575 matches
-
orice dar care iese din comun, vine de la cel rău, am procedat ca un neghiob, închizând și deschizînd ochii, cu care, repet nu vedeam nimic, de mai multe ori la rând, până când imaginea aceea argintie care semăna cu a unui caleidoscop mirific, a dispărut și abia apoi am început să văd normal, ca orice om. Nu am apucat să văd decât un fel de tunel de culoare argintie și alte amănunte nu îmi mai amintesc și, parcă ceva elemente prismatice, dar
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
în prevederea marilor evenimente și pentru a ne duce prin cunoscuta serie de surprinderi și aventuri, d. Ioan Brătianu, adevăratul șef ai Ministeriului nostru de Esterne, al cărui titular e d. Boerescu, voiește să aibă mâna pe deplin liberă în compunerea caleidoscopului politic și de aceea a cerut ca bugetele să i se voteze în ruptul capului, ziua și noaptea, fără discuție și fără piedici. Bugetul va să zică însă libertatea de-a se dispensa de Parlament până la aprilie 1881 sau, mai bine zis
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dorința nemărturisită de-a purta și ei portofolii sub braț, de-a fi în capul mesei, cum se zice. Dorință legitimă; dar vai, marele maestru al politicei și esterne și interne nu poate renunța de-a compune cum va voi caleidoscopul cabinetului, o trestie tremurătoare sub suflările inspirației sale diplomatice. Cei nemulțumiți cu ministerul s-au fost grupat în jurul celor patru viceprezidenți, cu intenția hotărâtă de-a nu acorda cabinetului lucrul cel mai de căpetenie... bugetul. Adunarea însă, știind că bugetul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ambiția de-a servi patria în rangurile cele mai înalte, de vreme ce nu există între roșii nici o inteligență superioară care s-ar impune prin sine însăși. De aceea, de la începutul {EminescuOpXI 233} formării ministerului Brătianu, cabinetul s-a transformat într-un caleidoscop care ne arată rînduri-rînduri prefacerea personalului chemat a-l compune, prin trecerea prin ministeriu, fiecare la rândul său, a tuturor corifeilor din orta. Lucrul a ajuns o mare greutate de învins pentru d. Brătianu, din cauza neputinții în care se află
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atît de departe ca S. Lupasco. El nu ezită să integreze, într-un fel, principiul contradicției în intimitatea cunoașterii. Activitatea dualizantă a spiritului este, pentru el, neîncetată. Pentru noi, ea se limitează la a pune în mișcare un fel de caleidoscop care bulversează brusc raporturi, dar care păstrează mereu forme. Suprara-ționalismul nostru este, deci, alcătuit din sisteme raționale juxtapuse doar. Dialectica nu ne servește decît pentru a mărgini o organizare rațională printr-o organizare suprarațională foarte precisă. Ea nu ne servește
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ordonarea lor în cadrul ciclului: volumul I e Ieșirea din iarnă, 1981; volumul II - Fluviile, 1980; volumul III - Te Deum la Grivița, 1978; volumul IV - Noroaiele, 1982; volumul V - Scrisoare de la Rahova, 1977; volumul VI - Noaptea otomană, 1979 etc. „Panoramic”, „panoramare”, „caleidoscop de secvențe eteroclite”, „policronie”, „decupaj cinematografic” sunt câțiva dintre termenii ori formulele prin care exegeza a încercat să aproximeze caracteristicile unei alcătuiri romanești care a învederat incontestabila putere de construcție a scriitorului în registrul epic. Cuprinderea temporală a ciclului e
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
și în „Viața românească”, „Reforma”, „Viitorul”, „Ordinea”, „Minerva”, „Minerva literară ilustrată”, „Cumpăna” (1909-1910, scoasă de cei doi împreună cu M. Sadoveanu și Il. Chendi), un material bogat și extrem de variat. Volumele lor se succedă cu repeziciune: Legenda funigeilor (1907), Cometa (1908), Caleidoscopul lui A. Mirea (1908 și 1910), Carmen saeculare (1909), Cireșul lui Lucullus și Portrete (1910), precum și mai multe traduceri. Primele trei cărți au fost premiate în 1909 de Academia Română. În această perioadă, A. publică singur un al doilea volum de
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
Încercările contemporanilor de a evalua aportul unuia sau al altuia la realizarea operei comune s-au izbit de rezerva ironică a autorilor. Posteritatea a înclinat spre a-i recunoaște însă lui A. o contribuție mai însemnată. Cele două volume din Caleidoscopul lui A. Mirea reunesc cronici rimate, specie care, plecând de la un material perisabil, actualitatea, mizează pe divertisment, chiar cu riscul facilității, și pe efectul polemic, adesea cu prețul trivializării. Uneori și în Caleidoscop... se recurge la invectivă, la ridiculizarea oponenților
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
contribuție mai însemnată. Cele două volume din Caleidoscopul lui A. Mirea reunesc cronici rimate, specie care, plecând de la un material perisabil, actualitatea, mizează pe divertisment, chiar cu riscul facilității, și pe efectul polemic, adesea cu prețul trivializării. Uneori și în Caleidoscop... se recurge la invectivă, la ridiculizarea oponenților pe baza defectelor lor fizice, într-o viziune grotescă (Cioflecării și hilariante), dar predominantă e zeflemeaua subțire, condescendentă și totuși incisivă. O emfază subtil autoironică dă farmec posturii de toreador ori de duelgiu
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
înțelege proza de mai târziu a lui Arghezi, care perfecționează și sistematizează maniera angheliană. G. CĂLINESCU SCRIERI: În grădină, București, 1905; Legenda funigeilor (în colaborare cu St. O. Iosif), Iași, 1907; Cometa (în colaborare cu St. O. Iosif), București, 1908; Caleidoscopul lui A. Mirea (în colaborare cu St. O. Iosif), I-II, București, 1908-1910; Carmen saeculare (în colaborare cu St. O. Iosif), București, 1909; Fantazii, București, 1909; Cireșul lui Lucullus (în colaborare cu St. O. Iosif), București, 1910; Portrete (în colaborare
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
numeroase pagini de literatură, cronică, critică și istorie literară, texte inedite de un vădit interes literar. Orientarea spre fenomenul cultural, în special spre cel literar, devine preponderentă în 1990. Rubrici: „Meșterul Manole”, „Permanențe”, „Jurnal contemporan”, „Cronica subiectivă”, „Logos”, „Pagini literare”, „Caleidoscop”, „Jurnalul artelor”, „Confluențe”, „Restituiri”, „Linotyp”, „Ancheta Argeș”, „Labirint”, „Caligrame”. A. publică scrieri ale unor autori de prestigiu, dar încurajează și creația tinerilor poeți, cărora le consacră un spațiu relativ mare, îndeosebi în suplimentele revistei. Versurile poartă semnături precum Octavian Goga
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
latin, de temelie (moștenit), care i-a dat structura gramaticală și fondul lexical. Cercetarea critică a limbii a stabilit elementele de împrumut în lexicul și gramatica românească, care, amestecate cu cele moștenite, abundă și au dat limbii aspectul unui adevărat caleidoscop cultural-istoric. Pentru prima dată, aceasta a fost evidențiat în vol. II din Dicționarul Cihac (1879), ce conținea elemente slave, ungurești, turcești, grecești și albaneze. Acest dicționar a reliefat marea importanță ce revine elementelor împrumutate, în limba română, din epoca medievală
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ilustrat cu mai multă strălucire, unde este analizat însă în toate compartimentele activității sale, de asemenea după modelul indiscutabil în epocă, biografia fiind urmată de prezentarea operei și de aprecierea ei. Scriitorii sunt grupați în funcție de structurile operei: eposul, realismul dur, caleidoscopul mediilor, analiza psihologică, literatura autenticității și a experienței, poezia htonică, poezia sentimentului cosmic și a fiorului metafizic, lirica sensibilității religioase, lirica elegiacă și sentimentală, lirica avangardistă, poezia pură ș.a. Numai enumerarea capitolelor din sumar este suficientă pentru a arăta în ce măsură
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
Caragiale, București, 1924; Perpessicius, Opere, VIII, 48-50, 52-64, 108-115, 372-377, IX, 70-71, 385-391, 472-473; Ralea, Scrieri, II, 492-495, 580-581, 609-612, 618-619; Anna Colombo, Vita e opere di Ion Luca Caragiale, Roma, 1934; Constantinescu, Scrieri, II, 16-168, VI, 69-79; Pompiliu Constantinescu, Caleidoscop, îngr. Constanța Constantinescu, București, 1974, 232-241; N. Davidescu, Caragiale, cel din urmă ocupant fanariot sau Inaderența lui la spiritul românesc, CLI, II, 1935, 39, III, 1935, 2; B. Jordan, Lucian Predescu, Caragiale, București, 1939; Călinescu, Ist. lit. (1941), 431-447, Ist.
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
1967-1972). Asemenea foarte tânărului G. Ibrăileanu (sedus de aforisme), junele C., bântuit de mirajul ideilor, era un gânditor, un reflexiv, năzuind să-și clarifice relațiile cu lumea. Cele nu mai puțin de 935 de aforisme și comentarii, reunite postum în Caleidoscop (1974), sunt, de fapt, niște meditații succinte, deschideri inteligente spre social și etic, sondări psihologice în eros (cu accente cvasimisogine). Pe Lucian Blaga, pe Al. A. Philippide, ca și pe alții îi tratează de sus, cu asprime (ulterior ajungând la
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
Vladimir Streinu și Tudor Vianu) cu o schiță biobibliografică de Anonimus Notarius [E. Lovinescu], București, 1942; Eseuri critice, București, 1947; Scrieri alese, îngr. și pref. L. Voita, București, 1957; Scrieri, I-VI, îngr. Constanța Constantinescu, pref. Victor Felea, București, 1967-1972; Caleidoscop, îngr. Constanța Constantinescu, București, 1974; Studii și cronici literare, îngr. și pref. Cornel Regman, București, 1981; O catedră Eminescu, îngr. Lenuța Drăgan, pref. Mihai Drăgan, Iași, 1987; Figuri literare, pref. Gabriel Dimisianu, București, 1989. Traduceri: Sainte-Beuve, Pagini de critică, București
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
o jumătate de veac (1900-1950) și Oameni văzuți de aproape (1900-1950). O tentativă a fiului său de a le tipări, prin 1975, a rămas fără rezultat, astfel că lucrarea a apărut abia după un sfert de secol, cu titlul Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București (1900-1950), din care lipsesc capitole importante (T. Arghezi, de exemplu). Trecerea amintirilor din ipostaza orală în cea de text nu a dus la pierderea acelor calități pe care le apreciaseră ascultătorii lor: C. Rădulescu-Motru
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
celui qui écrit des mémoires, aime la vérité jusqu’à lui sacrifier toute chose.” „J’ai chérie la vérité jusqu’à contre moi-même.” SCRIERI: Glossa spiritului cărturăresc. Încercare antiintelectualistă, București, 1918; Ce vrem. Catehism pentru suflete nehotărâte, București, 1919; Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București (1900-1950), pref. P. Leonăchescu, București, 2000. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 278-286; Florin Faifer, Necruțătorul, CL, 1999, 12; Iordan Datcu, Memoriile lui Constantin Beldie, ALA, 2000, 537; Gh. Grigurcu, Memoriile unui hedonist
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
140 din 1946, „Săptămâna bucureșteană în teatru, muzică, plastică, cinema, sport”; de la numărul 147 din 1946, „Săptămâna bucureșteană în teatru, cinema, muzică, modă”; de la numărul 148 din 1946, „Teatru, cinema, muzică, modă, pagina femeii, mondenități”; de la numărul 169 din 1946, „Caleidoscopul vieții artistice”). De la numărul 156 din 1946 redactor responsabil devine Liliana Delescu. Concepută ca un magazin al tuturor artelor, revista reușește să ofere o imagine a vieții culturale românești și europene din epocă. În paginile ei, cu rubrici diverse și
BIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285746_a_287075]
-
tr. și pref. Simona Cioculescu, București, 2002. Traduceri: Guido Gozzano, Domnișoara Felicia sau Fericirea, București, 1933; Jean Moréas, Stanțe, București, 1945; Dante, La Divine Comédie, introd. trad., Lausanne, 1964. Repere bibliografice: I.E. Torouțiu, Superbă inocență!..., „Litere”, 1934, 13; Vasile Damaschin, Caleidoscop intelectual, SE, 1940, 876; Aurel Tita, „Vie de Jacques Amyot”, CML, 1941, 123; Grigore Chelariu, „Teatrul românesc în versuri și izvoarele lui”, UVR, 1943, 33; Perpessicius, Opere, XI, 187-188, XII, 58-72; Adrian Marino, Al. Ciorănescu și literatura comparată, R, 1969
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
eye" nu mai este de fapt aplicabilă prozei tîrzii a lui Beckett, publicată sub titlul Residua 537. Camera din aceste scrieri în proză nu mai face fotografii în mod continuu, ci pare a înșirui poză după poză în maniera unui caleidoscop. În consecință, conexiunile sintactice dintre părțile de vorbire sînt omise în mare parte. Natura radicală a reducerii, care a crescut deja roman după roman în trilogia Molloy, Malone Dies, The Unnamable, se extinde cu pași repezi în fragmentele tîrzii de la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Cetatea cu televiziune privată prima este în întîrziere față de a doua, dar ambele aparțin deja aceleiași mediasfere, și fiecare mediasferă remodelează Contractul social. Într-o societate dezvoltată, mediumul, audiovizualul asigură indispensabilul principiu al catolicismului, ca o cheie de boltă a caleidoscopului, numitor comun al factorilor și tendințelor adverse. Nu sîntem de acord cu nimic în afara faptului că în televiziune, punct de trecere obligatoriu, dezacordurile trebuie să fie expuse, supuse unui arbitraj final al telespectatorului, care își va formaliza verdictul prin vot
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sursă, a recupera o mărturie, a reface o cronologie, a stabili un fapt, o dată, un text, toate aceste operații care odinioară ne făceau să cîștigăm timp, de-acum înainte, e limpede, irosesc timpul responsabililor tot mai presați ai circulației publice. Caleidoscopul se reface, cercul se închide. Negarea relativistă a oricărei valoare, afirmarea repetitivă a valoarii absolute. În definitiv, s-ar putea ca marele dezgheț al timpului să apară, într-o bună zi, drept un intermediar între două imobilități, timpul-cristal al Scripturilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dincolo de știrile și analizele din mass-media, dincolo de studiile sociologice, economice, demografice sau de altă factură ce le sunt dedicate, se reflectă în cele din urmă în calitatea vieții locuitorilor lor. Lucrarea de față își propune să surprindă, ca într-un caleidoscop, toate aceste ipostaze și să le integreze într-un demers de factură interdisciplinară, de analiză a satului românesc actual din perspectiva a trei concepte-cheie comunitate, identitate și proprietate. Toate ipostazele enumerate mai sus fac obiectul de interes al studiului de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Alexandru Kirițescu, Petru Manoliu și confuziile mele, VAA, 1943, 630; Ivașcu, Confruntări, II, 463-465; Crohmălniceanu, Literatura, I, 534-535; Piru, Ist. lit., 439; Paul Cortez, Înainte de a uita, I, București, 1987, 136-140; Acterian, Privilegiați, 84-86; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 154-155; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 173-177; Micu, Scurtă ist., II, 210; Petru Manoliu, DCS, 167, 190-191; Dicț. scriit. rom., III, 62-64; Cornelia Ștefănescu, Suflete jupuite, JL, 2002, 11-12; Dora Mezdrea, Arhiva Petru Manoliu, JL, 2002, 11-12; Marin Diaconu, „Bardul metafizicei”, JL, 2002
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]