319 matches
-
din exemplare este păstrat la Göttingen și poate fi consultat online în formă electronică. În perioada 1456-1500, cărțile nu se tipăreau în întregime. În locul literelor de început de rând ("letrinele") era lăsat spațiu liber, care se „picta“ ulterior manual de către caligrafi, așa-numiții "„rubricatores“". Nici pagină de titlu nu exista, cărțile aveau o pagină explicativă, la sfâr-șit, iar copertele nu se făceau în tipografie. Clientul și le comanda în altă parte. Textul incunabulelor se deschide - în absența foii de titlu - cu
Incunabul () [Corola-website/Science/309532_a_310861]
-
în funcție 29 de ani, în timp ce Memikzade Mustafa Efendi a rezistat doar 13 ore. Dintre cei 131 de șeyhülislami, doar 9 nu au fost de etnie turcă (arabă, bosniacă, gruzină, cerkeză, albaneză). Printre șeyhülislami s-au numărat savanți, scriitori, poeți, caligrafi, compozitori și legiuitori. Adunând la un loc toate "fetva" emise, mulți șeyhülislami au lăsat în urmă importante opere atât din punct de vedere al științelor islamice, cât și din punct de vedere al istorie dreptului otoman. În timpul lui Yavuz Sultan
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
a decorațiunilor acesteia. Construcția din zid a fost realizată cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi: Radu I (1377-1383) și fiii acestuia Dan I (1383-1386) și Mircea cel Bătrân (1386-1418). Cuviosul Nicodim a înființat la Tismana prima școală din țară de caligrafi și copiști de cărți bisericești în diverse limbi. Tot aici a funcționat prima școală de călugări învățați dintre care se recrutau viitorii episcopi, mitropoliți, dieci pentru cancelariile domnești și boierești. Aici s-au păstrat cele mai vechi documente începând cu
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
de Alexandru cel Bun în 1402). Tot atunci a fost adăugat un pridvor și s-a construit turnul clopotniță de pe latura nordică a incintei. La a funcționat o școală teologică, sprijinită de marii mitropoliți ai vremii. Tot acolo au lucrat caligrafi, gravori în lemn și în metal, miniaturiști sau dascăli de limba română, greacă sau slavonă. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, domnitorul Antonie Ruset a construit chilii încăpătoare în jurul Bisericii Sf. Nicolae Domnesc din Iași, mutând reședința
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
În paralel, înzestrează armata cu arme și întărește sau înființează cetăți în punctele strategice ale țării. Mircea ctitorește o serie de mănăstiri și biserici pe întreg cuprinsul țării, care vor deveni în timp centre de cultură prin activitatea copiștilor și caligrafilor, precum și prin crearea școlii de pictură religioasă și activitatea zugravilor acestora. În 1401, mitropolitul Țării Românești primește titlul de "„exarh al plaiurilor”", având astfel jurisdicție și asupra credincioșilor din Ardeal. În timp ce organiza țara, Mircea a fondat și alianțe solide pentru
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Dicționar analitic de opere literare românești", Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007. POP 2012: Ion Pop, "Poetul, de la geniu, la „clovnul farsor"”, în „Caietele de la Putna”, 5, V - 2012, Fundația „Credință și Creație Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga - Maica Benedicta”, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2012 p. 36. POPESCU-PUȚURI, GEORGESCU 1971: Ion Popescu-Puțuri și Titu Georgescu, "Ștefan Petică", în „Purtători de flamuri revoluționare”, București, Editura Științifică, 1971, pp. 120-127. PRICOPIE 1938: M. Pricopie, "Noblețea poetului Ștefan Petică", în „Adevărul literar”, 19, nr. 929
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
folosit alfabetul arab, amintim aici turca-osmană, până în [[1928]], azera, până în [[1924]] ș.a. [[Caligrafie|Caligrafia]] arabă nu s-a demodat așa cum s-a întâmplat cu caligrafia în [[Europa]], ci este încă socotită de către arabi ca fiind o formă majoră de artă; caligrafii sunt foarte respectați în societatea arabă. Fiind cursivă, spre deosebire de [[alfabetul latin|scrierea latină]], [[alfabetul arab|scrierea arabă]] este folosită pentru a transcrie versete din [[Coran]], hadith-uri, sau pur și simplu [[proverb]]e într-o formă artistică. Compoziția este de multe
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
de tip școlar au apărut pe lângă mănăstiri și aveau ca scop învățarea scrisului în limba slavonă, necesar întocmirii documentelor și corespondenței oficiale. Din aceste „școli de chilie” cum la numea Nicolae Iorga au provenit "tahigrafii Atanasie și Paladie or Mircea caligraful", din Moldova secolului al XV-lea. Tot cam din aceeași perioadă sunt menționate și primele elemente ale unui învățământ profesional cum ar fi școlile de meserii care pregăteau "meșterii îmbrăcători în argint ai cărților și ai icoanelor de catapiteasmă" sau
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
1644, iar la 21 noiembrie 1647 a fost hirotonit diacon și a primit rangul de arhidiacon. A fost autor de lucrări, în principal compilații istorice și traduceri de istoria Bisericii Greco-Orientale (Ortodoxe). De asemenea, a fost cunoscut și ca un caligraf. El și-a însoțit tatăl de mai multe ori în călătoriile acestuia de la Damasc, prin Anatolia, Istanbul, Valahia, Moldova, Ucraina și Cnezatul Moscovei, în încercările de a strânge fonduri și sprijin pentru Biserica lor (în jurul anului 1650). Între anii 1652-1659
Paul de Alep () [Corola-website/Science/318824_a_320153]
-
Polonia, din încredințarea domnilor țării; a înființat, cu cheltuiala sa, un spital în Suceava (1619), acesta fiind primul atestat documentar în mediul urban de la noi. A purtat o grijă deosebită ctitoriei sale Dragomirna. Aici a creat o adevarată școală de caligrafi miniaturiști, Crimca însuși fiind înzestrat cu talent artistic deosebit. Se constată o similitudine între decorațiile picturale ale lăcașului și miniaturi, evidențiind influența pe care a exercitat-o asupra picturii murale a Dragomirnei. Se cunosc peste 25 de manuscrise din timpul
Anastasie Crimca () [Corola-website/Science/316290_a_317619]
-
cheltuială nu era scutită pentru procurarea materialelor scumpe: pergamentul și velum-ul ca suport, culori importate din India, Persia și Spania (în special vermilion și ultramarin), în timp ce tușul cu aur bizantin (fabricat din aur adus din India) era folosit după învățăturile caligrafilor perși. În cazul anluminurii precarolingiene, se află câteva caracteristici ale decorației paginii, specifice predilecției locale pentru un tip ornamental derivat dintr-o tehnică anume: la lombarzi - "entrelac"-ul; la irlandezi - spirala; la bizantini - arabescul (împrumutat din arta sasanidă); la germani
Anluminură () [Corola-website/Science/321204_a_322533]
-
cutremur, care se estimează că a avut o magnitudine de 7,7 grade pe scara Richter, care a provocat nenumărate incendii în Bucureștiul în care majoritatea clădirilor erau din lemn, precum și surparea unei porțiuni din turnul Colței. Dionisie Ecleziarhul, călugăr caligraf și cronicar, autorul unui “Hronograf” care prezintă istoria Țării Românești între 1764 - 1815, scria despre cutremurul din 1802: "“s-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
vânzare în magazine pot fi certificate ca fiind halal de câtre agenți oficiali. Sini este un stil caligrafic chinez pentru scrisul arab. Este mult folosit în moschei din China de est, și mai puțin în Gansu, Ningxia și Shaanxi. Un caligraf faimos este hagiul Noor Deen Mi Guangjiang. Xiao'erjing sau Xiao'erjin (chineză: 小儿经/小儿锦) este felul de a scrie limbi sinitice, de exemplu mandarina (și în special mandarina "lanyin", "zhongyuan" și dialectele din nord-estul Chinei) cu alfabetul arab. Este
Islamul în China () [Corola-website/Science/317335_a_318664]
-
turcilor mijloacele de a ajunge la înălțimile maxime ale bisericii. Turcii și-au realizat visul dea înlătura imaginea lui "Iisus Pantocrator", înlocuind-o cu un verset din Coran. Tot atunci reprezentările îngerilor au fost înlocuite cu niște medalioane mari cu caligrafii arabe aurite pe fond negru. Bisericii i-ar mai fi trebuit numai câteva decenii pentru a-și salva bogăția decorației creștine seculare. Zidurile laterale ale edificiului, la nord și sud, cuprinse sub arcuri mărețe, sunt străpunse de mulțime de ferestre
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
simțit și în Moscova, Sankt Petersburg, Insula Creta și Marea Egee. El a ținut 2 minute și de 30 de secunde. În București, multe clădiri au căzut. Turnul Colței s-a prăbușit parțial, cauzând moartea unui negustor ambulant. Aici este mărturia caligrafului Dionisie Eclesiarhul: Prin "clopotnița cea vestită", caligraful se referă la Turnul Colțea. Altă mărturie: La ora 1:30, cutremurul s-a simțit în Kiev. În total, au fost 6 replici puternice, ce au durat cumulat aproximativ 3 minute (aceeași durată
Cutremurul din 1802 (România) () [Corola-website/Science/316979_a_318308]
-
Creta și Marea Egee. El a ținut 2 minute și de 30 de secunde. În București, multe clădiri au căzut. Turnul Colței s-a prăbușit parțial, cauzând moartea unui negustor ambulant. Aici este mărturia caligrafului Dionisie Eclesiarhul: Prin "clopotnița cea vestită", caligraful se referă la Turnul Colțea. Altă mărturie: La ora 1:30, cutremurul s-a simțit în Kiev. În total, au fost 6 replici puternice, ce au durat cumulat aproximativ 3 minute (aceeași durată cu seismul principal). Replicile au fost așa
Cutremurul din 1802 (România) () [Corola-website/Science/316979_a_318308]
-
sau amănuntele picturale ale unui tablou visat. Te despărțeai de el cu gândul la paletă, grăbit să ajungi mai repede la tine în atelier. La instinctul sau i se mai adăugau virtuțile meșteșugarului avizat ce desena cu trăsături de impecabil caligraf. Linia să nu avea ezitări. Știa de la inceput ce vrea să facă și acest lucru îl amuză pe masura ce creionul fixă ideea. Se nășteau forme interpretate spiritual, cu gust, întotdeauna de o ironie bonoma. Desena din pasiune, desena pe oricine și
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
mai sus. Tipul particular de caligrafie ebraica folosit de sofrim Stăm se numește „ktav stăm”. Literele ש ע ט נ ז ג ץ sunt încununate deasupra cu liniuțe subțiri ornamentale denumite „taghim” )(Taggim). Legea majoră iudaica cu privire la „Sofrut”, ocupația acestor caligrafi, se află în Talmud, în tratatul denumit Sofrim (Masehet Sofrim). Potrivit ultimei din cele 613 porunci din cartea Deuteronomul 31, 19: Maimonide a conchis că este un comandament pentru orice evreu să-și facă scris un sul de Tora. Dacă
Sofer Stam () [Corola-website/Science/325703_a_327032]
-
Argeș, Totuși Iubirea, Flacăra lui Adrian Păunescu, Caietele Columna, Acolada, Dunărea de jos, Familia, Orizont literar contemporan, Gînd românesc, Literaria, Climate literare, Pietrele Doamnei, Portal Măiastra, Steaua Dobrogei, Meandre, Vitralii, Graiul Maramureșului, Astra, Cafeneaua literară, Viața de pretutindeni, Steaua, AGERO, Caligraf, Agora literară, Litere, Scrisul românesc, Moldova Suverană, Axioma, Patria tînără, Europa info, Noutăți editoriale, Tribuna copiilor, PHOENIX, Fereastră, Discobolul, Plumb, POESIS, Porto Franco, Pro Saeculum, Oglindă Literară, Mișcarea Literară, Nord Literar, Viața satului, Citadela, Cetatea culturală, Caiete Silvane, Revista Nouă
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
astfel de perioadă: După ce i-a prezentat acest tratat sadrazamului Ibrahim Pașa, Müteferrika s-a bucurat de susținerea acestuia, dar pentru a se pune bazele tipografiei la Istanbul era nevoie de o pregătire socială, mai ales din cauza faptului că numeroșii caligrafi își câștigau pâinea din această muncă. Müteferrika îl întreabă pe [[Șeyhülislam]] Yenișehirli Abdullah Efendi dacă cineva care ar spune că știe foarte bine arta de a tipări, că folosind câte o matriță pentru cărți de logică, astronomie, fizică și altele
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
interviuri. Debut cu epigrame în revista "Urzica" (1962). Colaborări cu eseuri, recenzii, articole de critică și istorie literară, proză și aforisme la: "România literară, Luceafărul (de dimineață), Cultura, Orizont, Ramuri, Dilema, Contemporanul, 22, Bucureștiul Cultural, Tribuna, Pro Saeculum, Paradigma XX, Caligraf, Acasă, Tomisul cultural, Destine literare" (Canada); "Radio România Cultural (București), Radio Craiova". După o activitate de cronicar literar, cinematografic și sportiv, de poet și prozator desfășurată timp de câteva decenii în paginile unor publicații din provincie și din Capitală, a
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
Există mai multe tipuri de caligrafie, cum ar fi: "kufic", "thuluth", "naskhi", "maghribi", "andalusi", "riq`a", "diwani" sau "ta`liq".Toate însă, transformă o literă într-o imagine, unde sensul principal devine cel secundar. Caligrafia este o artă religioasă, iar caligrafii sunt persoane importante al căror loc pe cealaltă lume este Raiul, așadar celor care nu fac parte din islam le este interzis să scrie Coranul. În epoca timpurie a Turciei se regăseau reprezentări figurative, toate într-un spațiu bidimensional și
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
că orașul este plin de pomi fructiferi iar deasupra sa se vede un dom uriaș cu ziduri colorate, referinduse la moschee. În anul 1601, șahul Abbas I cel Mare ordonă renovarea și înfrumusețarea sanctuarului. Atunci, pereții au fost decorați cu caligrafi coranice colorate iar domul și cele două minarete de lângă el au fost acoperite cu aur. În prezent, sanctuarul cuprinde 8 curți, 3 fântâni, 4 săli de rugăciune și de citit și 8 minarete. are o importanță semnificativă pentru musulmanii șiiți
Moscheea Imamului Ridha () [Corola-website/Science/331978_a_333307]
-
Goci (,Revista Sud‘‘), Constantin Abăluță, Paul Silvestru (,Universul Cărții‘‘), Iuliu Rațiu (,Universul Cărții‘‘), Radu Voinescu (,Viața Armatei‘‘), Sultana Craia (postfață la ,Arleziana‘‘), Mariana Ionescu (,Universul Cărții‘‘), Mariana Filimon (,Contrapunct‘‘), Mariana Pândaru-Bârgău (,Ardealul literar și artistic‘‘, Deva), Marina Roman, Florentin Popescu (,Caligraf“, Alexandria), Ioan Țepelea (,Unu‘‘, Oradea), Constantin Cubleșan (,Curierul‘‘ Primăriei municipiului Cluj-Napoca), Dumitru Matală (,Universul Cărții‘‘), Miron Țic, Marian Nencescu, Valeria Manta Tăicuțu (,Oglinda literară“, Focșani), Victor Sterom (,Cronica‘‘, Iași; , Viața de pretutindeni‘‘, Arad; ,Informația Prahovei‘‘, Ploiești, ,Dunărea de Jos“, Galați
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
panouri de sticlă de culoare albastră ce permite o bună luminozitate. Sala de rugăciune este una dintre cele mai mari din lume și poate găzdui aproximativ 24.000 de persoane. Caligrafiile coranice din interior au fost executate de șeicul și caligraful egiptean Abdel Moneim Mohamed Ali El Sharkawi. Conține de asemenea un complex cu galerii, săli de conferință, birouri administrative, biblioteci și săli de curs. Tot în acest complex există un parc de 14 hectare, amenajat conform descrierilor Paradisului din Coran
Moscheea Sultanului Salahuddin Abdul Aziz () [Corola-website/Science/336528_a_337857]