448 matches
-
sutare și când am coborât la Iași, spre dimineață, eram ca mirii juruiți pe viață! 1966 Pe aripile vântului! În septembrie 1962, după absolvirea facultății, îmi făceam "datoria față de patrie" și față de propriul proces de maturizare, fiind pentru 3 luni cătană la Botoșani. Într-o dimineață transpiram pe "țurțudan" la instrucția de front, pe o temperatură de 35 de grade, încheiat la copcă, fiindcă așa gândea maiorul "Caltaboș" călirea intelectualilor. În toiul manevrelor, ne trezim cu un răcan venit în trap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și gardistul trimis să-l aducă la oficiali. Ce-ai făcut, nenorocitule, cu hârtiile statului?!, a întrebat pe octavă superioară, pretorul. - Păi, conform ordinului primit... le-am adus la... curent! Mândrul vânător și iată-mă pe fix 1 noiembrie 1932 cătană la poarta Regimentului 3 Vânători din Bolgrad, renumitul regiment "Trei Chirpici", renume dat de construcția multor clădiri, toate cu parter, construite din chirpici. Regula de aur: când te-mbraci militar întâia oară ferește-te. Iar dacă ți se fură oarece
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
promontoriu amenajat în malul Trotușului, veghează, într-un parc, mormântul lui Emil Rebreanu, prototipul lui Apostol Bologa, protagonistul din Pădurea spânzuraților. Adesea satul Palanca a adăpostit fugari împărătești, mai ales dintre tinerii ardeleni ce nu voiau să fie prinși la cătane. În 1973, bătrânul Niculiță Cojocaru din Palanca, care pe-atunci împlinea 93 de ani, mia explicat că numele Cojocaru îi vine din adopție, prin naștere fiind Popovici. L-a chemat Popovici pentru că bunicul său a fost preot în Palanca. Acel
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
tatăl popii din Palanca era un hainal din Dămuc, sat de dincolo, din ungurime. Fiind flăcău, el fugise de acasă ca să scape de arcanul celor care voiau să-l prindă la cătănie. La Habsburgi serviciul militar dura ani grei iar cătanele se rupeau de lumea din care plecaseră. Se întorceau ca niște oameni străini pe care nimeni nu-i mai recunoștea. Din astfel de pricină flăcăii treceau munții și se însurau în satele moldovenești. Fecior de hainal din Palanca, popa Toader
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Tremuram, cu toată uniforma de soldat ce purtam în vremea aceea. Meșterul se afla tocmai în fundul sălii, într-un grup de 4-5 nenorociți cu care sta de vorbă. Intrând, făcusem fără voie zgomot cu sabia și Eminescu întoarse capul. — Uite cătana! strigă el bucuros, și-și făcu loc printre ceilalți. Ajungând lângă mine, mă luă în brațe și mă ridică în sus, sărutândumă. Mărturisesc că mi-a fost frică în acel moment; emoțiunea mea sporise într-atât, încât mă înecam. Și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ciobanu, Leonida Grigoriță, N. Ivan, At. M. Marienescu, N. Petra-Petrescu, I. Rațiu, Sebastian Stanca ș.a. Literatură populară publică Vasile Bologa, Ilarie Chendi (sub pseudonimul Fidelio), Ioan Duma, Nicolae Densușianu, Iulian Grozescu, Viora Magdu, Ion Pop-Reteganul, I. Bota, I. Broju, Gh. Cătană, G. Coșbuc, S. Fl. Marian, At. M. Marienescu, Iuliu T. Mera. Se tălmăcește și din folclorul altor popoare. Sunt traduse scrieri de Horațiu, Benjamin Franklin, Schiller, Heinrich von Kleist, Wilhelm Hauff, Lamartine, Hugo, Al. Dumas, Lev Tolstoi, Dostoievski, Korolenko, Maupassant
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
și anume că portul Calais a fost ocupat. Vizita familiei la spital într-o zi de duminică, în timp ce îi schimba așternutul, sora de serviciu, din vârful buzelor, îi spune că-i sosise soția de la Sibiu. În adevăr, după venirea maiorului Cătană, i-a intrat în salon Livia cu Mitu Banea, fratele ei și cu un prieten al acestuia. Se făcuse lumină în micul salon și sfânta dragoste de familie încălzea sufletele tuturor. Jandarmii, din bunul simț al țăranului român, se retrăseseră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a putut să confirme știrile primite de la doctorița din Cernăuți cu situația luptelor din Franța. În altă zi, dimineața, sergentul instructor, care făcea pază în cameră îi spune știrea de necrezut, că Horia Sima fusese eliberat. Seara când veni maiorul Cătana îi spune și el același lucru. „Această a fost sâmbătă seara. Duminică a venit soția mea cu copilul cel mai mare. Mă ridicasem din pat și mă bucuram de lumina soarelui care se srecura pe geam. Când colo, ce să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
anunța. Pentru noi, se punea problema cum să ne strecurăm din încurcătură fără să ne lăsăm împinși pe căi de renunțări și compromisuri. Joi, 19 iunie, se împlinise exact o lună de la sosirea mea la Oravița. Am chemat pe maiorul Cătană și i-am comunicat dorința de a merge la București. Omul a fost și el bucuros de acest fapt, dar nu se grăbea. Nu-l mai grăbeau nici alții pe el și era mai ușor de înțeles. Ne-am înțeles
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în timpul fugii mele prin noapte și ploaie. Vremea, ca și peisajul sufletesc, s-a schimbat. Acum era cald și frumos. De la câmp, în hainele lor albe, țărani, grupuri, grupuri se îndreptau spre casele lor. în Timișoara m-a întâmpinat maiorul Cătană și doamna. Ne-am urcat în trenul de București, urmând să călătorim împreună. La București A doua zi la amiază, ajuns la București este condus de maiorul Cătană la Corpul jandarmilor din șoseaua Bonaparte. A fost introdus într-o cameră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
grupuri se îndreptau spre casele lor. în Timișoara m-a întâmpinat maiorul Cătană și doamna. Ne-am urcat în trenul de București, urmând să călătorim împreună. La București A doua zi la amiază, ajuns la București este condus de maiorul Cătană la Corpul jandarmilor din șoseaua Bonaparte. A fost introdus într-o cameră de la etajul I, unde doi ofițeri superiori l-au primit cu multă amabilitate. Fiind obosit, după ce abia ameliorat în urma accidentului suferit, venise pe drum aproape 24 de ore
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Pe capul lui fusese pus un premiu de trei milioane de lei și poate țiganii îl recunoscuseră și au vrut să se îmbogățească. Fapt cert, Horia Sima se găsea într-o situație similară cu a lui Nicolae Petrașcu. Știa de la Cătană că Horia Sima este liber și se așteaptă evenimente mari în desfășurare. Se simțea în aer o apăsare a Rusiei, care îi făcea pe oameni să se teamă, chiar și pe acești ofițeri ai armatei române. Mentalitatea lor era că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în pat, pe cine venea să mă vadă. Mă simțeam mai bine în singurătatea familiei izolat de lumea obișnuită, cu comentariile ei stereotipe și inconștiente pe marginea evenimentelor. În aceste zile am primit o scrisoare de la maiorul de jandarmi lon Cătană, de la Oradea. În cele câteva rânduri. foarte îngrijit scrise, omul își manlfesta sentimentele sale de român și suferea ca și noi în urma pierderii Basarabiei. Într un stil duios, ca de cronicar moldovean, povestea evenimentele întâmplate cu 22 ani mai înainte
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și odată cu ea și steagul nostru ca simbol al reîntregirii românești de pretutindeni. Am citit această scrisoare cu răsuflarea reținută. Din ea picurau lacrimile neamului nostru, curat și sănătos în păturile lui populare, de acolo de unde se trăgea și lon Cătană și unde milioane credeau și reacționau la fel în fața încercărilor prin care trecea poporul român. Am putut și de data aceasta să constat câtă deosebire există între oameni de talia cunoscutului meu de la Oradea și între desfigurații moral, care compun
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prin reluări concentrice. Naratorul, estompându-și prezența, se situează tactic în durata lor, văzând și trăind lucrurile din interiorul grupului. Nici o ieșire din perimetrul securizant al satului nu e tolerată. Un nepot al lui Urcan bătrânul s-a întors de la „cătane” (de la Kadetschule) sergent, dar „proștii” din sat îl „iau la vale”, vorbind „peste el”. Un profesor (în fapt prozatorul), venit la înmormântarea tatălui, înțelege că e „o creangă ruptă”, aruncată în altă parte; rădăcina, partea „cea mai tare” - frântă și
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
editor și director este Corneliu Diaconovici, iar redactor responsabil, Valeriu Braniște, în timp ce Elie Dăianu îndeplinește funcția de redactor. Din 20 octombrie 1894 va figura ca editor V. Braniște care, din 16 martie 1895, cedează sarcina de redactor responsabil lui G. Cătană. Vor mai fi redactori responsabili Adrian P. Deseanu, Aureliu Trif și D. Voniga. Ca și în cazul altor gazete românești din Austro-Ungaria, desele schimbări ale redactorilor responsabili sunt urmare a numeroaselor procese de presă intentate. D., care reprezenta în cadrul Partidului
DREPTATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286871_a_288200]
-
CĂTANĂ, George (20.IX.1865, Remetea-Pogănici, j. Caraș-Severin - 13.VII.1944), culegător de folclor. Este fiul Trăiei și al lui Ion Cătană, țărani săraci. C. urmează școala primară în satul natal, gimnaziul la Lugoj și Școala Normală (Preparandia) din Caransebeș (1880-1883
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
CĂTANĂ, George (20.IX.1865, Remetea-Pogănici, j. Caraș-Severin - 13.VII.1944), culegător de folclor. Este fiul Trăiei și al lui Ion Cătană, țărani săraci. C. urmează școala primară în satul natal, gimnaziul la Lugoj și Școala Normală (Preparandia) din Caransebeș (1880-1883). După doi ani de practică în Brebu, este numit învățător definitiv în comuna Valeadeni. A fost comisar al școlilor confesionale din
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
din Banat, București, 1947; Povești, balade, povestiri, Timișoara, 1969; Rozuna, doamna florilor, îngr. și pref. V. Șerban, Timișoara, 1974; Basme, povești și balade, îngr. Doina Comloșan și V. Șerban, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Liviu Jurchescu, Un Creangă al Banatului: Gh. Cătană, „Semenicul”, 1928, 10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
V. Șerban, Timișoara, 1974; Basme, povești și balade, îngr. Doina Comloșan și V. Șerban, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Liviu Jurchescu, Un Creangă al Banatului: Gh. Cătană, „Semenicul”, 1928, 10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
bibliografice: Liviu Jurchescu, Un Creangă al Banatului: Gh. Cătană, „Semenicul”, 1928, 10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9; L. Dunajecz, Centenar George Cătană, F, 1965, 3; M. Deleanu, Pe
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9; L. Dunajecz, Centenar George Cătană, F, 1965, 3; M. Deleanu, Pe urmele manuscriselor lui George Cătană, „Studii de
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9; L. Dunajecz, Centenar George Cătană, F, 1965, 3; M. Deleanu, Pe urmele manuscriselor lui George Cătană, „Studii de limbă, literatură și folclor”, 1971, 2; Dumitru Jompan, Folclorul și etnografia în
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9; L. Dunajecz, Centenar George Cătană, F, 1965, 3; M. Deleanu, Pe urmele manuscriselor lui George Cătană, „Studii de limbă, literatură și folclor”, 1971, 2; Dumitru Jompan, Folclorul și etnografia în „Foaia diecesană” (1902-1912). Bibliografie, „Studii de limbă, literatură și folclor”, 1971, 2; Vintilescu, Secvențe, 106-107
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]