336,585 matches
-
zece ilustrații, fotografii, desene, extrase din jurnalele mele de călătorie, pagini de manuscris. E ceva cu totul diferit ca și climat și, prin urmare, lectura acestei cărți e complet diferită, - adică ea poate fi citită capitol de capitol, pentru că fiecare capitol e o mică unitate de zece-douăzeci de pagini ce pot fi citite pentru ele însele, centrate pe un personaj ori pe un eveniment. În legătură cu ceea ce spuneți, am constatat chiar o mică ezitare în traducerea titlului cărții, pentru că pe copertă citim
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
marcînd reproducerea dialogului și reliefînd unele secvențe (chiar de mai multe ori în interiorul aceleiași replici); formula devine un adevărat tic și e adesea redusă: ice-că, 'ce-că etc. în Stilistica limbii române (1944), Iorgu Iordan cita evoluția către cică (în capitolul "Dispariții de sunete"), explicînd-o însă în termenii pur afectivi care caracterizau perspectiva sa asupra oralității - și care în acest caz apar cu totul forțați: "trebuie să pornim de la emoția unui subiect vorbitor care raportează vorbele amenințătoare sau deznădăjduite ale cuiva
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
creste de cocoș ori cu o anumită specialitate de vițel ("180 de grame pe cap de locuitor, săptămânal: cine consumă mai mult, înseamnă că ia porția altuia"). Cartea este tradusă alert, într-un ritm potrivit cu un autor care are uneori capitole de numai câteva rânduri, și este în mod cert demnă de colecția "Literaturile lumii" a Editurii Echinox, colecție inițiată și coordonată de regretatul Marian Papahagi. Patrick Deville, Femeia perfectă. Roman. în românește de Ștefana Pop și Ioan Curșeu. Cu un
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
apusean. Tema cărții e în sine fascinantă și ea depășește datele concrete legate de vestimentația acelor vremuri. De altfel, sensul termenului de modă e tratat de autor într-o accepțiune mai largă. Nu doar îmbrăcămintea, tema celui de-al doilea capitol, ci și modul în care e aranjat interiorul casei boierești, felul în care se călătorește cu trăsura, înfățișarea acesteia și cea a vizitiului, sau modul în care se stă la masă, ori protocolul servirii. Farmec au și micile întîmplări relatate
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
poate fi extrem de sugestivă - cu atât mai mult cu cât cifrele nu provin de la dubioasele instituții specializate în manipulări grosolane din România. O primă constatare - menită să-i bucure pe românii care adoră proverbul cu "capra vecinului" - este că la capitolele importante nici una dintre țările ce se pregătesc de aderare nu prea miros a... occidentalism. Dacă venitul anual pe cap de locuitor este, la nivelul Uniunii Europene, de 22000 de euro, abia dacă Slovenia, cu 9200 de euro, poate fi luată
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
abia dacă Slovenia, cu 9200 de euro, poate fi luată în discuție. Ungaria se află la nivelul lui 4900, Cehia 5400, iar Polonia atinge 4400 euro. Cât despre România, aflați că avem un venit per capita de 1800 euro. La capitolul salariilor (inclusiv costurile sociale), media U.E. este de 10,50 euro. în Cehia, 3,20, în Ungaria, 2,90, în Polonia 3,60. Noi, ca și bulgarii, ne ridicăm la astronomica sumă de 1 euro. în schimb, îi batem de la
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
de 10,50 euro. în Cehia, 3,20, în Ungaria, 2,90, în Polonia 3,60. Noi, ca și bulgarii, ne ridicăm la astronomica sumă de 1 euro. în schimb, îi batem de la distanță cam pe toți (înafara turcilor) la capitolul "sindicalizare". Media europeană este de 30 la sută, pe când noi atingem un impresionant 58 la sută. Să nu ne hazardăm - acest indicator trădează cu totul altceva decât forța muncitorimii. Pur și simplu, el este semnul îngrijorător al prezenței statului în
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
la nouă cetățeni, în timp ce în România abia unul din douăzeci de inși a absolvit o facultate. în cifre absolute, diferența e copleșitoare: treizeci și opt de milioane și jumătate în U.E., comparat cu aproape un milion în România. La acest capitol, suntem net depășiți de toate țările, cu o notă specială pentru Lituania și Estonia. Ne depășesc substanțial atât ungurii, cât și bulgarii. Din fericire, îi depășim pe turci! Al doilea motiv de dezamăgire: numărul de utilizatori de internet. La o
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
Marina Constantinescu Puterea se năpustește în valuri asupra presei: legea lui Pașcu, legea audio-vizualului, modificările la Codul Penal prin ordonanțe de urgență. Opoziția? Nu există la acest capitol. Ca la prea multe altele. Este cel puțin suspectă atitudinea unor miniștrii, secretari de stat, parlamentari PSD, și nu numai, care doresc mai mult decît orice să închidă gura presei, jurnaliștilor adevărați și nu plevușcăi, care oricum nu contează. Răfuielile
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
în SCL, 1-4, 1997, pp. 71-74) nu a fost citat și I. A. Candrea care, de altfel, nu apare deloc la Bibliografie deși serviciile făcute limbii române prin operele sale, pe diverse planuri, au fost enorme! De asemenea în același capitol este greu să ne lăsăm convinși că "patrulaterul roșu", "o asociație din anii '90, a patru partide politice românești de orientare de stînga", este un caz evident de tabù! Credem că listei de noi intrări ar fi trebuit să i
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
limbajul din vremea totalitarismului - căreia i s-au consacrat numeroase articole și cel puțin un simpozion - este limba de lemn care considerăm că neapărat trebuia să figureze în D. Noua ediție a D-ului cuprinde o substanțială "remaniere"și la capitolul "sensuri noi"la articolele existente în ediția primă precum acord, anaforă, diastratic, macrostructură, stare etc. Credem însă că chiar o seamă dintre noile intrări ar trebui să fie îmbogățite de ex. la insulă s-a adăugat, în ediția a II
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
victimele cele mai pilduitoare pentru exterminarea intelectualilor sub comuniști, atît de repede uitată." Aranjamentul de ansamblu al volumului e în sine o metodă de deconstrucție, chiar și citirea sumarului intrigă. Probabil că cititorii își amintesc "cărțile enervante" din volumul trecut. Capitolul (rubrica) se numește acum "cărți greșite" și se ocupă mai ales de cărți cu probleme de ideologie sau de istorie a ultimilor 50 de ani. Autorul a devenit cumva mai serios, mai grav. De la voioșia estetică a cărților enervante, la
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
care se vorbește cel mai mult și pe care nimeni nu le citește de fapt. Doar că puțini recunosc astfel de lucruri rușinoase, Dan Petrescu fiind un campion al acestor puțini. Există și o împărțire mai "cuminte" pe genuri: un capitol se ocupă, de exemplu, de cărți de memorialistică. în final, un text savuros intitulat " Despre ce ar fi trebuit să scriu", un fel de meditație glumeață a scriitorului la ziar, dar nu unul încrîncenat, nu unul care se plînge de
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
autoare angliste cu destulă erudiție, este vorba de Ispitiri, trecute vremi, cu subtitlul "eseuri de istoria literaturii engleze, secolele al XVII-lea și al XVIII-lea". Această carte seamănă a lucrare de doctorat scrisă academic cu bibliografie în finalul fiecărui capitol, cu sursele citate onest (destule!), un fel de lucrare de sinteză asupra unor teme generale ale literaturii baroce engleze. Autoarea se mișcă cu destulă agilitate printre nume precum Ben Jonson, John Donne, Margaret Cavendisi, Margaret Fell, Lady Mary Wortley și
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
1944, o asemenea scriere ar putea constitui un instrument de lucru util. Nu mică mi-a fost mirarea cînd am descoperit că biografia în cauză, departe de a fi o scriere captivantă, se aseamănă mai de grabă - în special la capitolul stilul redactării - cu manualul unic de istorie de pe vremea copilăriei mele. Nu numai că regăsim aici rezonanțe ale limbajului de lemn, dar și în privința interpretării faptelor ne surprind neplăcut, din loc în loc, reminiscențe ale "determinismului social și ideologic vulgar", de
O biografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15127_a_16452]
-
găsesc deodată în centrul minții mele, ochi în ochi cu un frate tăcut?" etc. Astfel de dilatări nepermise ale întrebărilor retorice, ale imaginilor care aveau mai mult funcție de coagulare, își găsesc cu greu justificarea. Un exemplu foarte bun este un capitolul despre "primele amintiri". Cu el se încheie prima parte a Corpului, cu un pasaj cu exact aceeași temă de reflecție se deschide romanul Anglia, Anglia al lui Julian Barnes. Britanicul "rezolvă" problema în doar 2-3 pagini cu multă ironie și
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
MEC. În continuare va fi vorba de cel mai grav lucru pe care îl constatăm în felul în care legea și o mentalitate eronată transformă liceul dintr-o școală de cultură generală în contrariul ei. Legea e nesigură la acest capitol. Admițînd un număr de licee de specialitate chiar mai mare decît acela din regimul trecut, legea face un prim pas spre destrămarea conceptului de cultură generală care ar trebui să definească liceul. Al doilea pas îl reprezintă înțelegerea liceului ca
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
bineînțeles, Pavel Șușară (solemn și emoționat). Afară ploua, în sală răsunau aplauze. Cultura a mai câștigat puțin teren în lupta cu necultura. îi ținem cu toții pumnii lui Pavel Șușară. îi urăm ca frumoasa lui galerie de artă să devină un capitol în istoria artei plastice românești.
Str. Ștefan Luchian nr. 12 C by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15114_a_16439]
-
diferențe mari între principalele situații de comunicare care au în comun suportul electronic: limbajul poștei electronice, al grupurilor de chat și al listelor de discuții asincronice, al lumilor virtuale, al rețelei Web; fiecare situație în parte este tratată într-un capitol al cărții. Capitolul final - despre "viitorul lingvistic" al Internetului - își liniștește încă o dată cititorii: în dezacord cu puriștii periodic îngrijorați asupra sorții limbajului, autorul nu vede în tehnologia modernă nici un fel de risc de distrugere și sărăcire a limbilor - ci
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
principalele situații de comunicare care au în comun suportul electronic: limbajul poștei electronice, al grupurilor de chat și al listelor de discuții asincronice, al lumilor virtuale, al rețelei Web; fiecare situație în parte este tratată într-un capitol al cărții. Capitolul final - despre "viitorul lingvistic" al Internetului - își liniștește încă o dată cititorii: în dezacord cu puriștii periodic îngrijorați asupra sorții limbajului, autorul nu vede în tehnologia modernă nici un fel de risc de distrugere și sărăcire a limbilor - ci doar o șansă
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
problemă a tuturor celor care s-au perindat la Palatul Victoria din 1990 încoace. Cît de exact în exprimare își poate permite să fie un prim ministru român? Nici unul dintre precursorii dlui Năstase nu s-a descurcat bine la acest capitol. De la inexactitatea clasică a dlui Petre Roman despre cîștigarea pariului cu agricultura pînă la spusele dlui Isărescu, în toiul scandalului F.N.I., că vinovații vor răspunde în fața legii în cel mai scurt timp. Au existat și trei cazuri mai aparte - premierii
Stilurile premierului Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15162_a_16487]
-
compare între ele versiunile succesive a putut gusta implicit o desăvârșită artă a metonimiei și eufemismului, a omisiunii sau a intercalării, pe care am fi tentați să o numim perfidă, dacă n-ar fi mai curând amară." Doar un exemplu. Capitolul de numai două pagini Masca lui Eminescu a suportat 49 de intervenții ale cenzurii. Pentru cât a frecventat cenzura textele călinesciene se poate scrie o carte. Eliminarea unor paragrafe esențiale din romanele Bietul Ioanide (demonstrate de Nicolae Mecu tot în
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
din timpul vieții savantului (pe când locuia la Chicago). După popasuri diplomatice (oficiale), la Londra și Lisabona, vocația scriitorului și-a multiplicat sporul narativ, Început În România, alternând fericit cu a Profesorului ex cathedra, pentru care istoria religiilor a deschis un capitol fundamental În cultura universală a popoarelor. Primii pași au fost făcuți În Franța, ulterior, și pentru totdeauna, În USA. De acum Încolo, În aceeași ființă sălășluiesc armonios savantul (gândind și scriind În limbile franceză și engleză), cu scriitorul de limbă
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
unei finalități, deloc anticipate. De aceea, Francisc Ion Dworschak apelează admirabil la datele istoriei, cu precădere a României, dar și ale celorlalte țări din Europa, ori din America de Nord. Se remarcă printr-o bogăție de informații și printr-o pertinentă analiză capitolul intitulat Al doilea război mondial. Câteva precizări. Panorama unei Europe cuprinsă de neliniștile, dezastrele comunismului și nazismului a luat În stăpânire, cu sau fără voie, și România. Aci, viziunea de ansamblu a fenomenelor politice (și politicianiste!), a orizontului tulbure instaurat
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
în acțiune de G. Călinescu, în de două ori formulata convingere că, prin ediția de față, cititorii își vor putea face o idee despre "enormul travaliu de rescriere a cărții". A doua convingere este dedusă din virtuțile echilibrului interior al capitolelor Filosofia teoretică, Filosofia practică, Teme romantice, Cadrul psihic, Cadrul fizic, Tehnica interioară, Tehnica exterioară, care fac din volumul II "rezultatul unui și mai profund proces de rescriere". Ce face Ileana Mihăilă? Reproduce ediția din 1969-1970, apărută în îngrijirea lui Andrei
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]