mătușe Un tăios, un aspru: hîrrși... Plâns prelung, cum scoate fiara, Plâns dogit, Când un șarpe-i mușcă ghiara
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
spiritul, robit în ea, La azimi albe să-l ridice: Sfiit pruncia ei trecea. Sori zilnici, grei, ardeau sub dungă, Ușor sunau în răsărit; Și nori ce nu știau s-ajungă Și munții, câți va fi-ntîlnit, Suiau cu iezerii, să cate La anii falnici, douăzeci. Vedeau din ceasul ce nu bate - Din timp tăiat cu săbii reci. INCREAT Cu Treptele supui văditei gale Sfânt jocul în speranță, de pe sund, Treci pietrele apunerii egale Supt văile respinse, ce nu sunt. Ți-e
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
șir de peste cincizeci de suflete... spre hazul trecătorilor bulevardiști și spre stupefacția bătrânilor care își scuipau în sân sau își făceau cruce întrebând timizi: - De unde atâția tineri infirmi pe bulevard? - Vin de la ASE. Există acolo o secție de șontâcologie, răspundea cate un „smeker” fără sedilă sub „s”... Înaintând pe bulevard spre hotel Intercontinental, la prima intersecție dădeai de restaurantul „Grădinița” și cofetăria „Casata”... două localuri foarte la modă pentru studenții care stăteau cu orelele pe acolo, discutând proiecte sau scriindu-și
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
purtau porecle: Ștefan Marica - alias Marțoi, Radu Lazăr-Lăzărică, Dinu Popescu-Dinte, Viorel Rus-Grasu, Dan Frâncu, Nic Firoiu, Vali Țăranu... Rugbistul poet Tudor George zis Ahoe. Boxerii erau cam duri... dar nu cu ceilalți sportivi: Frații Cuțov, Simion și Calistrat, Horst Stumpf, Cătă Niculescu și Teodor Pîcă... Din când în când mai apărea și câte un fotbalist precum: Marius Ciugarin de la Steaua, Florea Dumitrache zis Mopsul și Miky Kovacs alias Kopek (nepotul lui Piști Kovacs, faimosul antrenor) de la Dinamo, Viorel Popescu (Băiatu' Popii
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
viața ta, la măsura la care ai putut primi, gingăția, dar și atotputernicia dragostei lui Dumnezeu. Ți-am vorbit despre această Iubire ce Domnul ți-o poartă pentru că fără Ea, orice alt cuvânt despre Iubire e în zadar. Și totuși cate forme de a iubi exstă! Nu cred că există om ce să nu tânjească după a iubi și a fi iubit. De cele mai multe ori înțegem iubirea ca acel ceva între două suflete ce se îndrăgostesc unul de celălalt. Și e
(TRANSCRISĂ DE MARIA LEONTE) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364484_a_365813]
-
și-a luat un coleg cu titlul de augustus, anume pe Maximian, căruia i-a repartizat pentru administrare Apusul. Așa a luat naștere sistemul de conducere în doi, cunoscut sub numele de diarhie. Mai târziu fiecare august și-a luat cate un ajutor, cu titlul de cezar, adică Dioclețian pe Galeriu, iar Maximian pe Constantius Chlor, luând naștere conducerea în patru -tetrarhia. La 1 mai anul 305 Dioclețian și Maximian se retrag iar în locul lor devin auguști Galeriu pentru Orient și
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Pe cursul apei viața mea s-a dus luându-mi cu ea copilăria adolescență apoi părinții. Pe cursul apei s-au dus zilele una cate una furându-mi zâmbetele și ducându-le-n mare. Am ramas singură într-o lume fără urme apă șterge totul ia totul și te arată pe tine fără să-ți ascundă nimic. E felul ei de a te răsplăți prin
PE FIRUL APEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361337_a_362666]
-
vom rămâne fără țară, Și dacă vom rămâne fără tot, Când ei vor spune: cine ia afară Pământul ei? - să nu uitați că pot Pământul să îl lase unde-I locul - Dar voi, cu creier șters, si apatrizi, Să vă cătați în patru zări, norocul - Nu ca popor, ci simpli indivizi Atunci, cum de pe-acum se simte-n vine, Va fi: ne-cărti, ne-hrană, ne-spital,, Ne-slujbe, și jandarmii cei de bine, Mondiali, vă vor vâna individual - De ce pe
DE CE? de JIANU LIVIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361391_a_362720]
-
apă și foc. Noaptea întreagă abil te răsfață Iubirea în ea mereu sapă vad Te poartă în rai sau în iad Cu masca iubirii pe față. Mereu o atrage păcatul - Iubește, urăște cu-ardoare Ca vremea, mereu schimbătoare În mreje cătând să prindă bărbatul. Referință Bibliografică: Femeia fatală / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
FEMEIA FATALĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361454_a_362783]
-
de soare-n suflete își caută rostul printre noi să se adape-n rugi de mugete și în închinăciuni de boi Afară e întunerec și nici o lumină dar cui pasă de întunericul din noi ce credem fără să o vedem cătând ca proștii aceea farâmă de cătare în împlinarea de-apoi Afară e întunerec și e bine i-a venit vremea să geamă în ființa nevederii de trup și a revederii ce ne cheamă în întunerecul de-afara Referință Bibliografică: Afară
AFARĂ de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 () [Corola-blog/BlogPost/362931_a_364260]
-
susurul de apă ce-mi limpezește gândul, Sau la parfumul florii ce simțul îmi trezește, Aș lâncezi-n uitare... Și-ar trece ani de-a rândul Fără să fiu prezentă în Timpul meu...! Firește Aș trece peste toate minunile din Suflet Cătând prin false slove, să par o erudită Mi-aș rătăci Cărarea... Și m-ar opri din umblet Un vers fără esență. Iar Viața-mi - irosită. De-ar fi să scriu „bezele”, doar ca să fiu la modă, M-ar blestema Poeții
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
ieși, să-ți ... XIX. ÎNGER ȘI SUFLET - VERSURI - E TIMPUL..., de Maria Ciumberică , publicat în Ediția nr. 397 din 01 februarie 2012. E timpul... Eu n-am să vreau vreodată să mor în nemurire Și nici să mai pierd timpul cătând după un nor. Ci am să semăn Viața cu grijă și iubire, Iar ea să încolțească, să nu se piardă-n dor. Din clipele rămase am să-mpletesc cunună, Din grâu fără neghină am să frământ o pâine, Din gând
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
noapte-aduce zorii, ce nu vreau să mai plece Și-n Nouă Zi, curată, mă ’nalț către Iubire. 03-05.04.2011 ... Citește mai mult E timpul...Eu n-am să vreau vreodată să mor în nemurireși nici să mai pierd timpul cătând după un nor.Ci am să semăn Viața cu grijă și iubire, Iar ea să încolțească, să nu se piardă-n dor.Din clipele rămase am să-mpletesc cunună,Din grâu fără neghină am să frământ o pâine,Din gând
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
din 02 mai 2017 Toate Articolele Autorului El tot urca și coboară are timpul limitat graficul e instabil, cred că-l duc la reparat. Nu mai vrea să țină pasul a dat timpul înapoi și refuză programarea medicului de la noi. Cate-o zi e tare vesel are trendul ascendent și emană fericire, parca-i băgat la curent. Iar în ziua următoare tunete, furtuni și ploi, iar îi scade randamentul și are un mers greoi. Ce să fac cu-astfel de schemă
GRAFICUL...FERICIRII de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361067_a_362396]
-
mai 2015. Dacă timpul este cea mai abstractă frunză, aș dori să-mi explice cineva ce se află în spatele determinării ei, când se așează imperceptibil pe tâmpla apăsata de gânduri ce vor să se ducă. Când se descâlcesc bine, una cate una, ideile singure, căptușite fiind c-o limpezime de postav, de-și vin în firea lor de nemurire, ca să cuprindă încântarea și soarta cerului cu ea?! Sursa: artelesistiintelevietii.wordpress.com ... Citește mai mult Dacă timpul este cea mai abstractă frunză
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
com ... Citește mai mult Dacă timpul este cea mai abstractă frunză,aș dori să-mi explice cinevace se află în spatele determinării ei,când se așează imperceptibil pe tâmplaapasată de gânduri ce vor să se ducă.Când se descâlcesc bine, una cate una,ideile singure,căptușite fiind c-o limpezime de postav,de-și vin în firea lor de nemurire,ca să cuprindă încântarea și soarta cerului cu ea?!Sursa: artelesistiintelevietii.wordpress.com... ÎI. MECANICĂ CHIFTELEI, de Dalelina John, publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
Stă savantul, calculează câtă forță se găsește Într-o cumpănă imensă, care ea din loc urnește Munții, ce-n basme-un zmeu pe un umăr îi purta; Cugetarea lui îi spune că Pământul l-ar mișca... Numai punct de sprijin cate, unde cumpăna să pună, Ca Atlas ar avea forță, dirijând cu a lui mână, Ordonând pe fiecare după buna lui plăcere: Sateliți, planete, sori..., asta nimeni nu i-ar cere. Stă în cumpănă și-și spune: - „Cum așa o armonie
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
ce-a pătruns în minte, Că umbrela de ploaie era doar de umbră, Și moșulică doar în sufletu-i se accumba... Se apropie împiedicat, dar cumva sigur, Pare că știe ca-i doar o ploicică, desigur, Jubilând mai face oricum cate-o piruetă, Bucurând, dar slab îi el cât o eprubetă... Acum chiar langa mine-i, aud și muzichie, Mă întorc, mă uit unde/ce poate să ‘învie', Doar nu poate să cânte ploaia vreo vină, Sau ce îngerii ploilor ar
OAMENI BUNI.. ÎN UMBRĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360956_a_362285]
-
io altădată Că alțeva-i mai impoltant, Ca după te a fost el gata Și cum pe toate el le știe, A tlas din sticlă de lachie Pitita în balcon de tată, S-a dus și în bucătălie, Și-a tot cătat plin fligidel, Că nu i-e flică lui de gel, Mâncând cu poftă din piftie, Și tot tiptil a și plecat, Măi vesel palca și vioi, Da’ milosea a ustuloi Pe flunte când m-a salutat, Așa că io, aș vlea
POEZIOALĂ DESPLE MOS CLĂCIUN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367795_a_369124]
-
mere, pergamute pere, Nuci rostogolite, la prunci azvârlite. Pizărăi răiiii....,! Colindam pe văi. În straiță averi, florile de meri. Nămeții pufoși, râdeam toți voioși, Bolta ne zâmbea, binecuvânta. Îngerii din cer, ne-nsoțeau pe ger, Veste ne-aduceau, Pruncul înfășau. Păstorii cătau, steau o urmau, Să aducă dar, drumul aurau. Îngeri și copii, bucuroși, zglobii, Ne vestesc și-acum, ziua de Crăciun. Încă din ajun, la case se-adun’, Cu gândul cel bun. Iisus s-a născut, ca la început, Prunc ceresc
PRIMIŢI CU PIZĂRĂII? de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367931_a_369260]
-
în satul dintre vii Și nu aveam pe-atunci ca azi atâta minte, Că Moșul cel iubit e-un basm pentru copii, Și nici chiar prin liceu, chiar și la facultate, Colegi la care eu, franc, nu m-am așteptat, Cătau sa mă convingă, cu chestii fumate, Că Moșul nu există și nici n-a existat, Dar n-am crezut atunci și n-am să cred vreodat', Când pruncul ce-a adus iubirea între noi, A fost, la Bethlehem, cu daruri
BĂTRÂNUL MOŞ CRĂCIUN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367935_a_369264]
-
târziu, cănd orchestră de greieri invada grădina casei mele, Iar mirosul de Regina-nopții îmi gâdilă suav nările. Îmi chemăm prietenii toți pe stradă, Cotrobăiam ulițele, mergeam la scăldat tragand-o de lanț pe Fetiță, cățelușă mea bătrână cât veacul. Mă cătarăm în copaci, furând cireșe și gutui în pârga, Alergând de vecinul Stan sau paznicul livezii Care ma amenință ocărând cu bâtul lui lung cât nasul lui Pinochio când mintea. Făceam din fiecare dimineață primăvară, Zburăm cu păsările, aleargam, trup ușor
COPILARIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368056_a_369385]