592 matches
-
ciclice s-ar îndulci pînă la dispariție, iar creșterea continuă a bunăstării tuturor ar fi posibilă. Homo oeconomicus a uitat măsura, și-a abandonat conștiința și suferă desigur întreaga rasă umană. Oricîte inginerii sociale s-ar elabora în retortele unor cabale plutocrate, incertitudinea rămîne, din fericire paradoxal, iar spiritualitatea adevărată mă tem că nu e cea pe care autorul o desemnează prin thymos, și nici raționalitatea, care înseamnă "a calcula", înțelesul său originar fiind departe de cel de "zeiță" pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
al homosexualilor chiar în rîndul cardinalilor, fapt recunoscut inclusiv de acualul papă Francisc, și de cardinalii pensionari însărcinați să alcătuiască un raport în acest sens, care are 300 de pagini și a fost prezentat papei demisionar. A te opune acestei cabale gay poate fi periculos chiar pentru un urmaș al Sfîntului Petru. Papa Francisc a cerut public iertare victimelor și a promis că vinovații vor fi pedepsiți, nu se știe cum. A fost înființată chiar și o comisie pentru protecția copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
că numărul mistic 33 a fost obținut prin rotunjirea celui anterior. De pildă, se spune că zeul bun al zoroastrienilor, Ahura Mazda, ar fi creat universul cu puterea a 33 de pași. Apoi, se cunoaște importanța acordată acestui număr în Cabală și în Masonerie. Așa ceva se preda în școlile misterelor din Heliopolis sau, mai tîrziu, din Alexandria. Apoi, cavalerii templieri au construit un castel în Levant, la 32,71 grade nord și un altul la Vadum Iacob, la 33 grate latitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
școală și educație”" Cum personifica școala noastră concepția lui Eminescu despre statul educativ? „Două idei progresiste” - „instrucția publică generală” și „răspândirea luminii și culturii în masa poporului” - au fost compromise de unii „speculanți ai frumoaselor principii” care „au urzit o cabală și au răsturnat legea” (Eminescu, 1977b, p. 172). Au promulgat, adică, o lege neaplicabilă din cauza lipsei de mijloace, din cauza sărăciei populației rurale. Ce putea răspunde țăranul român la această nobilă intenție de cultivare a sa decât: „lumina ca lumina, nu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vedea răul ascuns în culisele politicianismului clientelar și trufaș al vremii. Receptarea acestor stări era emotională, pe un fundal pesimist datorat în primul rând realității. Astfel se explică lipsa sa de sociabilitate, depresiunea reactivă la primejdiile și structurile clevetitoare, la cabala de tip conspirativ. Eminescu n-a fost un deznădăjduit organic, alienarea sa motivându-se punctual, dependentă de "problema astei vieți cu care lupt". Prevalându-se de firea sa demonstrativă și exaltată, poetul a supralicitat fantezia și năzuința spre valorile afective
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
din viața poetului (28 iunie 1883 - 12 iunie 1889), este una cu totul originală și credibilă: excluderea lui Eminescu din viața publică, moartea civilă, sub pretextul "nebuniei", au fost puse la cale concertat de adversarii săi, fie că făceau jocul cabalei masonice a epocii, fie din invidie față de o culme a expresivității lirice naționale. Oricum, atât poetul, cât și jurnalistul, devenise o autoritate morală incomodă pentru "canalia liberală", care-l făcuse chiar pe domnitorul Al. I. Cuza să abdice. Monopolizandu-l
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și pe moarte, ceea ce li s-a părut inadmisibil mediocrelor somități ale vremii, inclusiv lui Maiorescu. Deși îl lansase ca stea de primă strălucire pe firmamentul poeziei românești, avocatul, parlamentarul, ministrul, omul Maiorescu, n-au pregetat să ia parte la cabala timpului, editând "celebra" antologie din decembrie 1883, fără știrea poetului, echivalentă cu un prohod "ce-l va dizloca definitiv din sistemul ziaristicii". Volumul va conține ... exact 64 de "poesii" care, prin "aranjarea" lor după criteriile unei morți anunțate, schimbă "cursul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
jocul minciunii și să se lase manipulat?". Iubitorul de Eminescu (vezi "Eminescu. În durată eternă" (100 de poeme la centenarul trecerii Poetului în eternitate), selecție și studiu introductiv de Geoge Mirea, Editura Eminescu, 1989) nu putea să nu denunțe necontenita cabală antieminesciană, denigrarea tip "Eminescu, mon amour", semnată de Mircea Cărtărescu, un infamant text ce colecționează "pe surse" felurite neglijențe fizice, de vestimentaație sau de comportament datorate sărăciei endemice, temperamentului, eredității (hirsutismul!) sau solitudinii poetului care-a prezis, profetic, pizma visceral-anxioasă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de vicii nedovedite, dar un om de mare cultură, profunzime și aptitudini astrologice (era nepotul lui Armand Constantinescu, cel care ne-a lăsat Cer și destin). Povestea cu incredibilă blîndețe, judeca indulgent (deși trăise degeaba în pușcărie, o vreme), cunoștea Cabala, era un actor bun și un scriitor talentat. Prieten cu mari oameni ai vremurilor. Martor indirect, se pare, al morții lui Camil Petrescu și-a lui Labiș. P.S. Despre Marin Sorescu, N. Carandino, Ștefănescu-Goangă, Levon Mirahorian, Andrei Șerban, Petru Vintilă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
bulevard, un afacerist incapabil să conducă și să impună ținută unui teatru Național!"? Cum să nu regreți amarnic declinul unui excepțional actor, Cozorici, ajuns, înainte de moarte, să recite Rilke mașiniștilor, între două sticle de votcă? Cum să nu te cutremure cabala nulităților care nu vedeau cu ochi buni triumful valorii și-al tinereții pe scena Craiovei și s-au pretat la înscenări murdare, care au hărțuit prin arestul poliției floarea actorimii române, în frunte cu Amza Pellea? Poți rămîne indiferent la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
era o zi nefasta, pentru că e una din zilele în care se adună vrăjitoarele. Conștientă sau inconștiență, mama încerca să nege această zi"13, iar despre numele său de familie, Sábato, află că este derivat din Saturn, îngerul singurătății în Cabala, spiritul râului după unii ocultiști, "Sabatul vrăjitoarelor", toate acestea, fiind "destule semne ce ma sfătuiseră ani în șir să păstrez în jurul meu o tăcere absolută"14. Într-o lungă conversație cu Carlos Cătănia, scriitor și prieten, Sábato se confesează în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de a dezvălui sensul misterios al imaginilor mitice spiritelor care nu se mulțumeau cu credințele populare. Opoziția misticismului față de mistificarea credințelor populare este un fenomen istoric genealizat. Opoziția aceasta față de dogme a apărut în sînul tuturor religiilor: Bagavata-Gita din India, cabala evreilor, misterele din Egipt și Grecia, neoplatonismul. În cadrul creștinsmului: Paracelsius și Nostradamus; în misticismul german: Eckhard și Boehme, și într-o oarecare măsură Pascal. Rezumatul acesta este de departe prea succint. Dar este vorba doar de menționarea aici a străvechii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
le temp et l'éternité, Paris, Fayard, 1988; Rawls J., Théorie de la justice, Seuil, 1987 Robbins L., An Essay on the Nature and Signifiance of Economic Science, McMillan, London 1984; Robinson J., Economic Philosophy, Aldine, Chicago, 1962; Safran A., Înțelepciunea Cabalei, Editura Hasefer, București, 1997; Samuelson P., Foundations of Economic Analysis, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1947; Schmitter P.S., Lehmbruch G. Trends Toward Corporatist Intermediation, Beverly Hills, Sage, 1979; Schumpeter J., History of Economic Analysis, Oxford University Pres, New York, 1954; Sen
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
yahoo.com office@editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 Constantin Noica, Devenirea întru Ființă. Scrisori despre logica lui Hermes, Editura Humanitas, București. 1998. p. 275. 2 Vladimir Soloviov, Îndreptățirea binelui. Editura Humanitas, București, 1993, p. 378. 3 Alexandru Safran, Înțelepciunea Cabalei, Editura Hasefer, București, 1997, p. 13. 4 Michel Beaud, Gilles Dostaler, La pensée économique depuis Keynes, Seuil, Paris, 1993, p. 187. 5 K. R. Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, vol. I. Vraja lui Platon, Editura Humanitas, București, 1993, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
rang nobiliar erau condamnate la moarte prin decapitare, ceilalți fiind executați prin spânzurătoare. Ladima se sinucide împușcându-se în inimă și, astfel, moartea celor doi capătă conotații simbolice. În romanul Pendulul lui Foucault, de Umberto Eco, un personaj inițiat în Cabală și practici ezoterice (numele său este Belbo) explică unor confrați că moartea prin decapitare semnifică sfârșitul vieții spirituale, în vreme ce moartea prin penetrarea regiunii pectorale este semnul suprimării trăirii afective. Fără a zăbovi asupra speculațiilor ezoterice, (deși erudiția lui Eco este
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
regele maestuos al azurului, se mișcă greoi pe puntea vasului. Aici, jos, el este ținta vituperărilor și ironiilor ieftine rostite de către mateloți. Aprofundând, considerăm că, pentru triada Quijote-Eminescu-Ladima, figura mitică emblematică este cea a Golemului. În filosofia hindusă, ca și Cabala evreiască, el este un fel de om-robot, creat ca o replică a lui Adam. În fapt, înainte ca Dumnezeu să-i dea lui Adam răsuflare și viață, el exista ca un Golem fără formă. Dimensiunile și puterile sale cosmice impresionante
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
al XIV-lea, prezente în scrierile unor Boiardo, Pulci, Rableais, eternizate a fresco pe pereții Palatului Borromeo (Milano), cărțile de tarot se foloseau pentru joc sau ghicit la curțile ducilor d'Este sau Visconti. Sunt legate de Sufism și de Cabală. Cu prilejul unei expoziții din anul 1995, organizată la Bologna, s-a susținut paternitatea bologneză a tarotului. Cărțile de tarot au oferit o simbologie iconografică tuturor epocilor, revendicată fiind până și de mișcarea hippy sau de asasinatul ritual în California
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Bologna, s-a susținut paternitatea bologneză a tarotului. Cărțile de tarot au oferit o simbologie iconografică tuturor epocilor, revendicată fiind până și de mișcarea hippy sau de asasinatul ritual în California. Astăzi încă sunt folosite în cartomanție și sofrologie. Conform Cabalei, tarotul corespunde literelor alfabetului ebraic și povestește ritul inițiatic al tânărului, reprezentat de Iluzionist, în timp ce Lumea este dobândirea adevărului, unitatea contrariilor, armonia, creația ordinii din Haos. Binomul ordine/haos este tema de bază și în lumea poetică a lui Italo
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mână singură de Hornby; așa se face că, văzându-se cu un foarte bun prieten al său, David este departe de a fi cel de altădată (alte preocupări, lecturi, puncte de vedere decât odinioară când era o sursă de calomnie, cabală și spirit demolator). Metamorfoza lui David stârnește hohotele de râs ale fostului camarad, dorința lui de a iubi și de a le pricepe pe cele mai năbădăioase dintre făpturile Domnului se va lovi de nedumerirea și opacitatea masivă a celor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
to the Economy, New York, Basic Books, 2004. Stiglitz, Joseph, Mecanismele globalizării, Polirom, Iași, 2008; În cădere liberă. America, piața liberă și prăbușirea economiei mondiale, Editura Publica, București, 2010. Strange, Susan, State și piețe, Institutul European, Iași, 1997. Șafran, Alexandru, Înțelepciunea Cabalei, Editura Hasefer, București, 1997. Toffler, Alvin, Al treilea val, Editura Politică, București, 1983. Turliuc, V., Cocriș, V., Monedă și credit, Ankarom, Iași, 1997. Varian, H.R., Introduction à la microéconomie, De Boeck Université, Paris, Bruxelles, 1994. Vasilescu, Adrian, Biletul de ieșire
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro 1 Constantin Noica, Devenirea întru Ființă. Scrisori despre logica lui Hermes, Editura Humanitas, București, 1998, p. 275. 2 Vladimir Soloviov, Îndreptățirea binelui, Editura Humanitas, București, 1993, p. 378. 3 Alexandru Șafran, Înțelepciunea Cabalei, Editura Hasefer, București, 1997, p. 13. 4 Michel Beaud, Gilles Dostaler, La pensée économique depuis Keynes, Seuil, Paris, 1993, p. 187. 5 K. R. Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, vol. I, Vraja lui Platon, Editura Humanitas, București, 1993, p.
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Stock, dar a decedat la scurt timp după aceea, iar noul director, Manuel Carcassonne, venit de la editura Grasset, unde deja respinsese textul, și-a menținut avizul negativ. Inevitabil, s-a trezit corul santinelelor diversității, care au început să denunțe vehement cabala urzită de capetele pătrate ale corectitudinii politice, vizînd interzicerea unei cărți deranjante, dacă nu chiar "blestemate", tapaj care, evident, nu a făcut decît să trezească atenția cititorilor și să-i facă o publicitate gratuită și în bună măsură nemeritată lui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
politic. Domnitorii de neam ai Țărilor Române sau fanarioții n-au scăpat, nici ei, de această spaimă sangvinară, asimilabilă angoasei conspiraționale; mai târziu, cultura europeană a secolului al XIX-lea va acredita prin excelență un cod al conspirațiilor și al cabalelor oculte foarte bine analizat la noi de către Constantina Raveca Buleu -, frica de evrei sau de masonerie intrând și ele în mod firesc în ecuație, între multe altele, prodigios decantate literar și artistic. Cătălin Ghiță evită domeniul complex al fricii politice
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
menționează aici poezia barocă, în calitate de importantă contra-mișcare estetică. Voi încerca să dezvolt mai jos această idee, plecând de la considerațiile lui Walter Benjamin. Interesantă este însă, pentru moment, punctarea unor consecințe teologice ale acestei problematici, plecând de la tradițiile mistice iudaice. În Cabala. Noi perspective, M. Idel pleacă de la modul în care G. Scholem concepe relația dintre alegorie și simbol: în maniera lui Goethe, ca relație între o reprezentare care substituie obiecte - reprezentarea și obiectul putând fi ambele ex primate - (alegoria) și o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
așadar, simbolul nu distruge și nici nu pune între paranteze sensul literal, ci îl îmbogățește cu „puterea“ misterului revelației. Idel aduce un corectiv acestei tradiții exegetice: diferența nu este aceea dintre învățătura exo terică, alegorică și cea ezoterică, simbolică a Cabalei. Mai degrabă, dintre funcții diferite ale semnificării: „o diviziune funcțională între descrieri de procese teozofice, prin intermediul unei ample serii de simboluri și descrieri de procese psihologice obținute, în special, cu ajutorul metodei alegorice“. Misticii iudei, arată Idel, tind să confere experienței
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]