518 matches
-
multe ori până la locuința unei noi pasiuni, după ce trecuseră peste gardurile a nu știu câte grădini, îi cânta un cîntec la despărțire: "Ylang, Ylang pleacă voios la Terbelchețonora". Acest cuvânt ciudat cuprindea unele silabe din numele fostelor lui simpatii feminine. Sub aspect caracterial și volitiv este descris ca o persoană foarte ambițioasă, care a refuzat perspectiva unei cariere mediocre și a vrut să facă parte din elita culturală a vremii sale. Marele om de cultură român insistă asupra aspectului de inadecvare al lui
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Mai ales că efortul creator este în relație și cu natura domeniului în care se manifestă. Există psihologi care au accentuat multe aspecte comune tuturor creatorilor. Ele se referă la fazele prezente în actele de creație și la aspectele motivaționale, caracteriale. Există diferențe specifice: inteligența este mai importantă în domeniul științific, având însă un rol mult mai mic în artă (în pictură sau muzică, de exemplu). În știință este esențială „sensibilitatea la probleme", care trezește spiritul investigator; dar în artă importantă
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
cu semnificație socială (învățarea este cerută de integrarea în societate, învățarea îți asigură un loc în viață) și se formează motivația intrinsecă (curiozitate epistemică, interes cognitiv). În ceea ce privește personalitatea școlarului mic aceasta progresează în sensul consolidării și formării de noi însușiri caracteriale și a cristalizării mai clare a imaginii de sine. În general, pe perioada școlarității mici, personalitatea, deși încărcată de responsabilități relativ numeroase și dificile, traversează o perioadă de expansivitate. Forțele fizice și psihice ale copilului încep să se exprime și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
o anumită flexibilitate, fluență și sensitivitate (sensibilitate) a scoarței cerebrale (și a sistemului nervos în general). Ulterior, în procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată desigur, în funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității cum sunt originalitatea și inventivitatea. Privitor la rolul școlii în formarea comportamentului creator suntem de acord cu părerea unor autori (F. și A. Turcu, 2000, p. 118) care consideră că: „Cu
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
în permanență activ. Putem observa că, în calitate de energie de investire, contrainvestirea prezintă anumite caracteristici ale stabilității simptomului, și chiar ale conservării acestuia atunci când atinge o dimensiune patologică. Sistemul de protecție, de obicei suplu, diversificat, se transformă astfel în blindaj - „cuirasa caracterială”, după expresia lui Reich (1933/1971) - și paralizează funcționarea psihicului, ceea ce poate antrena o „retracție a eului” (A. Freud, 1936/1993). Putem presupune că, în patologia psihotică, unde nimic nu se opune unei crize de delir, acest sistem de protecție
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pe pacient. Widlöcher (1971-1972) observă că, la pacienții săi, „conversia este suficientă pentru a drena conflictul” și că, de altfel, personalitatea subiecților pare a fi normală, la fel și răspunsurile lor la probele proiective. Ei nu sunt isterici, în sensul caracterial al termenului. În schimb, caracterele isterice fără semne de conversie somatică manifestă alte consecințe ale refulării: scotomizarea realului, lipsă de atenție, blocaj în verbalizare, lacune de memorie etc. O refulare care eșuează poate deci să provoace la fel de bine simptome somatice
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sensibili la manifestările patologice ale unei regresii care încetează să mai fie un principiu de dezvoltare normală pentru a deveni o manifestare simptomatică, împiedicând astfel procesul de maturizare și, după cum spune A. Freud (1965/1968), putând constitui temelia unei formațiuni caracteriale de tip oral, anal, uretral sau falic. Erikson (1950/1974) relatează cazul unui copil de 4 ani, Pierre, în sprijinul căruia a fost solicitat. Băiețelul se abținea de-a lungul unei săptămâni întregi de la a defeca și mergea până acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pentru cele mai diverse metode și tehnici. A dovedit disponibilitatea de a primi și dezvolta acolo tehnologii de laborator adecvate investigațiilor experimentale psihologice aduse din cele mai diverse părți de lume, de cercetători veniți la Leipzig să se instruiască. Însușirile caracteriale și organizatorice ale lui Wundt au fost decisive pentru reușita întemeierii psihologiei ca știință de sine stătătoare. La acea vreme, inițiativele investigative erau îndreptate spre trei direcții principale: a) găsirea metodelor și mijloacelor necesare studierii activităților senzoriale și a celor
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
măsură. Se conturau zorii unei noi direcții de fundamentare experimentală a psihologiei. Problemele care se formulau în fața noii orientări aplicative a psihologiei nu erau cu totul noi. Se cunoștea faptul că deja din Antichitate a fost evocată existența unei diferențieri caracteriale dintre oameni care îi deosebea pe aceștia între ei la fel cum îi deosebeau caracteristicile lor trupești. Cugetări pe probleme de acest fel erau frecvente în gândirea filosofilor, a moraliștilor, a medicilor, a pedagogilor, ca și în cea a oamenilor
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
condiții social-istorice diferențele semnalate între oameni au dobândit o însemnătate socială deosebită, cu deosebire din cauza problemelor ridicate de activitatea productivă industrială proprie societății capitaliste. Aici s-a conturat o comandă socială precisă pentru cunoașterea legilor după care are loc diferențierea caracterială dintre oameni: nu toți oamenii se pricepeau la toate, îndemânarea oamenilor trebuie formată și direcționată. Erau probleme noi, legate strict de activitatea productivă, care nu mai puteau fi lăsate la voia întâmplării. Ele nu mai erau satisfăcute de căutările de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este cel care prima dată a arătat că adaptarea speciilor se produce la nivelul mecanismelor genetice cu o anumită variabilitate individuală și deci statistică. Plecând de la o asemenea viziune biologică asupra caracterelor, Galton pornește la formularea concepției sale psihologice. Diferențele caracteriale corespunzătoare psihologice se pot explica doar făcându-se apel la categoriile teoriei moștenirii caracterelor organice. Însemnătatea deosebită a unei asemenea formulări constă în a fi detașat din sfera obiectivelor marilor căutări științifice ale epocii pe aceea a problemei aptitudinilor psihice
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
deplasată într-o comunitate de oameni primitivi. Magia, conduitele religioase, influențează comportamentul primar, cel de sexualitate. Pe seama unor astfel de îngrădiri, generatoare de dereglări nevrotice, este pusă etiologia frigidității feminine. Nevrozele actuale sau accidentale, Horney, le-a separat de cele caracteriale, mult mai profunde. Cel de al doilea, G. Roheim, a fost un etnolog, care a pătruns pe domeniul psihanalizei sub influența lucrărilor lui Freud, Abraham, Jung și Frenczi. Acesta din urmă, cu deosebire, compatriot maghiar cu el, l-a influențat
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Problema modificărilor survenite în climatul familial, ca prim factor de influențare educațională și potențarea adaptativă a copilului nu este nouă. Părinții exercită asupra copiilor influențe latente, căci există un anumit specific al unui proces invizibil, prin care copiii "absorb" structura caracterială în special, a părinților, pe lângă cea genetică. Cercetările care s-au făcut în ultimele decenii, pe cazuri de copii arierați sau cu deficiențe majore în procesul adaptării și integrării socio - școlare, atestă faptul că factorul familial constituie cauza principală. Diferențele
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
contact, ba chiar și animalele." Relațiile dintre părinți și copii se construiesc prin comportamente specifice. Sursa principală și faza inițială a relațiilor dintre părinți și copii rezidă în structura personalității părinților, în concepția lor despre viață și societate, în trăsăturile caracteriale, atitudini manifeste, tip de temperament. Părinții trebuie să cunoască acest lucru și să devină conștienți. Bloom spunea că "părinții trebuie să cunoască, să devină conștienți de influența pe care o exercită prezența lor în viața copilului și de asemenea să
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
preocupărilor școlare. Mulți învățători menționează că "lenea" este o trăsătură sugestivă a voinței, ca o forma de manifestare. I.Strachinarul o încadrează ca deviere de conduită realizând de altfel și diferențierea dintre lenea ca substrat organic, falsa lene și lenea caracterială, care trebuie s-o delimităm de lentoare, adică ritmul lent în lucru, fie limitat la sfera intelectuală, fie motrică, sau atât în plan psihic cât și în motric. f) Tulburări de comportament Tulburările de comportament constituie una din cele mai
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
de însușiri bio-psihosociale. În cadrul acestui ansamblu de structuri funcționale, factorii intelectuali dețin o pondere deosebită. După unii specialiști, cca. 50% din reușita școlară ar fi rezultatul maturității intelectuale, cealaltă jumătate datorându-se unor factori nonintelectuali de personalitate (particularități afective, motivaționale, caracteriale, volitive) sau altor caracteristici psihologice, educaționale, sociale etc. care acționează corelat și intercondiționat cu factorii intelectuali. Întrucât în centrul factorilor intelectuali se situează gândirea, dezvoltarea operațiilor acesteia reprezintă o premisă esențială a pregătirii corespunzătoare a copilului pentru a face față
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
imitare este posibil pe fondul existenței unor disponibilități interne, potențate de către structurile psihice proprii individului (cognitive, afective, motivaționale, voliționale), susținerea și realizarea acțiunilor specifice modelului ales. Există și riscul unei identificări exagerate, unor preluări necritice, cu consecințe negative în plan caracterial și comportamental. Numeroase cercetări au scos în evidență faptul că mass-media oferă modele simbolice pentru aproape toate formele de comportament. Procesul de imitare se realizează în mai multe etape, după cum arată Melvin L. DeFleur și Sandra Ball-Rokeach (1999): a. individul
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai multe tipuri de chestionar în funcție de obiectivele urmărite în investigație sau de tipul de răspuns dat de subiect. A. După obiectivele urmărite distingem chestionarele se împart în mai multe categorii. 1. Chestionarul de personalitate, pune în evidență caracteristicile atitudinale, temperamentale, caracteriale. Se numește uneori, inventar de personalitate. 2. O altă categorie o constituie chestionarul de investigare a sociabilității, de apreciere etc. 3. Chestionarul de cunoștințe, ne ajută la evaluarea cantității și a calității informațiilor de care dispune subiectul în legătură cu o problemă
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
engl. violence, fr. violence) conduită și atitudine care constau în constrîngerea fizică sau psihică exercitată de unele persoane asupra altora pentru a le impune voința, opresîndu-le. V. ține de nivelul de reactivitate al sistemului nervos dar mai ales de structura caracterială, de lipsa de stăpînire de sine, de impulsivitate, de slaba organizare a vieții psihice, de lipsa autocontrolului sau insuficiența reacțiilor emotive-impulsive, de emoții puternice, de conștiința de sine dilatată, de forța brută needucată, de lipsa de morală (Dicționar de Psihologie
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
e "aproapele". Conștiința este bipolară, totdeauna atât conștiință de sine, cât și conștiință de aproape"4). Dinamica alternanței acestor doi piloni ai persoanei îi imprimă acesteia o traiectorie socială și definește stilul personalității pe latura sa cea mai importantă (trăsătura caracterială care definește raportarea la semen). Aceasta din urmă este consecința directă a unei maniere de a viza propriile trăiri, a unei modalități de cunoaștere de sine care revelează și un întreg halou al potențialităților vitale pe care le naște conviețuirea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
clasică) prin această calitate regulativă rolul de intermediar între latura angajată în acțiune și trăire a omului și realitățile spirituale menite să o cuprindă și să o legitimeze. Iar echilibrul celor două funcții este în egală măsură responsabil de imaginea caracterială dobândită și de performanțele vieții de relație. Conștiința de sine capătă astfel un rol pragmatic, își găsește menirea formativă și diriguitoare. În sfârșit, tot funcția conștiinței este, de la Kant (o dată cu elaborarea noțiunii de sinteză a diversului intuiției), de a stabili
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
limbajul este conștiința-de- sine existentă pentru ceilalți, el este conștiința-de-sine care este dată nemijlocit ca atare și care, ca fiind această conștiință-de-sine individuală, este universală"86). O universalitate care extrage din materia subiectivă spiritul esențial al trăsăturilor de personalitate, semnele caracteriale de marcă și anvergură colective care întregesc imaginea sudată întâi a unei comunități și apoi a întregii umanități. Impărtășirea lingvistică leagă personalitatea de țesătura socială și permite convertirea voinței individuale nedeterminate. Fără a pierde particularitatea specifică elementului reflexiv, ba chiar
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
asemănare, iar eventualele discordanțe interpersonale sunt tolerabile doar în lumina unei armonii superioare care privilegiază corespondența structurală în detrimentul nepotrivirilor parcelare. Nu te poți regăsi în figura unică a semenului fără medierea deschizătoare de orizont al cunoașterii care este identificarea similarității caracteriale. Marea probă a întâlnirii cu celălalt rezidă într-o asemenea simetrizare spirituală, în citirea în cifru comun a tuturor modulațiilor sufletești care poartă aparența ireductibilă a diversității. Conceptul strângerii laolaltă care ilustrează spiritual mecanismul esențial al învecinării comunitare conține în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o sferă extrem de largă, În sensul ca ea include toate acele situații ale copilului și tânărului care merg de la copilul fără familie până la adolescentul criminal, unde intră: deficiențele cauzate de infirmități și disfuncții somatice; deficiențele psihointelectuale și tulburările afective și caracteriale; fenomele de devianță provocate de mediul socio-familial și erorile de educație; fenomenul de vagabondaj și delincvența . Integrarea școlară a copiilor cu probleme de comportament presupune aplicarea unor strategii de intervenție psihopedagogică destinate prevenirii și corectării comportamentelor indezirabile, precum și consolidarea unor
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
disputele referitoare la statutul individului în societate, împrejurare care a scos activitatea științifică din câmpul restrâns al investigației specializate, imprimându-i o semnificație ideologică generală. În acest context un rol aparte a revenit psihologiei, întrucat avea ca obiect tocmai identitatea caracteriala a ființei, scoasă din zona speculației metafizice și tratată în registrul aplicat al observației empirice. Gândirea modernă s-a definit drept o gândire umanista încă de la primele sale sistematizări, fie că a fost vorba despre autodeterminarea persoanei în raport cu sine (René
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]