746 matches
-
va scălda în apele acestea albastre-verzui. Viața lui, cu evenimentele ei trecute și viitoare, mi se pare un vis... Acum nu mai știu prea bine unde sunt, încotro mă îndrept... Știu că pe o alee, spre stânga, a apărut deodată caleașca prințesei imperiale și că cele două umbrele deschise ca niște flori mari s-au agitat. Moștenitorul, moștenitoarea și doamna blondă în gri au schimbat câteva cuvinte în germană. Caii au început să meargă la pas. Acum, noi am depășit cealaltă
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
consecință directă a acesteia de picioare și mâini umflate, și-a continuat fără oprire muncă diplomatică pentru realizarea păcii cu Spania. Era atât de bolnav, încât, o dată, la întoarcerea în Paris și-a petrecut întreaga călătorie stând întins pe podeaua caleștii. Deși trupul nu-l mai ajută, mintea i-a rămas alertă până în ultima secundă, având un orar de lucru foarte încărcat: supraveghea toate ministerele, coordona diplomații francezi în străinătate, pregătirea diplomatică a regelui pentru momentul când va trebui să guverneze
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
nu poate decât să ascundă în fugă, absență și liniște identitatea fără reflexe. Și dacă asistenții sunt marionete și dau în deriziune o imagine fărâmițată a eu-lui, doar femeile oferă mirajul unei unități cu refugiile lor (Klamm și cu interiorul caleștii - se știe că în identificarea primară, avem o imagine nediferențiată, bărbat și femeie, tată și mamă totodată). Problema rămâne mereu aceeași pentru acest personaj care nu este nici afară, nici înăuntru, mereu în deschidere și căruia îi lipsește un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
durerii", reprezenta însăși viața: "Pe mozaicul maur Rosalba dansează / în cizme de Spania, dansul ferice / al tragediei mele pe roata eternă". Seria continuă cu fabuloasa apariție din Balada nopții de aur: o zglobie Brunhilde trece prin "păduri luxuriante", într-o "caleașcă de scoică" trasă de o "pereche de struți". Scenarii erotice memorabile, la confiniile eminescienelor clipe de poveste, sunt de găsit nu numai în Diotima (cu subtitlul expres: "poezii de dragoste"), dar și în Poemul de purpură și alte poeme (1994
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
la Nichita Stănescu și Cezar Ivănescu) e o implorare șoptită: "Tată, dacă altfel nu se poatre, / Facă-se voia ta..." Tușe sumbre, în texte analoage, punctează văi înghețate și ceruri închise, "întunecata zare" și "nesfârșita fugă". Episod rarisim, senin: O caleașcă trasă de fluturi străbătând "priveliști de vis", duce, ca în basme, într-un ambient de pace. Discursul în zăbranic cernit, reluat de la un volum la altul și devenit o patetică monodie, excelează în miresme metafizice, constituindu-se astfel într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
suburbiile Londrei o putea găsi pe regină nepregătită. Regina Elisabeta I a fost prima care și-a dat seama de puterea poporului și a profitat de aceasta. Avea grijă ca în fiecare zi să treacă prin suburbiile Londrei într-o caleașcă descoperită pentru a fi văzută și admirată de către mulțime. Populația Londrei a devenit principala pavăză a curții în cazul unui război sau a unei revolte în alte zone ale Angliei, permițându-i reginei să reducă armata la câțiva străjeri. Această
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și de la Rhin, unele dintre ele se aseamănă cu cele de Roussillon (Francia). Principalele podgorii ale țării sunt cele de la Cotnari, în apropiere de Iași. De acolo se obțin cele mai bune vinuri ale țării.” „Cotnarii au văzut nu odată caleștile aurite și caii împodobiți din alaiurile domnești ce veneau aici. Aveau vii personale la Cotnari Doamna Ecaterina a lui V asile Lu pu. Petru Șchiopu stătea la Cotnari, după cum Ștefan stătuse la Hârlău, Alexandru Vodă și Radu Mihnea, Ștefan Vodă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a absolutului: „...câte ne-au tulburat de-atâtea ori/ Acolo nu rămân fără răspuns”. P. se simte împlinit scrutând cu obstinație o interioritate atinsă, ca de o aripă de înger, de miracolul presimțirii „izvoarelor albastre”, a existenței proiectate în etern: „Caleștile așteaptă cu fluturii la ham/ Să trecem”..., „Pornim spre țară nouă, cu soarele în scut”, „Vibrare calmă lunecă-n fântâni” (Scrisoare pentru liniștea celor rămași). Și, în năzuința către „un semn mai nou și pur”, el nu va obosi în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
ei de a renunța la acest individ nu poate fi decît faptul că Maiestatea Sa a înnebunit (has taken leave of her senses). Totul a fost zadarnic. "Munshi" i-a cerut chiar să-l decoreze cu Victoria Cross. A primit caleașcă, trei proprietăți (la Windsor, Balmoral și Osborne, cu personalul respectiv) și Ordinul de Companion al Imperiului India (CIE). Așa se explică marea afecțiune pentru abilul și cameleonicul Disraeli (căruia îi spunea "Dizzie" și care, la rîndul lui, o numea the
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Gara de Nord în dimineața zilei de 23 septembrie/6 octombrie 1888, în jurul orei 9. Gara era pavoazată cu flori și se arborase drapelul Marii Britanii (Union Jack). De la gară, regele Carol și prințul de Wales s-au deplasat la Palat într-o caleașcă escortată de două escadroane de călăreți din Garda Regală. Aici a avut loc o a doua ceremonie de primire, similară celei de la Gara de Nord, urmată de un prînz oficial și de o vizită în grădina Cișmigiu, unde regele și înaltul oaspete
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cu „frumoase știme” și blesteme, năluci și pești de aur, iazuri cu taine și ființe cu „gheare lungi”, „pulberi de nuferi” etc. („Frumoase știme când se-mbată luna / și sângele și-l culcă la picioare/ când cântă iarba - palidă, stăpâna /caleștilor de fum și de ninsoare”). Poemele capătă inflexiuni dionisiace, depășind exoticul, și celebrează vitalitatea, dragostea: „noi ne iubim și totuși suntem zei”; „atât de verzi suntem și atât de înalți”. Registrul nu se schimbă în publicistica din Țările de sus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
a văzut „nicicând” sclavii din jur, „copii de moți pe străzile din Cluj” cerșesc de la „domni cu monoclu și doamne vopsite”, trec femei în „zdrențe negre, zdrențe hâde”, căci „nu e lumea de mătasă”, iar o doamnă se plimbă în „caleașcă parfumată”. Azi fabrica „veștejește fața”, dar se anunță un mâine cu „albă pâine” sau moarte: „Tren, vine tren negru./ Aduce lumină./ Vin oameni noi, elei, elei,/ Tren vine, tren negru” (Trenul). Prin vechiul „oraș bolnăvit” se mișcă oameni stinși, în timp ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
au apărut alții noi, poate chiar mai expresivi. La fel, argoul definește clar ierarhiile dintre deținuți, în condițiile în care limba oficială îi consideră pe toți egali, nediferențiați. Sau sistemele de comunicare și transport al lucrurilor interzise (în special termenii caleașcă sau tramvai). Aceste exemple arată că argoul se formează prin dezvoltarea de sensuri figurate. Relațiile metaforice și metonimice organizează cîmpurile semantice ale argoului, lăsînd uneori să se întrevadă schița unui mod de interpretare a lumii. După Rodica Zafiu, "a observa
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rapiditate de difuzare neîntîlnită în alte medii. Prin desele mișcări de deținuți de la o pușcărie la alta, termenii devin naționali, fiind întîlniți în întregul sistem penitenciar. De pildă, jet sau sifon sînt cuvinte care identifică turnătorul în orice închisoare. Iar caleașca e un mijloc de comunicare și de transmitere a bunurilor, desemnînd în fapt o pungă Billa sau Metro în care se pun exhivele (bilețelele) sau țigările, cafeaua, bananele, deodorantele, băutura, hainele sau orice altceva ce poate fi transportat cu tramvaiul
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Bumbi = testicule. Similar: boașe, caise, bigi-bigi, bobine, alune, fudulii, ouă Cacialma = mod de a păcăli; de proveniență turcească; specific jocului de poker; desemnează păcăleala pe care i-o tragi adversarului să creadă că spui adevărul. Similar: țeapă, tras în piept Caleașcă = mijloc de transport al bunurilor și informațiilor de la o celulă la alta sau de la o clădire a închisorii la alta. Similar: tramvai. În limba franceză: yoyo Cambuză = debara, cămara cu alimente a fiecărei celule Canci = neînsemnat. Similar: apă de ploaie
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lansarea zvonurilor (despre gravele deteriorări ale vieții care vor urma curînd); 6. pregătirea din timp a cadrelor de rezervă; 7. utilizarea presei pentru amplificarea grevei la întreg sistemul carceral; 8. stimularea libertăților de comunicare și de asociere (dezvoltarea schimburilor pe "caleașcă" și mărirea orelor de plimbare); 9. identificarea potențialelor victime și stimularea lor să declanșeze acțiunile greviste; 10. intervenția în forță pentru menținerea controlului. Departe de a reprezenta un mare pericol, ritualurile contestatare sînt un mijloc de reafirmare a legitimității autorităților
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o societate a exclușilor. La începutul perioadei de detenție, fiecare învață cum să-și gestioneze timpul liber, descoperind punctele slabe ale sistemului. Investiția în educația adaptării este o investiție în libertate. Nu e întîmplător că în toate închisorile există instituția "caleștii", iar învățarea utilizării ei este o formă de ocultare a interdicțiilor, facilitînd comunicările și schimburile oficial interzise. Fiind la discreție și necesitînd irosirea cît mai variată a lui, timpul liber este tot mai frecvent alocat relațiilor pe caleașcă. La geamuri
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
există instituția "caleștii", iar învățarea utilizării ei este o formă de ocultare a interdicțiilor, facilitînd comunicările și schimburile oficial interzise. Fiind la discreție și necesitînd irosirea cît mai variată a lui, timpul liber este tot mai frecvent alocat relațiilor pe caleașcă. La geamuri au loc licitații permanente, informațiile și bunurile circulînd mai rapid decît orice sistem de poștă rapidă din lume. În batiste, în coșulețe sau în plase, exhivele (scrisorile, bilețelele) circulă împreună cu diverse pachete de țigări, de cafea, de zahăr
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sistem de poștă rapidă din lume. În batiste, în coșulețe sau în plase, exhivele (scrisorile, bilețelele) circulă împreună cu diverse pachete de țigări, de cafea, de zahăr sau de alte delicatesuri de dimensiuni variate. Chiar și dragostea își face loc pe caleașcă, micile atenții însoțind nu doar bilețelele de amor dintre celulele femeilor și cele ale bărbaților, ci și rodul masturbărilor, pe care femeile și-l introduc în organele genitale, rămînînd însărcinate, spre disperarea cadrelor care sînt acuzate de superiori că au
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cadrelor care sînt acuzate de superiori că au facilitat relațiile sexuale. Existența celulelor de femei în apropierea celor de bărbați focalizează atențiile tuturor asupra persoanelor de sex opus. Fiecare e studiat, etichetat, catalogat și acceptat sau nu ca partener sexual, caleașca funcționînd la intensitatea maximă. Chiar dacă au parteneri acasă sau în alte închisori (la care țin în mod exagerat, făurindu-le un soclu monumental pe care îi așază divinizîndu-i), toți se angrenează dacă au posibilitatea în iubiri de scurtă sau mai
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
societatea le-ar da doar pe baza unor reguli de mult uitate. Doar cei cu legături puternice în exterior reînvață mai facil regulile traiului în lumea liberă, înțelegînd că timpul liber din închisoare s-a scurs inutil și aberant pe caleașcă, la vorbitor, în discuții sterile și relații degradante. Apropierea eliberării e paralizantă, individul nemaiieșind la muncă, nemaiparticipînd la nici o acțiune, așteptînd să treacă vremea, acumulînd emoții tot mai puternice. Dimineața se bărbiereau cu grijă, dar, probabil, emoția momentului îi făcea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și parfumați struguri de pe pământ. Acum să mergem la palat să-l mobilăm și să angajăm servitorii, să umplem grajdurile cu cai și vite, cotețele cu păsări. Să umplem sipetele palatului cu galbeni, garderobele cu haine pentru tine și Roberta. Caleștile aurite să aștepte la intrare. Tu ești Ducele domeniului și trebuie să fii îmbrăcat adecvat. Daniel făcu mișcarea baghetei deasupra sipetului-spunând vorbele magice și toate cele gândite și spuse se împliniră, devenind realitate. Ajunși la palat cei cincisute de servitori
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Daniel, care îi răspunse printr-o zicală: -Prietenia la nevoie se cunoaște. Ai primit inelul cu diamant, garanție a bunei mele credințe. Cu ajutorul lui, pot să-ți mai îndeplinesc trei dorințe. A doua zi dimineață, porunci să fie pregătite două calești aurii. Robert se duse la palatul prințului, iar Daniel acasă. Noul duce a fost primit cu fast la castel. Bătrânul prinț și soția sa prințesa, și-au dat acordul pentru căsătoria ficei lor cu ducele Robert. După nuntă, deabia s-
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
prizonierilor de rang înalt și plecarea lui Mazarin în exil, prințul de Condé devenise din ce în ce mai arogant. Într-o lucrare apocrifa se povestește cum, întâlnindu-l pe Ludovic care se întorcea de la o baie în Sena, Condé nu a coborât din caleașca, conform protocolului curții, ci l-a salutat pe rege printr-o simplă înclinare a capului și a trecut mai departe, Ludovic devenind roșu de furie ca urmare al acestui afront. 32 Prin plecarea lui Condé în exil, cardinalul a dat
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
mânăstire din Bretania, dar în curând, simțind lipsa luminilor sale, l-a adus la Paris și a ordonat să se înalțe un observator, ale cărui ruine se mai pot vedea și astăzi lângă hala de grâu. Noaptea se vedea o caleașcă închisă, trasă de patru murgi, care mergea de la Luvru la turn. Catherina se suia în vârf și alături de Cossimo, întreba astrele dacă îi vor reuși intrigile ei politice împotriva Spaniei și a hughenoților. In acel timp, toate familiile bogate aveau
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]