310 matches
-
adus de ginere, fiindcă datorită intervenției ei energice a fost numit voievod al Moldovei. Constantin poartă pe cap o căciuliță asemănătoare cu a doamnei Anastasia, mantie de culoare verde, fără mâneci, dar brodată cu flori de aur și dintr-un caftan de culoare roșie, cu mâneci brodate. În mâna stângă ține și el semnul ctitoricesc. Nicolae Iorga ni-l descrie pe Gheorghe Duca ca fiind bogat, abia matur, frumos, mândru, impunător și răzbunător: „De o parte un om bogat în avere
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
e în familia mea. Cum stau așa în fața restaurantului, în fața mea oprește un taxi și ridic repede mâna. Ușa din spate se deschide și apare un șlap jegos cu mărgele, urmat de o pereche de jeanși tăiați trei sferturi, un caftan brodat, un păr blond și ciufulit familiar... Stai aici, tocmai îi spune posesoarea celor de mai sus taximetristului. În maxim cinci minute sunt înapoi. — Freya ? Spun uluită. Aceasta se răsucește pe călcâie și face ochii mari. — Samantha ! Ce faci aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
dacă nu și mai rău. Totdeauna dăm vina pe greaua moștenire a trecutului. Într-adevăr am moștenit o mulțime de cuvinte împreună cu metehnele respective de la fanarioții cei turciți care ne-au supt vlaga. Bacșiș, robie, bir, mazilire, corupție, peșcheș, lașitate, caftan, abuz, ciubuc, halal, complot, aga, jaf, lefegiu, lingușeală, alai, lulea, anteriu, trândăvie, cămătărie, calicie, samavolnicie, vizir, caimacam, politichie, tâlhărie, capuchehaie, viclenie, pricopsire, firman, lichea, bașbuzuc, buluc, bairam, mahala, calabalâc, protipendadă, taifas, cârdășie, agie, taclale. Și bineînțeles nu în ultimul rând
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Iar cu dumneata, zise răstit voievodul, arătându-l pe clucerul Iordache, am să am o vorbă, ca și cu cinstitele voastre fețe boierești: nu v-am spus că acesta om de boierie nu este? Plecați la slujbele voastre și lăsați caftanele în mâinile mele! porunci domnitorul, trântind ușa ce ducea la coridorul dinaintea salonului. „Dacă era o copilă sau soție a vreunui boiernaș moldovean, uita Măria Sa să trimită ștafete!” se gândea hatmanul Barnovschi, căutându-l pe diacul Radu pentru a-și
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
în care fusese numit la spitalul Sf. Toma. Într-o dimineață vasul a intrat în portul Alexandria și de pe punte s-a uitat la oraș - alb în lumina soarelui - și la mulțimea de pe chei. I-a văzut pe localnici cu caftanele lor zdrențuite - negri din Sudan, grămada gălăgioasă de greci, italieni, turci îmbrăcați în tarbușuri, soarele strălucitor și cerul albastru. Și atunci i s-a întâmplat ceva. Un lucru pe care nu era în stare să-l descrie. A fost ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
fetițe sclave care nu purtau nimic. Era ca atunci pe drum, doar că acum nu mă mai chinuiau durerile de picioare. Am văzut un pitic care cotonogea un măgar alb ca luna și am văzut un mare preot îmbrăcat în caftan care cumpăra măsline. Și apoi am văzut-o pe Tabea. Sau cel puțin cred că am văzut-o. O fată de înățimea și culoarea ei a apărut în fața noastră. Era îmbrăcată în hainele albe ale templului, cu capul ras și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
dintr-un motiv sau altul, nu-i pot menționa. Daniela Zeca-Buzura septembrie 2012 Rămăsese culcat și tristețea îi stătea deasupra, ca uleiul pe apă. De când orbise, își lăsase plete și barbă, arăta ca un Christ în vârstă. Vara, purta un caftan auriu de culoarea spicului. Se-ntâmpla ca Godun să fie întrebat: Chiriașul tău din mansardă e preot? — Nu, e Omar, prietenul și părtașul meu în de toate. — Dar nu e acel Omar, nu? Gazda lui ridica din umeri. Împlinise cincizeci
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
85Omenia omenie cere și cinstea cinste. 86O mie de miei pe un lup nu-l pot goni. 87Omul dacă-mbătrînește, pune-i paie și-l pârlește. 88O mână pe alta spală ș-amîndouă pe obraz. 89O palmă departe de nasul mieu. 90Ori caftan pîn-în pământ, ori ștreangul de gât. 91Oricîtă apă bea un pește, toat-o scoate pe urechi. 92Ori toți cozii sau nici unul. 93Orice lemn își are viermele său. 94Orbii și șchiopii împotrivă s-au pus. 95Orbul a găsit Brăila. 96Orbul a dat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mai bun prieten“ al ei, va putea să dea de ea. De la serviciu am mers repede acasă, unde l-am găsit pe Milton deja instalat pe singura sofa din salonul meu, nici aia arătând prea bine. Era Îmbrăcat cu un caftan portocaliu intens, aruncat peste niște pantaloni albi din olandă, În stilul caracteristic gazdelor din Palm Beach În anii ’60. Când am intrat, și-a ridicat sprâncenele cu compătimire, arătând cu capul către deprimantul ansamblu de stat jos. Nu-mi vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
prăjituri proaspăt scoase din cuptor la ceai. Cred că prăjiturile și ceaiul au constituit mâncarea mea preferată În luna de miere. Când ești la bordul unui vas, este de un confort demodat, și totuși fastuos, să pui pe tine un caftan Allegra Hicks ca smaraldul peste un costum de baie tip bikini roz aprins și să stai la umbră bând ceai și mâncând turtă dulce proaspătă. Prăjiturile erau Însoțite de sporovăieli romantice, neimportante. Conversațiile noastre la ora ceaiului constau În principal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
i-am răspuns, micșorându-mi ochii când priveam prin binoclu. Și mai văd... o!... acela pare să fie un bărbat care colindă pe puntea inferioară... și uite-o și pe soția lui... arată incredibil de bine... e Îmbrăcată cu un caftan mini superb, cu broderie aurie... mamăăă! picioarele sunt foarte bronzate și are un fund perfect. Am mutat binoclul pe partea de sus a corpului tipei. Purta niște enormi ochelari de soare negri, care Îi ascundeau aproape În Întregime fața, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
aveam vreo șapte, opt ani cînd mergeam cu familia la hipodrom la curse, Îmi plăcea grozav să stau pe bancheta Îngustă din spatele birjarului, făcută parcă special pentru copii, să mă legăn ușor și birjarul era Îmbrăcat Într-un fel de caftan negru de catifea și Încins cu brîu roșu pe mijloc — Ehe, doamnă Norico, să-ți povestesc io Sună. — Cred că a venit soțul meu. — Aoleu, nici nu băgai de seamă că să făcu ora prînzului. Plec să-mbuc iute ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
rușilor. Întocmai. Dar să-l ascultăm pe Ion Neculce: „Cînd au sosit la Nistru, era podul gata peste Nistru,... Și trecînd împărăția, iar Duca-vodă sta la capul podului, di cie parte de Nistru, aștepta pentru slujba să-l îmbrace cu caftan. Iar împăratul, avînd pe dînsul măraz și gîndu să-l mazilească, cum au trecut, au și făcut sămn de luară pe Duca-vodă, de l-au dus de l-au închis la baș-ceauș. Atunce s-au vădzut că-i mazil... S-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
venit, tinere, și să te simți la noi ca acasă! zise Miron Iuga, întrerupînd prezentarea ce o începuse Grigore și înăbușind răspunsul emfatic pe care Titu și-l pregătise încă din tren. Intr-un halat de casă, lung ca un caftan, bătrânul Iuga strânse bărbătește mâna tânărului Herdelea. Îl privi o clipă drept în ochi, parc-ar fi vrut să-l cântărească definitiv dintr-o dată. Avea niște ochi negri atât de pătrunzători, că-ți scormoneau sufletul și-ți citeau gândurile. Era
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
În vârstă decât mama și amândoi jurau că se trag din același cuplu de părinți, dar tot mi se părea imposibil de Înțeles. Mama era oripilată că mă angajasem Într-o corporație, unde mi se cerea să port altceva decât caftane și espadrile, În timp ce unchiul credea că travestiții sunt mai degrabă cei care poartă costumele ca uniformă, preferând oricând o rochie Valentino trăsnet sau o pereche superbă de Louboutins cu barete. —Păi, așa se face la investiții bancare, să știi. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
că aveam prea multe indicii, dar Întotdeauna avusesem senzația că Îmi era cunoscut. Seara aia când stătuserăm exact acolo și el glumise că una dintre fetele care intrase avea nevoie de lecții de șic hippiot, pentru că n-o nimerise cu caftanul ei larg și că ar trebui să se ducă În orășelele mici, să fie instruită de profesioniști. Ziua aia, la Starbucks, când Își atinsese ceafa cu mâna și putusem să jur că mai văzusem chestia asta mai demult. Prima noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
E ceasu-n graniți fine de răcori/ oprit, până când sufletul i-l umple". Lumea descoperită în primul volum, "Versuri", reapare și în "Julien ospitalierul": "Doar sufletul îmi alunecă prin casă/ Pe marile covoare și așteaptă." Evocarea unui peisaj oriental calești și caftane ne amintește de trecerea prin metempsihoză a iubitei, desprinsă din adâncul ceștii de email a "Paharului fermecat" al lui D. Anghel: "Calești ce-mi poartă încă-adolescența/ Ca pe un crin de delicată vază/ Lunecă lin prin luminiscența/ Pereților care se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Editura Junimea, Iași, 1974), apare un autoportret de esență argheziană, articulat pe ideea scindării în forțe conceptualizate maniheist: "Bòlnav de stenahorie,/ în cerdacul de priveală/ un seraf din mine scrie/ stih liubov ca o beteală./ Semnele domniei mele/ (cucă și caftan și tui)/ stau la poarta iadului,/ de păcat și sânge grele...// Și-o omidă/ dă buluc prin manuscrise,/ ca o ftizică silfidă/ în tămâi de paraclise". Este evident, în aceste versuri, faptul că sursa neliniștii care i se insinuează, perfid
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
clasa, nu indivizii) -, erijându-se într-un judecător imparțial (nu și rece), neiertător cu toți. O conștiință singulară, izolată, care privea lumea cam de sus, surprinzând prin acuitatea observației, un spirit ciudat de modern (în pofida aparenței de bătrân boier în caftan, om care se văicărește mereu) prin detașarea interpretării, prin ironia malițioasă, prin lipsa de iluzii asupra naturii și manifestărilor umane. Personalitățile istorice constituie în cronică lumea vie a unei opere literare, devin personaje văzute sub aspectul comportamentului și al psihologiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
ortodoxie ancestrale în care era codificată, oricât de nelămurit încă, conștiința de sine românească, a produs un gol identitar ce risca să arunce în aer nu doar afacerea eclezială a unirii, cât însăși identitatea neamului românesc concrescută cu spiritualitatea ortodoxă. Caftanul ortodox, sub forma ritualisticii liturghice și a îmbrăcăminții preotești, pe care negociatorii unirii au izbutit să îl salveze, nu era însă suficient pentru a umple acest vid creat în urma trecerii sub jurisdicția doctrinară a papei. "Contrafortul-monolit al ortodoxiei", fisurat de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-o clericii români în schimbul elevării statutului lor social, este înlocuit cu un eșafodaj de tip nou care să preia sarcina de structură ideologică de rezistență a conștiinței de sine românești ieșită, doctrinar, de sub zodia ortodoxiei, dar îmbrăcându-i, în continuare, caftanul ritualic (Blaga, 1995, p. 69). Conștiința românească, deprivată de fondul său ortodox, a fost ranforsată cu ideile romanității poporului român și continuității istorice a acestuia pe teritoriul dacic. Ideile originii nobile, a priorității istorice și permanenței temporale a românilor în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Daramit / Cu fața-n sus. Să mi-l scoale, nu se-ncrede, / Nu cutează să-l deștepte; Bagă mâna-n sân la piele, / Scoase-o verde tabachere, / Tabachere, / Cu tabac / Tot din Turcia luat. / Bagă mâna-n buzunar, / Buzunar / De sub caftan, / Scoase-o mică de năpârcă. / Pe la nas murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din copit-a fulgera, / Pe murgul că-l încingea, / Murgu goana că-și lua / Și pe leu că-l deștepta. / N. pe leu că-l prindea / Și frumos că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pe la nas murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din copit-a fulgera, / Pe murgul că-l încingea, / Murgu goana că-și lua / Și pe leu că-l deștepta. / N. pe leu că-l prindea / Și frumos că mi-l lega. / La poala caftanului, / La copita murgului. El având o soră mică, / La apă că se ducea, / De departe că zărea / Pe N. că venea. Îndărăt că se-nturna: / Ia ieși, maică; Ce-ai scăldat, / Ce-ai legănat / Aduce pe leu legat, / Viuleț, nevătămat. / El
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu bani refenea, căci îi zicea tată-său că are doamnă și coconi, ci să dea mai mult, și așa viețuia Antonie-vodă!" Arestarea Cantacuzinilor la Adrianopol are mari mișcări de scenă: "...Deci mergând domnul cu boiarii la vizirul și aștepta caftanul, începu a întreba: Care este Mareș? Zise: Eu sunt. Ia-l! Ci-l luară. Care este Gheorghe vornic? Zise: Eu sunt. Ia-l! Ci-l luară..." etc. O nouă cronică de același în cinstea Brîncoveanului dezvăluie plenitudinea talentului dramatic. Îl
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de boieri, reacțiunea porni chiar din mijlocul lor, mai mult în sens moderator decât retrograd. Fură totuși și protestatari, dar aceștia aparțin clasei micilor boieri intrați de curând în tagmă, ispravnici, sameși, pitari, cluceri, care înțeleg să se bucure de caftanul agonisit. Toți aceștia sunt speriați de perspectiva revoluției democrate și formează clasa "tombaterelor", a bătrânilor mici slujbași cu parapon, îmbinișați și îngiubelați. E caracteristic că de înveșmîntarea europenească râd nu boierii mari, ci vătafii, vizitiii. Occidentalizanții sunt numiți la început
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]