2,115 matches
-
Totuși, pentru practica obișnuită, contractarea inelului extern este suficientă, în timp ce inelul intern poate fi folosit atunci când se dorește stimularea mai puternică a zonei sacrale. Blocarea anală reprezintă o terapie preventivă și curativă eficientă pentru hemoroizi, o afecțiune cauzată de înfundarea capilarelor din sfincterul anal. Contractarea și relaxarea ritmică a sfincterului anal elimină sângele stagnant din vasele mici de sânge ale acestui mușchi și acestea sunt irigate cu sânge proaspăt oxigenat, în același timp tonificându-se și pereții leneși ai capilarelor, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
înfundarea capilarelor din sfincterul anal. Contractarea și relaxarea ritmică a sfincterului anal elimină sângele stagnant din vasele mici de sânge ale acestui mușchi și acestea sunt irigate cu sânge proaspăt oxigenat, în același timp tonificându-se și pereții leneși ai capilarelor, pentru a facilita libera circulație. Blocarea anală întinde și tonifică, de asemenea, țesuturile canalului urogenital de la vezică până la orificiul extern, acesta fiind un exercițiu excelent pentru bărbații care doresc să își dezvolte controlul ejaculării și pentru femeile care sunt predispuse
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
și umple toate circuitele celor Opt Canale Extraordinare. Cunoscute sub numele de Orbita Macrocosmică (fig. 18), aceste canale funcționează ca niște rezervoare generale de energie pentru întregul sistem, alimentând cu qi, după necesități, cele douăsprezece meridiane ale organelor și toate capilarele corespunzătoare și conferind forță brațelor și picioarelor. Din punctul de vedere al alchimiei interioare, formele prin mișcare lucrează, în principal cu esența și cu energia. Fig. 18. „Orbita Macrocosmică”: energia circulă la nivel intern către fiecare parte a corpului prin
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
și oxitocinei. După hormonul hipofizar secretat, ei poartă numele de CRF (corticotrofin-releasing factor), TRF (tireotrofin-releasing factor), GRF (gonadotrofin-releasing factor) etc. În funcție de impulsurile nervoase ajunse la nivelul hipotalamusului pe calea sensibilității specifice și nespecifice a formației reticulate, se produce deplasarea prin capilarele sistemului portal a unuia sau mai multora din factorii eliberatori spre hipofiza anterioară, în vederea lansării în circulație a tropilor respectivi. În modul acesta s-a precizat că hipofiza se comportă ca un organ efector supus controlului nervos și umoral al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de calibru mic și mijlociu, filetele simpatico-parasimpatice formează două plexuri parietale: unul superficial, situat în adventicea vasului, cu distribuție atât perivasculară, cât și parenchimatoasă și altul profund, la limita dintre adventice și tunica medie, pentru musculatura netedă vasculară. La nivelul capilarelor, predomină filetele postganglionare simpatice cu distribuție diferită în cele două segmente ale patului capilar. Spre deosebire de teritoriul arteriolar capilar, unde terminațiile simpatice sfârșesc pe sau în intimitatea endoteliului vascular, segmentul venos al capilarelor este practic lipsit de elemente nervoase vegetative. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tunica medie, pentru musculatura netedă vasculară. La nivelul capilarelor, predomină filetele postganglionare simpatice cu distribuție diferită în cele două segmente ale patului capilar. Spre deosebire de teritoriul arteriolar capilar, unde terminațiile simpatice sfârșesc pe sau în intimitatea endoteliului vascular, segmentul venos al capilarelor este practic lipsit de elemente nervoase vegetative. La acest nivel, modificările de tonus capilar se realizează cu ajutorul cataboliților acizi rezultați din metabolismul tisular și al hormonilor locali de tipul histaminei, serotoninei, polipeptidelor vasoactive etc. Mult mai variat este modul de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasoconstrictori și adrenalinosecretori. Fenomene inverse apar în caz de creștere a presiunii arteriale. La rândul său, sinergia asigură cooperarea mai multor efectori la realizarea aceleiași funcții. Masticația, de exemplu, declanșează simultan vasodilatație și hipersecreție salivară, încălzirea pielii provoacă concomitent dilatația capilarelor și sudație etc. Eliberarea de adrenalină din medulosuprarenală produsă de diversele suprasolicitări fizice și psihice, întărește și prelungește în timp efectul descărcărilor simpatice de noradrenalină. Pe de altă parte, asocierea actelor reflexe vegetative are ca scop să creeze condițiile generale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
piele, cât și la vasele din zona respectivă. Când se aplică un stimul nociceptiv pe piele, injuria axonală rezultată se transmite ascendent (ortodromic) până la locul de bifurcație a fibrei senzitive, de unde coboară apoi antidromic pe traiectul filetelor din jur până la capilarele de vecinătate. Printr-un mecanism umoral insuficient cunoscut, stimularea antidromică a terminațiilor senzitive provoacă vasodilatație locală, producătoare de roșeață, edem și papulă (triada Lewis). Inițial s-a crezut că filetele senzitive astfel stimulate eliberează histamină sau acetilcolină, ale căror acțiuni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
veriga umorală, în vederea potențării și prelungirii în timp a răspunsului inițial. Deplasarea sângelui în circuitul închis al marii și micii circulații se realizează cu presiuni, viteze și debite diferite, datorită particularităților structurale, metabolice și funcționale ale inimii, arterelor, venelor și capilarelor, ca principale sectoare ale arborelui cardiovascular. II.2.1. PARTICULARITĂȚI MORFO-FUNCȚIONALE ALE INIMII Inima este, precum se știe, un organ musculo-cavitar globulos, care îndeplinește atât un rol de rezervor sanguin, cât și, mai ales, de pompă aspiro-respingătoare, cu activitate ritmică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
deosebită importanță în producerea hipotensiunii din infarctul miocardic. În afara receptorilor din zonele specifice ale atriilor, venelor mari, ventriculilor, aortei și arterelor coronare, există o suprafață receptoare difuz răspândită în întregul miocard, sensibilă la variațiile de distensie a cordului. La nivelul capilarelor juxtaalveolare sunt, de asemenea, receptori sensibili la fenomenele de congestie și microembolism pulmonar. Excitarea lor determină reacții cardiovasculare depresoare. Reflexe depresoare provoacă și stimularea mecanică a receptorilor de la nivelul globilor oculari și aparatului vestibular. Și excitarea puternică a suprafețelor extero-
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în continuare spre țesuturi, în al doilea rând, arterele îndeplinesc rol de canale conductoare contractile ce asigură deplasarea adecvată a sângelui de la cord spre țesuturi, în vederea transportului de oxigen și substanțe nutritive, necesare combustiilor și activității tisulare. La rândul lor, capilarele sunt constituite dintr-un singur strat de celule endoteliale dispuse pe o membrană bazală externă de natură polipeptidică. În afara acesteia, se găsesc din loc în loc celulele periteliale, descrise de Rouget, și considerate mult timp ca formațiuni mioepiteliale contractile. După datele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
natură polipeptidică. În afara acesteia, se găsesc din loc în loc celulele periteliale, descrise de Rouget, și considerate mult timp ca formațiuni mioepiteliale contractile. După datele mai noi, periteliul capilar ar fi însă de origine reticuloendotelială, cu rol de barieră fagocitară între capilare și spațiile interstițiale. Pe măsură ce se ramifică și-și reduc diametrul, arteriolele conțin musculatură netedă din ce în ce mai redusă. La nivelul metarteriolelor apar discontinuități ale acesteia, care sfârșesc în teritoriul precapilar cu un veritabil sfincter muscular. În anumite țesuturi și organe (pielea extremităților
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
extremităților, plămâni, tub digestiv etc.), rețeaua capilară este dublată de anastomoze arteriovenoase, prevăzute de asemenea cu musculatură netedă. Variațiile de tonus ale acesteia, produse pe cale nervoasă sau umorală, determină fie scurtcircuitarea, fie dirijarea unei cantități mai mari de sânge spre capilarele din jur. În modul acesta, anastomozele arteriovenoase contribuie, alături de sfincterul precapilar, la reglarea fluxului sanguin prin capilare. Grosimea peretelui capilar fiind de 0,3-0,8 µ, permite trecerea prin difuziune, ultrafiltrare și osmoză a tuturor substanțelor cu greutate moleculară mică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
netedă. Variațiile de tonus ale acesteia, produse pe cale nervoasă sau umorală, determină fie scurtcircuitarea, fie dirijarea unei cantități mai mari de sânge spre capilarele din jur. În modul acesta, anastomozele arteriovenoase contribuie, alături de sfincterul precapilar, la reglarea fluxului sanguin prin capilare. Grosimea peretelui capilar fiind de 0,3-0,8 µ, permite trecerea prin difuziune, ultrafiltrare și osmoză a tuturor substanțelor cu greutate moleculară mică din sânge în plasma interstițială. Ritmul de difuziune a apei este de aproximativ 40 ori mai mare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
trecerea prin difuziune, ultrafiltrare și osmoză a tuturor substanțelor cu greutate moleculară mică din sânge în plasma interstițială. Ritmul de difuziune a apei este de aproximativ 40 ori mai mare decât acela al deplasării liniare a plasmei de-a lungul capilarului. Datorită acestui fapt, apa din plasmă este schimbată cu apa din lichidul interstițial în intervalul scurt de deplasare a sângelui prin rețeaua capilară. Odată cu apa trec prin membrana capilară, în proporție diferită, substanțele lipo- și hidrosolubile cu greutate moleculară sub
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sector. Așa se explică faptul că, în comparație cu plasma sanguină, al cărui conținut în proteine este în medie de 7,3 g%, lichidul interstițial conține numai 1,8-2 g% substanțe organice. Ca principală zonă de schimb între sânge și plasma interstițială, capilarele asigură și reglează schimburile nutritive tisulare în funcție de necesitățile locale și generale ale organismului. Deși sunt de dimensiuni foarte mici (0,6-1 mm lungime și 5-20 în diametru), capilarele realizează, pe plan funcțional, o suprafață mare de contact, datorită densității lor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
substanțe organice. Ca principală zonă de schimb între sânge și plasma interstițială, capilarele asigură și reglează schimburile nutritive tisulare în funcție de necesitățile locale și generale ale organismului. Deși sunt de dimensiuni foarte mici (0,6-1 mm lungime și 5-20 în diametru), capilarele realizează, pe plan funcțional, o suprafață mare de contact, datorită densității lor impresionante (până la 5000 pe cm2) în unele organe (plămân, creier, glande endocrine, inimă etc.). În afara rolului nutritiv, circulația capilară participă la menținerea temperaturii corporale și la homeostazia circulatorie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mare de contact, datorită densității lor impresionante (până la 5000 pe cm2) în unele organe (plămân, creier, glande endocrine, inimă etc.). În afara rolului nutritiv, circulația capilară participă la menținerea temperaturii corporale și la homeostazia circulatorie. Cantitatea de sânge care circulă prin capilare poate crește de la 5-7% din masa sanguină totală în repaus până la 30% în stare de activitate musculară intensă, ca urmare a creșterii considerabile (de peste 10 ori) a numărului de capilare deschise. În sfârșit, venele sunt conducte fibromusculare al căror calibru
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și la homeostazia circulatorie. Cantitatea de sânge care circulă prin capilare poate crește de la 5-7% din masa sanguină totală în repaus până la 30% în stare de activitate musculară intensă, ca urmare a creșterii considerabile (de peste 10 ori) a numărului de capilare deschise. În sfârșit, venele sunt conducte fibromusculare al căror calibru crește de la periferie spre pompa centrală cardiacă. La nivel periferic, ele rezultă din confluarea segmentului venos al capilarelor în venule, ca principală cale de întoarcere a sângelui arteriolocapilar. Anastomozele arteriovenoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intensă, ca urmare a creșterii considerabile (de peste 10 ori) a numărului de capilare deschise. În sfârșit, venele sunt conducte fibromusculare al căror calibru crește de la periferie spre pompa centrală cardiacă. La nivel periferic, ele rezultă din confluarea segmentului venos al capilarelor în venule, ca principală cale de întoarcere a sângelui arteriolocapilar. Anastomozele arteriovenoase funcționează cu intermitență, ca o cale derivată, numai în anumite condiții fiziopatologice. Ca și arterele, venele mici sunt bogate în fibre musculare, în timp ce venele mari conțin mai ales
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atât în ceea ce privește viteza de scurgere a sângelui, cât și presiunea din teritoriul subiacent. Dacă la nivelul aortei viteza de scurgere era de 40-50 cm/sec, aceasta scade în cazul arterei mezenterice la 6 cm/sec, pentru a atinge la nivelul capilarelor doar 0,4 mm/sec. Scăderea vitezei de scurgere este liniară în vasele cu calibru uniform și bruscă în cazul vaselor neuniforme, așa cum demonstrează clasica experiență a lui Bernouilli, privind scurgerea lichidiană prin tuburi cu diametre diferite plasate în derivație
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul arteriolelor, concomitent cu reducerea considerabilă a oscilațiilor sistolodiastolice. Acestea dispar la nivel capilar, unde scurgerea devine continuă, iar presiunea este doar de 35 mmHg în segmentul arterial al acestuia și de 12 mmHg în segmentul venos. Rezistența mare a capilarelor reducând nu numai presiunea, ci și viteza de scurgere a sângelui de aproape 1000 de ori, asigură timpul necesar schimburilor nutritive dintre sânge și țesuturi. Spre deosebire de conductanță, care constă în variațiile debitului dintr-un vas oarecare în funcție de diametrul acestuia, complianța
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tonus este la rândul său, întreținut de centrii cortico-subcorticali diencefalici. De aici, reacțiile vasomotorii de origine centrală psihoafectivă de tipul eritemului pudic, palorii sau congestiei tegumentelor feței și gâtului din timpul emoțiilor puternice etc. Spre deosebire de reglarea neurovegetativă de vecinătate a capilarelor, sistemul venos dispune de un dispozitiv nervos bogat reprezentat, la nivelul venelor mici și mijlocii. Exceptând teritoriul venos cefalic și pelvin, care primește filete eferente atât simpatice, cât și parasimpatice, restul venelor prezintă numai inervație simpatică. În general, sistemul venos
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
La nivelul vaselor coronare, de pildă, predominând receptorii de tip -adrenergic, mediatorii simpatici produc efecte coronarodilatatoare. Prin acțiunea indirectă (metabolică), catecolaminele intensifică glicoliza cu participarea AMP ciclic rezultat din activarea adenilciclazei membranare, crescând sinteza de acid lactic, dilatator și permeabilizant capilar. Acesta intervine probabil în faza a doua de vasodilatație compensatoare, alături de ionii de potasiu și plasmakininele formate secundar activării proteazelor (kalicreine) de către adrenalină (Rocha e Silva, 1963). Contrar catecolaminelor, a căror participare la homeostazia circulatorie se datorează acțiunii directe cardiovasculare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
autoreglarea metabolică locală a circulației din diversele organe și sisteme. Deficitul de oxigen, singur sau asociat cu creșterea bioxidului de carbon, determină dilatație arteriolocapilară, în timp ce excesul de O2 provoacă capilaroconstricție. Prin acest mecanism, al variației conținutului în gaze sanguine a capilarelor, se realizează fenomenul de închidere și deschidere ciclică a patului capilar, cunoscut sub numele de vasomoție, cu frecvență joasă, de 6-12 cicluri pe minut. După teoria nevoii de oxigen a autoreglării metabolice, vasodilatația produsă de papaverină și nitriți s-ar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]