297 matches
-
preferați criminalii în serie, afectați de diverse maladii mentale, cât și activitatea aparatului justițiar, reprezentat, invariabil, prin figura căpitanului Apostolescu. T. este foarte atent la detalii, nuanțând atât personajele, cât și situațiile în care sunt implicate. Se alcătuiește treptat „fișa caracterologică” a fiecărui personaj, astfel încât căpitanul Apostolescu, deși reprezentant al justiției, nu iese întotdeauna învingător în lupta împotriva infracționalității, judecățile eronate și pistele greșite nefiindu-i străine, ceea ce îi conferă și mai multă veridicitate. Unul din cele mai apreciate romane ale
TECUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290118_a_291447]
-
pentru modernizare și europenism. Lovinescu deschide o cale regală ca exponent al criticii estetice românești și ca părinte al generației de critici interbelici. Despre aceasta S. se pronunță deseori, realizând, prin caracterizările lui, o memorabilă tipologie artistică, în subsidiar și caracterologică. Astfel, Perpessicius are un comportament elegant, binevoitor, se menține rezervat, în afara polemicilor. Specifice îi sunt „linia curbă a frazării” și „gustul prețiozității circumlocute”, el reprezintă stilul rococo, fiind „un gentilom” al criticii literare. Spre deosebire de Perpessicius, ținându-se și el deoparte
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
În Bufnița albă (1992) un țăran, Iosu Ascar, se opune demolării bisericii și satului ctitorit de străbunii săi și al cărui staroste este considerat încă. Personaj viguros, acesta este primul erou-țăran din romanele lui Ț., care continuă și aprofundează schița caracterologică a bătrânului tată din scrierea autobiografică Jurnal de toamnă (1991). Conectat la spiritul vremurilor, Ț. are acum „o scriitură de excelență, o construcție riguroasă, «fragmentaristă», un grotesc tragic și tandru, o ritmică punctată de tăcerile sau respirația fiecărui personaj” (Maria-Luiza
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
departe. Nu este, prin urmare, de așteptat vreo modificare de conținut a activității guvernului. Și nicio reabilitare a atribuțiilor sale sufocate atât de sistemul închistat al forurilor partidului, cât și de inconsecvența măsurilor dictate de Nicolae Ceaușescu. Sigur, sub raport caracterologic, există diferențe între Verdeț și Dăscălescu. Primul este un om cumsecade, muncitor și supus. Celălalt este dur, chiar extrem de dur, violent cu subalternii, dar la fel de docil când trece pragul celui mai înalt cabinet al puterii. Este de așteptat deci un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
versiuni manuscrise referitoare la turpitudinea ciocoiului „cu frac și cu mănuși albe” din timpurile mai noi se plasează pe tărâmul ipotezelor istoriei literare. Numindu-l pe Dinu Păturică, eroul lui F., „un Julien Sorel valah”, G. Călinescu definea atât seria caracterologică adecvată, cât și amprenta pusă de „stilul” valah asupra arivismului și parvenitismului. În traiectoria personajului său, romancierul a înscris scene și trepte semnificative care, cumulate, probează, uneori în exces, cum se mișcă fiecare fibră din alcătuirea unui ambițios de o
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
retorică a vremii” și „noua îndrumare realistă” (Tudor Vianu) țin de statutul de începător al autorului, dar și de incipiența unui gen, Ciocoii vechi și noi își îndreptățește cariera, prestigiul prin expresivitatea frescei sociale, prin surprinderea substanțială a unui mecanism caracterologic, transpus, metonimic, într-un personaj exemplar. De unde vine totuși rezistența romanului, atât de șubred la analiză? Din marea siguranță a desenului și a tonurilor fundamentale. Tabloul e lucrat repede, în fierbințeala intuiției, prin contururi și gesturi schematice, renunțându-se la
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
prolixe însăilări, de cugetări banale și acțiuni neverosimile, utilizând din plin clișeul romanțios și idilic. Cea mai ambițioasă, Lake Buturugă, nu era decât un plagiat după o nuvelă a lui A. Theuriet. Dacă ar fi rămas la proza de observație caracterologică, în care portretul se concentra în câteva linii, cu o bună plasticitate verbală, D. ar fi putut să fie un scriitor demn de luat în seamă. SCRIERI: Izvoade. 1880-1890, București, 1892; Nuvele, București, 1896. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont
DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286724_a_288053]
-
a patologicului. Remarcabilă în opera scriitorului, ca și în evoluția nuvelei românești, este Hagi-Tudose, nuvelă publicată în câteva versiuni, începând cu cea din „Lupta literară”, care purta titlul Hagiu (1887). Într-un desen aproape clasic, labruyerian, D. realizează aici portretul caracterologic al unui avar. Scriitorul își strunește lirismul, își impune obiectivitate, o stilistică sobră. Din romantism reține doar puterea simbolului, iar din naturalism, elocvența detaliilor. Comparat cu modelele, cu avarii din literatura universală, de la Euclio al lui Plaut până la Grandet și
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
mișcării (Subțirica din vecini, Rada). Eroii lui trăiesc, nu sunt doar siluete convenționale. Înclinația lui C. de a-și obiectiva emoția, formula, specifică lui, de lirică a rolurilor sunt slujite de un dialog (ori monolog) ce sintetizează sugestiile de ordin caracterologic și poate transpune, cu pudoare, în nuanțele și ritmul lor interior, stări sufletești și inflexiuni subiective (Cântecul fusului, Fata morarului). Pastelul este, la C., expresia directă a unei sensibilități echilibrate, solare, în care intră plenitudinea bucuriei de a fi și
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
coerența universului fictiv, dincolo de varietatea manifestărilor exterioare. Ceea ce pare să confere unitate prozei lui Călinescu este viziunea comică exuberantă, căreia i se subsumează textele, voioșia structurală cu rădăcini în atitudinea olimpiană a lui Maiorescu. Inaptitudinea pentru tragic, ca și fixismul caracterologic clasicizant îl împiedică pe Călinescu să acorde atenție personajelor complexe, care nu pot fi reduse la tipurile mulate pe instinctele umane de bază. Un loc aparte în opera lui D. îl ocupă Fals tratat de psihologia succesului (1972). Criticul, cu
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
modificând substanțial datele existențiale ale dezbaterii, așteptarea prelungită, cu toate semnificațiile ei, de acolo de unde le părăsise în Parages. Personajul narator însuși, deși situat în limitele unei alte vârste, continuă, între aceleași date ale monologului interior, să propună un profil caracterologic și psihologic fixat anterior. Publicistica literară a lui C., risipită prin revistele culturale ale exilului, evidențiază un intelectual fin, cu o amplă deschidere spre problematica majoră a epocii sale, dar și cu un bine nuanțat concept al specificității românești într-
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
funcționarul, învățătorul, studentul, șeful, slujbașul, soldatul, jandarmul, cârciumarul, primarul, notarul, moșierul, țăranul ș.a.m.d. De fapt, C. schițează rapid, de preferință dialogic, câte un „chip” și un comportament, tinzând să alcătuiască, din fragmente brute, inegale, un fel de mozaic caracterologic: escrocul, arivistul, parvenitul, impostorul, licheaua, nemilosul, descurcărețul, nulitatea, flecarul, netotul, credulul, „speriatul” etc. În momentul apariției acestor proze, a fost remarcată ca merituoasă atitudinea antilirică, sarcastică a autorului, care venea să se opună idilismului cotropitor al sămănătoriștilor. Dar bună parte
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
prin farmecul cu totul aparte al paginilor de incantație evocatoare, prin pasta densă a imaginilor caracteristice atmosferei balcanice și levantine, prin ineditul straniu al stilului. Valoarea romanului rezidă în substanța fondului său, în semnificațiile pe care le degajă, în structura caracterologică a personajelor și, mai cu seamă, în ciudățenia atmosferei și pitorescul stilului. G. Călinescu avea să remarce, în pofida rezervelor pe care le exprimă, „o savoare ciudată, un aer de puternică originalitate”, ca fiind proprii romanului, precum și „o mișcare moale, voluptuoasă
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
estetice se pot descoperi în studiile Clasicism, romantism, baroc, un fel de introducere la volumul Impresii asupra literaturii spaniole, și în prelegerea Sensul clasicismului (1946), unde C. își manifestă preferința pentru clasicism, pentru realismul obiectiv, caracterizat prin tipic, indiferență, psihologie caracterologică. Natură structural clasică, așa cum se va dovedi mai întâi în romanul Enigma Otiliei, criticul proiectează aceeași viziune în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, unde opțiunea lui se îndreaptă spre proza obiectivă, de tip balzacian, exprimând mari rezerve față de
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
societăți. Ei sunt conformiști ca Gaitany, fricoși ca Suflețel, ariviști ca Gonzalv Ionescu, paranoici ca Hagienuș, impostori ca Pomponescu, poltroni ca Gulimănescu, naționaliști „rumâni” ca Hangerloaica, aristocrați care ajung aventurieri de două parale ca Hangerliu. E, în mare, o clasificație caracterologică, dar autorul accentuează latura grotescă, ridicolă, caricaturală, ocultând calitățile, complexitatea, ca unul care renunțase la observația detașată, obiectivă. Atitudinea aceasta revine, încă și mai accentuată, în Scrinul negru, unde vechile clase, ținând de elita socială dinainte de august 1944, sunt înfățișate
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
de A. - solitudinea, bătrânețea, culpa morală, spațiul închis, feminitatea ratată social, dar împlinită din unghiul unei trăiri meditative - conferă acestui univers, limitat în aparență, o anume profunzime a sondării psihologice. Componentele realului, fără să fie pretexte analitice, potențează totuși notația caracterologică pe linia detectării unui nucleu dilematic al ființei. Tehnica de creare a psihologiilor compozite, speculate lucid, fără tentația abisalului, dar convingător la nivelul ansamblului comportamental, suferă din pricina manierei monocorde. Strict vorbind, romanul Racul este urmărirea unui proces de conștiință: tatăl
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
caricaturiștii: Vaughn Shoemaker, Charles Werner, Jacob Burck și Richard Yardley. După încheierea celui de-al doilea război mondial, în America a survenit o perioadă de destindere și lejeritate a vieții sociale. Această atmosferă a oferit numeroase subiecte mondene pentru satira caracterologică și de atitudine. Tom Little, Clifford și James Berryman (tată și fiu), Reg Manning cat și mai vârstnicii Dan Fitzpatrick și Lute Pease au ocupat cu precădere spațiile destinate caricaturii din marile publicații naționale. Pentru această perioadă cel mai reprezentativ
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
compătimind pe țăranii obidiți. Concepția operei lui Tolstoi s-a complicat treptat. Renunțând, la începutul operei sale, să introducă în român personalități istorice și oameni de stat din epoca zugrăvita, scriitorul a ajuns ulterior la ideea de a completa „concepția caracterologica”, cu „concepția istorică”. La 19 martie 1865 el scria în jurnalul sau: Totuși „concepția istorică” complică enorm muncă la român și în altă privința: s-a ivit necesitatea studierii minuțioase, migăloase a unui număr imens de noi documente istorice, memorii
Război și pace () [Corola-website/Science/308513_a_309842]
-
aparținut regizorului Liviu Ciulei. Scenaristul italian Sergio Amidei i-ar fi propus cineastului român să-i ofere rolul principal actriței italiene Anna Magnani. Scenariul lui Amidei se îndepărta însă de epica sadoveniană, iar personajul Nechifor Lipan urma să se schimbe caracterologic de trei ori în timpul filmului. Ecranizarea romanului a fost proiectată apoi de Victor Iliu (1964), Liviu Ciulei (1966) și Lucian Pintilie (1968), fiind încredințată în cele din urmă lui Mircea Mureșan. Filmul "Baltagul" a fost realizat ca o coproducție româno-italiană
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
este făcută imponderabilă până la anihilare de contrapunctarea căsatoriei eșuate, prin prezentarea modelului pozitiv al căsătoriei reușite dintre personajele secundare Gyurka și Marika.Dar din creionarea întălnirii și a modului de coadaptare a celor doi lipsește meticulozitatea analizei, respectiv logica evoluției caracterologice, în lipsa cărora se lasă impresia că oricând soarta celor doi pot derapa spre un deznodământ asemenea personajului principal. Seria scrierilor având ca temă metamorfozarea moralei o continuă cu romanul de mare forță expresivă: „A hű asszony meg a rossz nő
Gyula Fekete () [Corola-website/Science/313278_a_314607]
-
ci mai degrabă ca urmare a creșterii nivelurilor de stres sau din cauza unor dificultăți personale care pot fi corelate situațional. Acest lucru este ipotetic a fi din cauza naturii cronice a tulburării, starea de spirit depresivă fiind deseori considerată un model caracterologic pentru individul în cauză. De obicei distimia este diagnosticată pentru prima dată prin gestionarea Interviului Clinic Structurat pentru DSM-IV. În acest moment, cu ajutorul unui profesionist instruit, de cele mai multe ori este discutată o anumită linie de tratament și apoi selectată. Este
Distimie () [Corola-website/Science/326509_a_327838]
-
topindu-și treptat elanurile vitale”". Simbolismul "Seratei" a fost observat și de Manuela Gheorghiu. Ea a constatat că majoritatea personajelor se mișcă "„într-un univers închis, unde bubuitul războiului răsună surd, dar amenințător”". Ele sunt analizate din punct de vedere caracterologic în confruntarea cu un moment istoric crucial, fiind scoase în relief mai multe tipologii de personaje. "Serata" a fost prezentat în avanpremieră la 3 mai 1971 în cadrul Zilelor filmului românesc, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înființarea Partidului
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]