344 matches
-
nu am intenția de a vă reproșa acele inexactități În monografia pe care i-ați dedicat-o), nu va trebui să vă Încărcați memoria cu cine știe ce amănunte, așadar puteți reține ceea ce vi se pare esențial. În poezia cu titlu criptic „Canibalism stelar“ (vol. I, p. 42) „Întîlnirea celor două stele, a celor două făpturi“ nu este „efectul interpenetrării dintre acțiunea de precunoaștere cu cea de necunoaștere“, după cum va susține Nina Roth-Swanson, ci transpunerea lirică a șocului resimțit de Mendel Osipovici În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
angoase subconștiente“, nici „transpunerea unui vis coșmaresc“, cu atît mai puțin „totemuri“, ci, efectiv, suprapunerea a două imagini: În acea zi Mendel Osipovici citise Într-o revistă de popularizare a științei că ar exista așa-numitele stele canibalice, așadar un canibalism stelar, iar pe plan conceptual un dualism astronomic, un tip de afinitate astrală (de unde și versul: „Stelele care se ating cu fruntea, cu fălcile“), prin care stelele se Înghit una pe alta În Îndepărtări Încețoșate, undeva Înspre Calea Lactee. Asta i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de cel al matroanelor culte și fascinante. Victimele Inchiziției, alese de multe ori dintre prostituatele care participau la petreceri deșănțate, erau supuse la chinuri cumplite și mărturiseau orice, pentru a scăpa. În cadrul acestor petreceri existau, se pare, și manifestări de canibalism, unele documente credibile afirmă că se consuma carnea pruncilor morți sau nebotezați, a hoiturilor de animale și a cadavrelor celor spânzurați. Aceste ospețe Înfiorătoare erau urmate de dansuri sălbatice, cărora nu o dată le punea capăt călăul. Firește că la aceste
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
cu Greg! - E ziua stafiilor, Mini, cu adevărat! Încă un banchet! Ce 62 elegantă și cum îi plac petecuțele! . . . Bărbații! . . . Bravo, Mika-Le! E un prețios auxiliar al operei de distrugere! Mini se nemulțumi: - Iți respect convingerile feministe, dar nu și canibalismul! Dar Nory asupra subiectului arzător nu se mlădia lesne: - Te superi, Mini, dar nu-mi dai argumente. Mini se uită în jur. - Vezi tu! E frig ... și eu port în mine, se vede, amintirea de când tremuram firavă pe plaiurile înghețate
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
sclavul! Doar că acolo noi eram toți sclavii iar ei toți stăpănii. Aurora: Erau canibali? Evelin: Da, firesc, dar nu măncau carne de sclav; se măncau între ei. Marile căpetenii aveau crescătorii de copii pe care i măncau ca trufandale. Canibalismul la ei era legal și un gest de mare virtute. Profesorul: De ce nu v-ați întors pe planeta voastră? Evelin: După teleportare ne-au șters memoriile așa că n am aflat niciodată de unde ne-au adus. Noi locuiam în colonii. In
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
de mic de vreo rudă apropiată sau chiar de unul din părinți, din care pricină acumulase În el multe frustrări și multă ură față de bărbați și de femei. Și că aceste frustrări și această ură Îl Împingeau spre acte de canibalism. PAGINĂ NOUĂ VII. Izgonirea din paradis Aici filmul evenimentelor Începea să se volatilizeze. Noimann Își amintea acum, ca prin ceață, de o discuție ce se Încinsese Între cei doi convivi aflați la masa lui și de un rămășag stupid la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
nu am intenția de a vă reproșa acele inexactități În monografia pe care i‑ați dedicat‑o), nu va trebui să vă Încărcați memoria cu cine știe ce amănunte, așadar puteți reține ceea ce vi se pare esențial. În poezia cu titlu criptic „Canibalism stelar“ (vol. I, p. 42) “Întâlnirea celor două stele, a celor două făpturi“ nu este „efectul interpenetrării dintre acțiunea de precunoaștere cu cea de necunoaștere“, după cum va susține Nina Roth‑Swanson, ci transpunerea lirică a șocului resimțit de Mendel Osipovici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
angoase subconștiente“, nici „transpunerea unui vis coșmaresc“, cu atât mai puțin „totemuri“, ci, efectiv, suprapunerea a două imagini: În acea zi Mendel Osipovici citise Într‑o revistă de popularizare a științei că ar exista așa‑numitele stele canibalice, așadar un canibalism stelar, iar pe plan conceptual un dualism astronomic, un tip de afinitate astrală (de unde și versul: „Stelele care se ating cu fruntea, cu fălcile“), prin care stelele se Înghit una pe alta În Îndepărtări Încețoșate, undeva Înspre Calea Lactee. Asta i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mai ai ocazia... - Parcă-i după cum vrea omu’? Devine serioasă. - Nouă, care ne lăudăm că ne doare undeva de toate tabuurile, nu mai avem noi limite!, că putem spune orice despre orice, ne e mai ușor să descriem scene de canibalism, necrofilie, zoofilie, torturi rafinate, dezmățuri diverse decât să recunoaștem că ne e al dracului de frică să intrăm singuri în somn. - Poate... dar nu mai e de bon ton, ne e rușine să vorbim de omul închis în camera lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
sigur că peste câțiva ani, nu prea mulți, va izbuti. Numai că - deocamdată - iepurii rămași nevătămați au început, după îndepărtarea fiarei, să se sfâșie între ei. Cu greu au fost despărțiți. Pe viitor, vor sta în cuști separate. Odată instalat, canibalismul nu mai are leac. Dar nici acesta nu este un necaz prea mare, pentru că îmblânzitorul i-a strigat unui vecin care, urmărind prin gard peripețiile cu ogarul cel rău, s-a încumetat să râdă: „O să vină vremea când o să fugăresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ar fi ajuns În uterul vreunei drăguțe ce nu dorea nici moartă copil, avortul ar fi venit - după cîteva luni - ca o execuție. Ce-ar mai fi fost de spus de efectul unor anticoncepționale, de capcana unui prezervativ sau de canibalismul unui sex oral? Numai familii cu stare și Încă tinere Își permiteau să corecteze o eventuală neputință a unor soți de a procrea; unii dintre aceștia erau nemaipomenit de potenți, dar nu și virili - un oreion, de pildă, avut În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Gala Teatrului American de Balet? îl întrebă Gwendolyn. —Regret, Henry este deja ocupat, spuse Cynthia. Stă la masa mea. Masa cea mai bună. Putem merge mai departe? întrebă Henry și reluă cititul: „Ca mai toți marinarii obligați să recurgă la canibalism, Dean începu prin a îndepărta semnele cele mai evidente ale umanității cadavrului- capul, mâinile, picioarele și pielea...“ Se auzi o bufnitură din celălalt capăt al mesei. Shelley leșinase, fapt deloc șocant, deoarece ea recurge, de obicei, la metode ingenioase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Oamenii au ucis deja animalele domestice și pisicile vagaboande, familii Întregi rătăcesc, zi și noapte, pe străzi În căutarea unei rodii chircite, a unui coltuc de pâine Barbari, rătăcit În vreo rigolă. Riscăm ca În curând să se recurgă la canibalism. Două săptămâni, nu trebuie să mai rezistăm decât două săptămâni! Glasul lui Fazel era rugător. Dar Howard nu putea face nimic În această privință: — Rezervele ne-au permis să rezistăm până acum. În acest moment, nu mai avem nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
colț și îți vine să plângi și vrei să mori că trăiești în lumea asta în care oamenii, frații tăi, trebuie să moară și tu ești cel care trebuie să-i ucizi ca să trăiești. Cât de diferit e asta față de canibalism? Faptul că nu te înfrupți cu el e o diferență minoră. După câtva timp, te scoli din cuibul tău de tristețe și smulgi arma din mâna celui care o ține, căci vrei ca el să nu vadă ce-ai văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
A spus că scopul lui a fost să atragă atenția asupra risipei din societatea occidentală. De asemenea, a pus deoparte alte părți ale grăsimii sale pentru vânzare, declarând că asta va permite oamenilor să guste carne umană și să experimenteze canibalismul. Vega nu a stabilit un preț pentru grăsimea lui, dar un comerciant de artă a estimat că valorează mult mai puțin decât a lui Berlusconi. „Berlusconi este prim ministru“, a subliniat el. „Vega este un necunoscut. În plus, același lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Despre ce e vorba? —Ăăăă, mi-a răspuns Daryl cam stângaci. Știi...? M-am tras mai aproape de el întrebându-mă de ce ezita. Era limpede că era vorba de o carte care stârnea controverse. Dar despre ce era vorba? Incest? Satanism? Canibalism? — E despre... ei, bine... grădinărit. Pentru, ăăă, ăhăm, balerine. Ei, sigur, nu numai pentru balerine, a adăugat el în grabă. încovoierile și ghemuirile sunt chestii care se aplică în cazul tuturor dansatoarelor. Nu suntem o editură elitistă. Gura mea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Dem. Theodorescu (o apărare a socialiștilor care aderaseră la Internaționala a III-a: „Rușinea de a fi român“), Camil Petrescu (prezent cu un pamflet despre comerțul românesc: „Vrem s’avem faliții noștri!“), Tudor Arghezi („Inginerul redactor“, tabletă antitehnocratică), Eugen Filotti („Canibalism“, în care directorul revistei Cuvîntul liber - devenită ulterior cea mai importantă publicație de stînga din România interbelică - îi atacă pe „dușmanii pacifismului”), Andrei Braniște („În jurul cîtorva fapte diverse“), B. Fundoianu („Ferestre spre Occident“, despre problema traducerilor din literatura română). După cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
scoate pistolul. Zice - sau Helen zice, sau zice cine-o fi: — Ce-ar fi să-i omorâm așa, în stil clasic? Acum asta mi-e viața. . Jeffrey Lionel Dahmer (1960-1994), criminal în serie. Crimele sale erau însoțite de acte de canibalism și necrofilie. (n. t.) . Johnny Appleseed (porecla lui John Chapman, 1774-1847), pionier și misionar care a răspîndit pe scară largă cultura mărului în America de Nord. (n. t.). . Parodiere a versurilor unui celebru cîntec patriotic american, America the Beautiful. (n. t.). FILENAME
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
evidență categoriile specifice ale unei existențe religioase de tip arhaic și tradițional (presupunînd cititorul într-un fel familiarizat cu iudeo-creștinismul și islamul și chiar cu hinduismul și cu budismul), nu am mai stăruit asupra unor aspecte aberante și crude, precum canibalismul, vânătoarea de capete, jertfele omenești, excesele orgiastice, pe care le-am analizat de altfel în alte scrieri. Nu am vorbit nici despre procesul de degradare și de degenerare de care nici un fenomen religios nu a fost cruțat. În sfârșit, prin
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
unicul lucru important este rememorarea evenimentului mitic, singurul cu rol creator. Doar mitul primordial poate păstra istoria adevărată, istoria condiției umane, și doar aici trebuie căutate și găsite principiile și paradigmele oricărui comportament. În acest stadiu de cultură se întîlnește canibalismul ritual. Prima grijă a canibalului pare să fie de natură metafizică, pentru că el nu trebuie să uite ceea ce s-a petrecut in illo tempore. Volhardt și Jensen au arătat foarte bine acest lucru: uciderea și devorarea scroafelor cu prilejul sărbătorilor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
in illo tempore. Volhardt și Jensen au arătat foarte bine acest lucru: uciderea și devorarea scroafelor cu prilejul sărbătorilor, consumarea primilor tuberculi din recoltă înseamnă, de fapt, ospățul din trupul divin, același cu ospățul canibalilor. Jertfirea scroafelor, vânătoarea de capete, canibalismul se leagă în chip simbolic de strângerea tuberculilor ori a nucilor de cocos. Volhardt 14 a fost cel care a descoperit sensul religios al antropofagiei și responsabilitatea umană asumată de către canibal. Planta comestibilă nu este dată în Natură, ci este
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cel care a descoperit sensul religios al antropofagiei și responsabilitatea umană asumată de către canibal. Planta comestibilă nu este dată în Natură, ci este rodul unui asasinat, pentru că astfel a fost ea creată la începuturile Lumii. Vânătoarea de capete, jertfele omenești, canibalismul au fost acceptate de către om, care și-a asumat astfel viața plantelor. Volhardt a subliniat acest lucru pe bună dreptate: canibalul își asumă responsabilitatea în lume, canibalismul nu este un comportament "natural" al omului "primitiv" (și nici nu se regăsește
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
astfel a fost ea creată la începuturile Lumii. Vânătoarea de capete, jertfele omenești, canibalismul au fost acceptate de către om, care și-a asumat astfel viața plantelor. Volhardt a subliniat acest lucru pe bună dreptate: canibalul își asumă responsabilitatea în lume, canibalismul nu este un comportament "natural" al omului "primitiv" (și nici nu se regăsește de altfel la nivelurile cele mai arhaice de cultură), ci un comportament cultural, întemeiat pe o viziune religioasă a vieții. Pentru ca lumea vegetală să poată supraviețui, omul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
spune un cântec abisinian: "Cea care încă nu a zămislit, să zămislească; cel care încă nu a ucis, să ucidă!" Este un fel de a arăta că ambele sexe sânt condamnate să-și asume destinul. Înainte de a încerca să judecăm canibalismul, trebuie să ne amintim că acesta se datorează Ființelor supranaturale, care l-au întemeiat însă pentru a le permite oamenilor să-și asume o responsabilitate în Cosmos, pentru a-i obliga să asigure continuitatea vieții vegetale. Responsabilitatea este așadar de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
societățile primitive nu trebuie nicidecum să le uite: reactualizând miturile, el se apropie de zei și ia parte la sfințenie. Există însă și "întîmplări divine tragice", iar omul, reactualizîndu-le periodic, își asumă o mare responsabilitate față de sine și față de Natură. Canibalismul ritual, de pildă, este urmarea unei concepții religioase tragice. Așadar, reactualizîndu-și miturile, omul religios se străduiește să se apropie de zei și să ia parte la Ființă; imitarea modelelor exemplare divine reprezintă dorința lui de sfințenie și în același timp
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]