325 matches
-
cu una cu două. Vrea bal - bal o să fie!) În câteva minute sunt cu dosarul în birou la dumneavoastră” “(O cam dă după piersic, după câte văd eu!) nu, tovarășă Udrea, spune-mi numai concluzia finală, adică calificativul” “(Dar cu cacofonia cum rămâne, domnule șef!) Da, desigur, tovarășe prim secretar, însă, cum să vă spun eu, (trebuie să fiu excesiv de respectuasă, de disciplinată, altfel, ăsta e în stare de cine știe ce ispravă) mai durează puțin, ..., până mă documentez, până mă edific, nu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Împrumutase de la secție una mare și zgomotoasă, toată numai crom și albastru deschis și dacă atingeai un buton parcă se transforma într-un joc electronic, peste tot numai luminițe roșii și albe care se aprindeau, fulgerau și clipeau. Sirena, o cacofonie formată din doisprezece lincși turbați, era destul ca să-i facă pe toți indivizii suspecți pe o rază de jumătate de milă să se scape în pantaloni de frică și s-o ia la goană spre vreun adăpost. Pasiunea agentului Mancuso
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
din sud suflase statornic dinspre golf. Și acum, seara, încă mai era cald. Mirosurile grele de bucătărie italiană pluteau peste cartierul aglomerat, ieșind prin ferestrele bucătăriilor din toate casele. Fiecare locuitor părea să aducă o contribuție cât de mică la cacofonia generală formată din oale scăpate jos, televizoare bubuitoare, voci care vorbeau în contradictoriu, țipete de copii și uși trântite. — Cei din parohia Sf. Odo îs toți în păr astă-seară, comentă gânditoare Santa, în timp ce mergeau pe trotuarul îngust dintre carosabil și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Unul ședea pe podeaua sufrageriei, cu bucățele de piele căzându-i pe podelele lustruite, făcându-și de lucru cu un xilofon pe care Logan Îl primise la cea de-a patra aniversare a sa. Clang și cling și bong, o cacofonie ce semăna mai mult cu soneria de la telefon decât cu muzica. Și atunci se trezi. Logan se clătină prin camera de zi și ridică receptorul din furcă. — Ce-i? Întrebă el. — Crăciun fericit și ție. Colin Miller. — O, Doamne... Logan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
vi s-a dat controlul asupra acestui caz? — Sergent McRae! Aici! Inspectorul Insch a fost suspendat? — A mai ucis și Înainte Bernard Philips? — Știați că e labil psihic Înainte să fie descoperit cadavrul? Erau mai multe, dar se pierdeau În cacofonia de zgomote. Polițistul conduse atent prin mulțime, până la poarta Încuiată. Apoi se auzi vocea pe care o aștepta Logan: — Laz, era și timpul, omule. Mi-au Înghețat boașele aicea! Colin Miller, cu obrajii Îmbujorați și nasul roșu, Înfofolit cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de pe afișul despre cursele de care de pe Broadway și a scânteiat În ochii femeilor de la Astor, unde a cinat Împreună cu tânărul Paskert de la St. Regis’. Când au pășit pe intervalul din sala de spectacole, salutați de zbârnâitul nervos și de cacofonia viorilor neacordate, Întâmpinați de mireasma grea, senzuală, a fondului de ten și a pudrei, Amory s-a crezut Într-un imperiu al delectărilor epicureice. Totul Îl Încânta. Se juca piesa Micul milionar, cu George M. Cohan, și pe scenă evolua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
al Monei Lisa). Apocalipsa anunțată de titlu pare una veselă, așa cum sfîrșitul pare un happy-end, iar yachtul se îndreaptă parcă spre un alt orizont. Acolo unde ți se pare că se pune punct sunt de fapt puncte puncte. Pentru ca (scuzați cacofonia!) ceea ce urmează să fie chiar povestea noastră. Refrenul punctează ironic-nostalgic lecția de patriotism și, ca în romanele lui Milan Kundera, nu știi pînă la ce punct ironia și ușorul falset vocal nu vorbesc mai bine despre sentimentele autentice decît ar
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
reflectăm pe seama resurselor onirice ale genului? Romanul lui Bică N. Căciuleanu tot neizbutit ar rămâne, oricât am reflecta. Inventatorul plasmilor a avut grijă să despartă printr-un N prenumele său, Bică, de numele de familie, Căciuleanu, pentru a evita o cacofonie. Este o dovadă de delicatețe din partea sa, de atenție față de semeni. Putem presupune deci că Bică N. Căciuleanu este, în viața de fiecare zi, un om agreabil, care merită privit cu simpatie. Ca autor însă nu convinge. „Romanul“ său este
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
surpriză oferită cititorilor constă în aceea că uneori „ca“ este înlocuit cu „precum“. Dar substituirea se produce rar. Ioan Hada, autoproclamat în titlul volumului „faraon“, rămâne adeptul de neclintit al adverbului „ca“. Drept urmare, cartea sa se transformă într-o vastă cacofonie. Chiar dacă nu stau alături unul de altul, „ca“-urile își răspund de la distanță, intră în rezonanță, se asociază între ele pe deasupra celorlalte cuvinte. Folosirea repetată a comparației de către Ioan Hada distrage atenția și aruncă orice mesaj în derizoriu CA un
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ducea uneori să ia masa, meniul era tipărit cu litere enorme care-i săreau În ochi, fiecare fel de mâncare Încercând să atragă atenția, să fie el ales mai Întâi și disputându-se cu toate celelalte din jur Într-o cacofonie de reclame. DELICATESĂ FAVORITĂ ÎN SUMATRA DE NORD, ORIGINARĂ DIN BANDUNG, CEL MAI POPULAR FEL DE MÂNCARE AL REGILOR DIN TORAJA. De parcă acea agresiune nu ajungea, prețul era și el scris cu cifre supradimensionate. Margaret nu pricepuse totuși dacă aceasta
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fugă, stârnind un nor de praf. Zgomotul surd al circulației s-a Întețit și a auzit În spatele ei un strigăt ascuțit de adolescent, dar nu s-a uitat În urmă până ce n-a ajuns la marginea drumului larg, la liniștitoarea cacofonie a circulației. Respira cu greutate: nu-și amintea de când nu mai fusese obligată să gonească atât. S-a grăbit să traverseze, bucuroasă că aude claxoanele stridente ale scuterelor, iar când a ajuns pe partea cealaltă s-a uitat peste drum
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
dragoste. Cuvintele lor i se tot Învârteau În minte, te-aștept să vii de peste mări și țări, te-aștept, te-aștept pe tine, și i se păruse că vasul se clatină chiar și mai rău decât până atunci. În ciuda neîncetatei cacofonii și a Înghesuielii, Începea să simtă cât de singur și de părăsit putea să fie. Începea totodată să-și dea seama că-i venea tare greu să suporte așa ceva. În preajma lui Karl nu cunoscuse niciodată sentimentul curios că s-ar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
c-o violează vreunul. - A sunat doamna Popa. Zicea că o doare măseaua, să-i duci niște algocalmin. Eu zic să-i duci și un buchet de flori, că părea cam amărâtă. - Mâine, mormăi Popa. * Contesa se trezi într-o cacofonie de lumină. Heruvimul ei, agitat, se plimba prin fața ferestrei cu arcadă într-un ritm neregulat, zăpăcind razele de soare. Genele Contesei strănutară, zguduindu-i trupul transparent. - Calm... - Știu, lux și voluptate, strigă heruvimul cu ochelari de soare. Dar lumea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
capete, ei își puneau șapte capete, se uitau apoi în oglindă, imaginea de acolo li se părea stranie, dar ei ridicau din umeri și încercau să se obișnuiască, n-am să spun cu ideea, deoarece nu vreau să fac o cacofonie, se obișnuiau cu cele șapte capete, sau se amăgeau doar, era totuna. Acum, în vremurile noastre, un degeabist este un mare degeabist. El se uită cum alții fură, cum alții mint, cum alții spun că fac istoria, când toți proștii
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Ce doriți? Îl caut pe doctorul Marga. Capul cazon se băgă în ceașca de cafea. Buzele sorbiră zgomotos, una, două plescăituri, nouă plescăituri. Ridică, în sfârșit, din nou, privirea. Pe cine spuneți că căutați? Musafirul ezită dacă să-i restituie cacofonia, numără în gând nasturii de pe halatul alb apretat... — Că caut pe cine? Pe Gerbert. Sfântul Gerbert. Că caut pe Sfântul Gerbert din Aurillac. Papa Silvestru. Sau pe Otto. Împăratul Otto al treilea... Boxerul înălță sprâncenele, mirat și nu prea mirat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
avem voie, nu ne putem permite să rămânem deoparte, în afară de UE, trebuie să reintrăm în lumea civilizată, acolo unde eram deja în perioada interbelică, trebuie să adoptăm și noi mottoul in varietate concordia... Lumea confundă comunicarea cu comuniunea, acceptați-mi cacofonia, teatrul este comuniune, aproape liturgică... folosesc vorbe mari, ai dreptate, deși tare îmi sunt urâte cuvintele sforăitoare, mă scot din sărite, nu-mi place să aud vorbe răsuflate, ca „sfânta scândură a scenei”, dar trebuie să înțelegem că teatrul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
care tăia aerul, și șuieratul de oțel topit când fierul spărgea botul și spinările mașinilor prinse în blocaj, care urlau și se ghemuiau ca niște animale ce se zvârcoleau îndurerate în grajd sub izbitura de bici. Ne-am apropiat. Prin cacofonia bubuitoare se strecura acum chițăitul, ciripitul excitat al sirenelor, și iată doi polițiști dolofani care traversau strada în fugă. Și-au făcut apariția, ținându-și armele strâns. Maestrul lanțului a rămas neclintit, descriind cercuri largi cu zalele uruitoare. Polițiștii și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
A, a exclamat Julia. Asta e singura mică problemă. Că nu e liber... încă. Toate au țâțâit sonor din buze. Există deci o prietenă? a spus Susan cu o privire dezaprobatoare. Nu... există o soție. Femeia s-a chircit sub cacofonia de „Julia, nu!“ și „Iarăși!“ care s-a abătut asupra ei. — O a doua soție, ca să fiu mai precisă. Julia și-a pus mâinile în cap, prefăcându-se că se apără de valul de lovituri care avea să urmeze, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
tehnicii electronice de vârf. Când concurența cu internetul va deveni umilitoare pentru noi, nu ne va rămâne decât să-l scoatem din priză. Insomniile ne-au împins spre progres. Iar el, spre alte obsesii. Ne strecurăm tot mai încruntați printre cacofoniile vieții. Suntem foarte agitați. Nu am avut închidere de lună, ci de mileniu. Stresul - adică senzația că locuim unul în marsupiul celuilalt. Suntem stresați pentru că toți vor să facă ordine în viața celorlalți. Lumea actuală pare un film făcut de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Literatura s - ar putea să rămână ca un labirint de citate. Semne de întrebare apar și când succesul de librărie îl întrece pe cel de supermarket. Norocul nostru e că poezia rămâne plantă perenă. În librării apar zilnic stoluri de cacofonii gureșe. Îngerii și - au uitat harpele pe Pământ. În poezia clasică descifrăm încă șoaptele zeilor. Arta - această muzică de fond a vieții. Va deveni arta o gaură neagră a condiției umane ? În literatura postmodernă nu mai există decât ușoare aluviuni
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
un fel de băgător de seamă și jumătate a băgătorilor de seamă, se vedeau foarte des. Dânsa era cea care le trasa sarcinile. Cu ce se ocupa d-na secretară Sofica K.-că așa i se spunea în oraș, de dragul cacofoniei (?)nu știa exact. Ceea ce știa era însă că ei, el și cu Valy, o duceau ca lorzii în casa ei, plasată cu gust în fundul unei curți spațioase și plină de umbră deasă, de arbori înalți și bătrâni, cu viță de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
care conțin și această literă eu, școlit pe alese în salonul cultural al Ninetei, am spus pe nerăsuflate: "Ibovnica este un fel de sfântă zgripțuroaică care-și trimite apărătorul în iad". Pe vremea aceea nu știam încă nimic nici despre cacofonie. Învățătoarea a rămas ca la dentist. Chiar așa: figura aceea pe care a făcut-o învățătoarea, la auzul exemplului meu, numai la dentist o mai văzusem. Atunci, pentru prima oară am înțeles ce înseamnă a rămâne ca la dentist. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
dealurilor din zare. Îi adresez un “bun venit” ca oricărui prieten. Răspunsul lui nu s-a lăsat așteptat. Lumina a devenit mai intensă, iar atmosfera a început să se încălzească. “Ia-o dămol, amice, că calea - iertată să-mi fie cacofonia - îi lungă cât o zi de post” - m-a luat în primire gândul de veghe. “Aveam de toate, doar tu îmi lipseai, nechematule” - i-am răspuns eu în răspăr. “Să știi, prietene, că nu-i frumos să-l admonestezi pe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
marinarul că are de gând să modernizeze statul român? O modernizare mai strașnică a statului, nici că se putea! Rămâne ca în tren... Ce Critică a rațiunii pure? Sau Politika lui Aristotel? Noi avem pe cineva mai ceva ca Kant (cacofonie? In guvernare asta, e permisă!), mai ceva ca Aristotel, Platon și Socrates la un loc. Numai privind la infailibila sa șmecherie chiorâșă, o șmecherie presupus absolut necesară la Alba-neagra politicii, mai ales când este însoțită și de un joc de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mare Am vândut străinilor, toate bărcuțele copilăriei mele și ale tuturor cunoscuților mei, fără păreri de rău, fără mustrări de conștiință (fiindcă s-a descoperit recent, de cercetătorii institutului nostru specializat în cercetarea comunismului, că, pardon, era să fac o cacofonie, conștiința, este o apucătură comunistă, un obicei curat ceaușist, care trebuie să dispară, pentru sănătatea mintală a omului modern, contemporan). Conștiința mea, era pusă demult pe vătrai, fiindcă vă spun sincer, mă încurca groaznic, când plecam pe mările și oceanele
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]