453 matches
-
un om legat. Tânărul era Todiriță Cătană, "Un răzeș nebun și nemernic din ținutul Vasluiului" care-și ridicase ochii asupra surorii vornicului Bobeică. Supărat, vornicul și-a trimis sora la Mănăstirea Agapia, "să-și plângă greșeala tinereții", iar pe Todiriță Cătană urma să-l închidă în turnul Goliei, înainte de a fi condamnat la moarte. Lumea din mahala se ținea după Todiriță Cătană, pe care Costea Căruntu "îl pălea din când în când peste fălci ori peste grumaz". A doua zi, Ienache
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vornicului Bobeică. Supărat, vornicul și-a trimis sora la Mănăstirea Agapia, "să-și plângă greșeala tinereții", iar pe Todiriță Cătană urma să-l închidă în turnul Goliei, înainte de a fi condamnat la moarte. Lumea din mahala se ținea după Todiriță Cătană, pe care Costea Căruntu "îl pălea din când în când peste fălci ori peste grumaz". A doua zi, Ienache aude larmă în ulița Goliei, vede călăreți furioși ieșind pe poarta mănăstirii și află că Todiriță Cătană evadase, după ce și-a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se ținea după Todiriță Cătană, pe care Costea Căruntu "îl pălea din când în când peste fălci ori peste grumaz". A doua zi, Ienache aude larmă în ulița Goliei, vede călăreți furioși ieșind pe poarta mănăstirii și află că Todiriță Cătană evadase, după ce și-a ros funia cu care fusese legat și coborâse pe ea de-a lungul turnului, atacând străjile. Despre erou circulau multe istorioare: luptase în războaie, stătea în picioare pe șa în goana calului, ridică un sac de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu o mână. Au fost trimiși mai mulți călăreți după fugar. În ziua următoare, coropcarul se îndrepta spre Iași, cu marfa în spinare, când un om dintr-o căruță ușoară oprește si-l poftește să meargă cu el. Era Todiriță Cătană, care-l recunoscuse pe Ienache drept unul din boierii care râdeau de el când umbla legat. Voinicul îl sfătui să spună arnăuților că Toderiță Cătană fugise de frica poterei spre Timișești. La Hanu Ancuței, eroul împreună cu Ancuța pun la cale
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
om dintr-o căruță ușoară oprește si-l poftește să meargă cu el. Era Todiriță Cătană, care-l recunoscuse pe Ienache drept unul din boierii care râdeau de el când umbla legat. Voinicul îl sfătui să spună arnăuților că Toderiță Cătană fugise de frica poterei spre Timișești. La Hanu Ancuței, eroul împreună cu Ancuța pun la cale un plan de răpire a Varvarei, care urma să fie dusă la mănăstire. Costea Căruntu a ajuns cu arnăuții, și cu Varvara, la Hanu Ancuței
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și a doua zi oamenii din satul de peste râu, l-au găsit pe moșneagul care avea pod, legat, iar pe Costea Căruntu strâns în funii până la sânge. Se spune că Todiriță reușise să fugă cu Varvara în Țara Ungurească. Todiriță Cătană este un erou romantic, asemenea lui Cozma Răcoare (Pompiliu Marcea). Protagonist al unei povești de dragoste istorisită de Ienache Coropcarul, Todiriță o iubește pe duduca Varvara, sora vornicului Bobeică. Cei doi îndrăgostiți se hotărăsc să fugă în lume, dar încercarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Sfârșitul lui are să fie sub buzdugan, așa după cum înțelege orice om cu scaun la cap". Dar, protagonistul evadează din turn, pune la cale împreună cu Ancuța cea de demult, eliberarea Varvarei. Planul lor s-a bucurat de succes. Portretul fizic: Todiriță Cătană era "întru adevăr om nalt și voinic subțire în mijloc, lat în spate. Avea mustăți bălai și ochii negri și se uita fudul în juru-i. Era îmbrăcat cu mintean și cu ciubote roșii cu tureatcă răsfrântă, ca un răzăș cuprins
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pentru a o alege de soție pe Simina. Istoria sa e una a demnității și a luptei pentru depășirea greutăților: pădurean sărac ca toți ai săi, a coborât la câmpie ca să-și facă alt rost și a reușit. A fost cătană împărătescă, apoi slugă cu simbrie mulți ani. Maturitatea l-a prins pregătit (economic și psihologic) să-și întemeieze o familie. Cu zece ani mai tânăr, nealtoit la vreme, Iorgovan se mișcă după cum bate vântul. Nuvela conține paragrafe întregi care împărtășesc
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
amintit, cât și studiul întreprins de Elisabeta Lăsconi menționează alături de numele Iorgovan pe acela de Iovan, ambele lucrări făcând, astfel, trimitere la cunoscuta legendă fantastică Iovan Iorgovan. Deși această creație populară era bine cunoscută în Banatul românesc și sârbesc (Colecția Cătană), nu identificăm o altă apropiere de nuvela slaviciană cu excepția utilizării numelui pentru eroul central. Etimologia e destul de lămuritoare, în sensul că ea traduce o opțiune pentru un nume românesc, "autohtonizat" care vorbește despre varietatea etnică a zonei Curticiului. Iorgovan se
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și să-l facă Împărat. A doua zi după cununie, Împăratul cel șchiop se duce el Însuși să vadă ce s-a Întâmplat. După ce slugile sale sapă o groapă sub poartă pentru ginere, Împăratul cade În groapa anume pregătită, iar cătanele Îl acoperă cu pământ. Constantin devine Împărat, acționează conform prevestirilor. Își cruță soacra și soția; lasă În viață și trei escadroane de cătane . Drept pedeapsă, Dumnezeu l-a Închis cu oastea lui Într-o stâncă, de unde are să iasă la sfârșitul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
După ce slugile sale sapă o groapă sub poartă pentru ginere, Împăratul cade În groapa anume pregătită, iar cătanele Îl acoperă cu pământ. Constantin devine Împărat, acționează conform prevestirilor. Își cruță soacra și soția; lasă În viață și trei escadroane de cătane . Drept pedeapsă, Dumnezeu l-a Închis cu oastea lui Într-o stâncă, de unde are să iasă la sfârșitul lumei, și are să taie, că n-are să rămâie nici un om, numai piatră și apă. El se arată și amu; Îi iese sabia din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
îl face N. Filimon (1862), urmat imediat de P. Ispirescu, I. C. Fundescu, D. Stăncescu, G. Dem. Teodorescu, din Muntenia, în timp ce din Moldova sunt de reținut culegerile lui Alexandru Vasiliu și D. Furtună. Repertoriul transilvănean este cuprins în culegerile lui G. Cătană (Banat), I. Pop-Reteganul, Pauline Schullerus ș.a. Stadiul contemporan al b. poate fi urmărit în culegerile lui Ovidiu Bârlea, I. Nijloveanu, Gh. Vrabie, Mihail M. Robea, Octav Păun și Silviu Angelescu, Pamfil Bilțiu, acestea din urmă provenind din zone folclorice mai restrânse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; I. G. Sbiera, Povești poporale românești, Cernăuți, 1886; I. Pop-Reteganul, Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888; Elena D. O. Sevastos, Povești, Iași, 1892; George Cătană, Poveștile Banatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Sim. Fl. Marian, Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Pericle Papahagi, Basme aromâne, București, 1905; Pauline Schullerus, Rumänische Volksmärchen aus dem mitteren Harbachtale, „Archiv de Vereins für siebenbürgische Landeskunde” (Sibiu), 1905-1906; George Cătană, Povești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
George Cătană, Poveștile Banatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Sim. Fl. Marian, Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Pericle Papahagi, Basme aromâne, București, 1905; Pauline Schullerus, Rumänische Volksmärchen aus dem mitteren Harbachtale, „Archiv de Vereins für siebenbürgische Landeskunde” (Sibiu), 1905-1906; George Cătană, Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; I. A. Candrea, Ovid Densusianu, Povești din diferite ținuturi locuite de români, București, 1909; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, Vălenii de Munte, 1912; Tudor Pamfile, Un tăciune și-un cărbune, București, 1914
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
chiar să nege că ar fi făcut parte cândva din rândul nostru, punându-se a-și huli neamul din care s-au tras. Atât de tare s-au înverșunat încât au slujit, în războaie asupra noastră, ca joldunari sau chiar cătane la vrăjmași. Ne sculam dimineața de vreme, odată cu mulsul oilor. De cum mijea de ziuă, ne apucam a colinda pădurile, pentru a aduna cele trebuincioase traiului sărăcăcios din colibele noastre. Strângeam fără a șovăi din preaplinul dărniciei codrilor cu care ne
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
editor și director este Corneliu Diaconovici, iar redactor responsabil, Valeriu Braniște, în timp ce Elie Dăianu îndeplinește funcția de redactor. Din 20 octombrie 1894 va figura ca editor V. Braniște care, din 16 martie 1895, cedează sarcina de redactor responsabil lui G. Cătană. Vor mai fi redactori responsabili Adrian P. Deseanu, Aureliu Trif și D. Voniga. Ca și în cazul altor gazete românești din Austro-Ungaria, desele schimbări ale redactorilor responsabili sunt urmare a numeroaselor procese de presă intentate. D., care reprezenta în cadrul Partidului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286871_a_288200]
-
CĂTANĂ, George (20.IX.1865, Remetea-Pogănici, j. Caraș-Severin - 13.VII.1944), culegător de folclor. Este fiul Trăiei și al lui Ion Cătană, țărani săraci. C. urmează școala primară în satul natal, gimnaziul la Lugoj și Școala Normală (Preparandia) din Caransebeș (1880-1883
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
CĂTANĂ, George (20.IX.1865, Remetea-Pogănici, j. Caraș-Severin - 13.VII.1944), culegător de folclor. Este fiul Trăiei și al lui Ion Cătană, țărani săraci. C. urmează școala primară în satul natal, gimnaziul la Lugoj și Școala Normală (Preparandia) din Caransebeș (1880-1883). După doi ani de practică în Brebu, este numit învățător definitiv în comuna Valeadeni. A fost comisar al școlilor confesionale din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
din Banat, București, 1947; Povești, balade, povestiri, Timișoara, 1969; Rozuna, doamna florilor, îngr. și pref. V. Șerban, Timișoara, 1974; Basme, povești și balade, îngr. Doina Comloșan și V. Șerban, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Liviu Jurchescu, Un Creangă al Banatului: Gh. Cătană, „Semenicul”, 1928, 10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
V. Șerban, Timișoara, 1974; Basme, povești și balade, îngr. Doina Comloșan și V. Șerban, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Liviu Jurchescu, Un Creangă al Banatului: Gh. Cătană, „Semenicul”, 1928, 10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
bibliografice: Liviu Jurchescu, Un Creangă al Banatului: Gh. Cătană, „Semenicul”, 1928, 10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9; L. Dunajecz, Centenar George Cătană, F, 1965, 3; M. Deleanu, Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9; L. Dunajecz, Centenar George Cătană, F, 1965, 3; M. Deleanu, Pe urmele manuscriselor lui George Cătană, „Studii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9; L. Dunajecz, Centenar George Cătană, F, 1965, 3; M. Deleanu, Pe urmele manuscriselor lui George Cătană, „Studii de limbă, literatură și folclor”, 1971, 2; Dumitru Jompan, Folclorul și etnografia în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9; L. Dunajecz, Centenar George Cătană, F, 1965, 3; M. Deleanu, Pe urmele manuscriselor lui George Cătană, „Studii de limbă, literatură și folclor”, 1971, 2; Dumitru Jompan, Folclorul și etnografia în „Foaia diecesană” (1902-1912). Bibliografie, „Studii de limbă, literatură și folclor”, 1971, 2; Vintilescu, Secvențe, 106-107
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]