517 matches
-
tipul "savantului", atât cel din versiunea satirizată în schița de profil din ciclul Moftangii, cât și cel din Momentele centrate pe imaginea semidoctului surprins în grăitoare contexte profesionale, precum Un pedagog de școală nouă, High-life, Intelectualii, Țal!... etc. Din schița caracterială pe care i-o dedică, rezultă că trăsătura definitorie a acestui "exemplar de lux", anume inutilitatea publică, este invariabil dublată de impostura care-i certifică indiscutabil valoarea de farafastâc: "Teorii nouă din cărți vechi invențiuni pe cari străinii, vrăjmașii Rromâniei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
n-ar putea fi reprezentat mai sugestiv decât prin acest vălmășag haotic al vorbelor. Intenția de inventariere riguroasă a lumii obiectuale și a umanității ce o populează reiese și din manuscrisele conținând fișe de nume reale sau inventate după principiul caracterial, descoperite, ordonate alfabetic și publicate postum de Zarifopol sub titlul Repertoriu de nume proprii.7 Experimentat neprogramatic la Caragiale, "principiul listei" devine model scriptural de bază la Mircea Horia Simionescu. Spre deosebire de Costache Olăreanu, la care inventarul, apropiat mai mult de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un construct deja modelat de complicatul aparat al criticii și al receptării operei, astfel că personajele nu se vor regăsi ca atare, ci aluziv, prin atributele asignate convențional. Imaginea genericului Mitică, de exemplu, se recompune prin însumarea narată a indicilor caracteriali și comportamentali care-i plămădesc esența de "eristician"23. În romanul Redingota, identificarea acestui arhetip cultural de către profesorul Erich Vogelbach, autoexilat în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, filtrată deci prin motivul străinului, este cu atât mai semnificativă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dată de descendența romană: "Românul se credea o natură maĭ superioară, care nu vroea să-șĭ mânjească sîngele, amestecându-se cu asemenea ființe" (Xenopol, 1890, pp. 57-58). O altă axă a continuității românești, pe lângă cea spirituală și etnică, o reprezintă continuitatea caracterială. Pe durata întregului mileniu de năvăliri barbare, "Româniĭ aŭ păstrat în tot timpul acela, vechia lor tărie de suflet strĕmoșéscă, vechia tărie Română, Virtus Romana" (Melidon, 1876, p. 36). Această reziliență caracterială, tăria de suflet strămoșească, conține secretul pentru "enigma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe lângă cea spirituală și etnică, o reprezintă continuitatea caracterială. Pe durata întregului mileniu de năvăliri barbare, "Româniĭ aŭ păstrat în tot timpul acela, vechia lor tărie de suflet strĕmoșéscă, vechia tărie Română, Virtus Romana" (Melidon, 1876, p. 36). Această reziliență caracterială, tăria de suflet strămoșească, conține secretul pentru "enigma și miracolul" permanenței românești 14. Datorită ei, românii au reușit "a se conserva nestricațĭ până astăzĭ de către veciniĭ lor mult maĭ numeroșĭ" (Melidon, 1876, p. 41). După cum am arătat mai devreme, simpla
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secretul pentru "enigma și miracolul" permanenței românești 14. Datorită ei, românii au reușit "a se conserva nestricațĭ până astăzĭ de către veciniĭ lor mult maĭ numeroșĭ" (Melidon, 1876, p. 41). După cum am arătat mai devreme, simpla demonstrare a continuității etnice sau caracteriale, a permanenței românești de-a lungul timpului, nu mai putea fi complet satisfăcătoare pentru noile vremuri în care noua statalitate forjată prin unirea din 1859 își căuta rădăcini istorice. Miza majoră s-a mutat de pe proclamarea continuității etnice pe probarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de semnalat după ce a fost schițată în tradiția cronicărească și definitivată de cărturarii Școlii Ardelene (sub forma continuității coloniilor romane la nord de Dunăre după retragerea aureliană), fiind ulterior elaborată și ramificată de către generațiile succesoare în direcțiile continuității etnice, lingvistice, caracteriale și politice sau statale. Cu privire la continuitatea românească la nord de Dunăre după anul 274, orice concesie istoriografică era înțeleasă ca echivalând cu un pericol asupra dreptului de proprietate funciară asupra Transilvaniei. După cum era și de așteptat, manualele școlare de istorie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este doar una dintre expresiile omogenității românești. Prima trăsătură a "Caracterului Statului Românesc" este aceea că "România Mare alcătuește un stat omogen și unitar", în ciuda "neamurilor străine care locuesc în mijlocul populației băștinașe" (Patrașcanu, 1937, p. 14). Unitatea etnică, geografică și caracterială a românității este un bun câștigat în perioada anterioară, fiind unul din elementele de susținere a memoriei naționale. Nu vom stărui asupra acestor dimensiuni ale unității, întrucât interbelicul nu a adus amendamente substanțiale la adresa acestora. Vom insista, în schimb, asupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atotputernicului stat. Libertatea individuală, de fapt, este un obstacol pentru adevărata libertate, pentru că îi sustrage pe oameni de la adevărata lor misiune de a crede, de a se supune și de a lupta"13. Propunând, încă din perioada interbelică, o tipologizare caracterială a fascismului, sociologul român Petre Andrei s-a remarcat printr-un riguros spirit de analiză în cercetarea acestei ideologii și a produselor sale politice. În opinia sa, "fascismul în esența sa este (...) sentiment, acțiune, iubire și ură pătimașă, el nu
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
următoarele: proximitatea spațială (ceea ce înseamnă că întâlnirea repetată cu o persoană stimulează deschiderea afectivă față de aceasta), atractivitatea fizică (o condiție importantă, mai ales, în viziunea sexului masculin, care, prin extrapolare, atribuie unei femei cu un aspect fizic plăcut și trăsături caracteriale pozitive), similitudinea mediului sociocultural (adică în ceea ce privește mediul lor de proveniență, nivelul de școlarizare, statutul profesional), similaritatea atitudinal-valorică a potențialilor parteneri (adică de principii, mentalități, activități de loisir, o condiție decisivă îndeosebi la debutul relației, deoarece, pe măsuratrecerii anilor, membrii unui
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
următoarele: proximitatea spațială (ceea ce înseamnă că întâlnirea repetată cu o persoană stimulează deschiderea afectivă față de aceasta), atractivitatea fizică (o condiție importantă, mai ales, în viziunea sexului masculin, care, prin extrapolare, atribuie unei femei cu un aspect fizic plăcut și trăsături caracteriale pozitive), similitudinea mediului sociocultural (adică în ceea ce privește mediul lor de proveniență, nivelul de școlarizare, statutul profesional), similaritatea atitudinal-valorică a potențialilor parteneri (adică de principii, mentalități, activități de loisir, o condiție decisivă îndeosebi la debutul relației, deoarece, pe măsuratrecerii anilor, membrii unui
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
orientare personală sau de grup, rezultată din combinarea de elemente afective, cognitive și conative, care exercită influențe de direcționare, motivare sau evaluare asupra comportamentului" (Vlăsceanu, 1993). Atunci când ating un grad de stabilitate ridicat, atitudinile unei persoane se constituie ca Însușiri caracteriale, care se află În relație directă cu valorile, formând așa-numitul sisteme de valori și atitudini (R. Linton), cu funcția principală de vector orientativ al conduitei personale (de exemplu, atitudinea față de sine, atitudinea față de muncă, atitudinea față de instituțiile statului, etc
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la acțiune, la replici, unde aveau „competența” să sesizeze devierile de la grila Partidului, în schimb modul sofisticat de a filma era mai greu de taxat. Poveste sentimentală (1961) sau Manipulare pe repede înainte Realizat în 1961, Poveste sentimentală reia schema caracterială inaugurată de Erupția (1957) : orașul, burghez și artificial, Delta înapoiată și săracă, femeia care oscilează între bărbatul citadin, atrăgător și superficial, și bărbatul pionier, dispus să lupte cu vitregiile Deltei pentru a trăi cu adevărat. Scenaristul Horia Lovinescu, regizorul Iulian
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și un anumit grad de coerciție, exercitată cu rațională măsură de către părinți și educatori. Practici didactice Atitudinea elevilor față de învățătură și progresele pe care ei le înregistrează la o disciplină sau alta sunt dependente de capacitățile profesionale, intelectuale și moral caracteriale ale dascălului. Profesorul care se consideră singurul deținător al cunoașterii complete a informațiilor din disciplina ce o predă dorește să le demonstreze elevilor cât de învățat este el și cât de neștiutori sunt elevii lui. Nefăcându-se înțeles, îi obligă
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
ansambluri de date și de a manifesta proprietatea asociativității. În primul rând, se observă că cei doi termeni identificați ca având În ambele cercetări frecvență mare și rang mic grupează numeroase asociații: Grupând asociațiile care evidențiază anumite calități aptitudinale sau caracteriale, am obținut categoria “Calități aptitudinale/caracteriale” face dovada capacității de a grupa multe asociații În ambele grupuri. Același lucru se observă și În cazul categoriei “Integrare socială deficitară/ marginalizare” care grupează temele legate fie de tendința de izolare sau dificultățile
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
manifesta proprietatea asociativității. În primul rând, se observă că cei doi termeni identificați ca având În ambele cercetări frecvență mare și rang mic grupează numeroase asociații: Grupând asociațiile care evidențiază anumite calități aptitudinale sau caracteriale, am obținut categoria “Calități aptitudinale/caracteriale” face dovada capacității de a grupa multe asociații În ambele grupuri. Același lucru se observă și În cazul categoriei “Integrare socială deficitară/ marginalizare” care grupează temele legate fie de tendința de izolare sau dificultățile adaptare și integrare manifestate de persoanele
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de izolare sau dificultățile adaptare și integrare manifestate de persoanele cu deficiențe de auz, fie de atitudini discriminatorii din partea celorlalți; efectul fiind același: integrare socială deficitară/ marginalizare. Putem afirma că elemetele: comunicare deficitară, handicap, integrare socială deficitară/marginalizare, calități aptitudinale/ caracteriale, fac parte, cu o mare probabilitate din nucleul central al RS al persoanelor cu deficiențe de auz, demonstrând stabilitate În cele două grupuri, proprietatea asociativității și capacitatea organizatorică. Deși gradul de eterogenitate În cadrul categoriei “Calități aptitudinale/caracteriale” este mare În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
marginalizare, calități aptitudinale/ caracteriale, fac parte, cu o mare probabilitate din nucleul central al RS al persoanelor cu deficiențe de auz, demonstrând stabilitate În cele două grupuri, proprietatea asociativității și capacitatea organizatorică. Deși gradul de eterogenitate În cadrul categoriei “Calități aptitudinale/caracteriale” este mare În cazul grupului cadrelor didactice care lucrează cu copii cu deficiențe de auz, toate asociațiile grupate se referă la anumite trăsături pozitive (aptitudinale sau caracteriale) care caracterizează personalitatea persoanelor cu deficiențe de auz. În cazul grupului cadrelor didactice
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
proprietatea asociativității și capacitatea organizatorică. Deși gradul de eterogenitate În cadrul categoriei “Calități aptitudinale/caracteriale” este mare În cazul grupului cadrelor didactice care lucrează cu copii cu deficiențe de auz, toate asociațiile grupate se referă la anumite trăsături pozitive (aptitudinale sau caracteriale) care caracterizează personalitatea persoanelor cu deficiențe de auz. În cazul grupului cadrelor didactice care nu lucrează cu persoane cu deficiențe de auz, peste 50% din asociațiile grupate În această categorie sunt reprezentate de doi termeni, respectiv calități ale atenției (11
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
dată intr-un interval de timp, viteza de construire a unui discurs coerent, capacitatea de a descrie cât mai cursiv o pictură sau un tablou, etc. Din categoria factorilor nonintelectuali sau de personalitate fac parte cei motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică intrucât ele se află intr-o continuă transformare, nu pot fi izolate și măsurate cantitativ. În fine, creativitatea este influențată și de factori sociali. Atitudinea societății față de fenomenul creativ se
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
d) Profesia e) Anturajul (Carmen Crețu, 2005, pp.50-51) Andrei Cosmovici, Luminița Iacob susțin ca necesară cooperarea multimplă, în cadrul procesului de creație, a următorilor factori: 1. Factori de natură intelectuală a) imaginația b) memoria c) nivelul gândirii, inteligenței; 2. Factori caracteriali a) motivația b) aspirația c) voința fermă, perseverența 3. Aptitudini speciale 4. Factori sociali a) condiții socio-economice și culturale b) stadiul dezvoltării domeniului respectiv c) condiții educative: * nivelul de pregătire al profesorului; * influența predecesorilor, mediul ambiant, a profesorului, a școlii
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
ceea ce se răsfrânge asupra productivității și eficienței. E. Caracterul - ansamblul de atitudini direcționate divers: către sine, alții , către muncă, norme și valori. Puterea de muncă, perseverența, răbdarea, conștiinciozitatea, inițiativa, curajul, încrederea în sine, independența nonconformismul, capacitatea de risc sunt trăsături caracteriale cu o pondere particulară în creativitate. Caracterul desemnează ansamblul însușirilor psihice care privesc relațiile unei persoane cu semenii săi și valorile după care se conduce. În timp ce temperamentul este în cea mai mare parte înnăscut, caracterul se formează pe parcursul vieții ca
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
creșterea gradului de coeziune a elementelor de personalitate, organizarea și integrarea lor superioară, într-un tot unitar, sub impactul cerințelor specifice ale statutului de școlar. Un rol important în reglarea activității și relațiilor școlarului mic cu ceilalți, îl au atitudinile caracteriale. Contactul școlarilor mici cu literatura, cu eroii diferitelor povestiri, le dă acces la multe exemple și metode de viață. Ei încearcă, și de multe ori reușesc să transpună în conduita lor, câte ceva din spiritul de întrajutorare și răspundere al exemplelor
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
învăța peste limitele solicitate, trăiri veritabile, satisfacții și obținând rezultate bune. Dintre trăsăturile temperamentale, cele care se referă la creativitate sunt: echilibrul afectiv, tendințe obsesive, impulsivitate, instabilitate, forța eului. Un rol important în constelația factorilor de personalitate îi dețin cei caracteriali. În acest sens pot fi menționate trăsături ca: tendința de afirmare, încrederea în forțele proprii, perseverența, sociabilitatea, meticulozitatea, ambiția. Predispozițiile și capacitățile intelectuale nu sunt suficiente pentru înfăptuirea actului creator. Este nevoie de motivație, dorință, aspirație creatoare. Creatorii sunt animați
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
a cunoștințelor și deprinderilor, nivel superior al rezultatelor obținute. Promovând un învățământ diferențiat și personalizat se asigură condițiile identificării și dezvoltării aptitudinilor fiecărui elev pentru un domeniu sau altul. Mica școlaritate este perioada în care începe structurarea caracterului, organizarea trăsăturilor caracteriale, conturarea unor dominante; copilul fiind capabil să-și dirijeze voluntar conduita, să-și fixeze scopuri în mod autonom. Acum se pun bazele cognitiv - morale ale caracterului. Câmpul interacțional se îmbogățește și se diversifică, acest stadiu fiind denumit și „vârsta socială
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]