1,095 matches
-
cu mărimea tumorii, gradul sau stadiul tumoral și nu are valoare predictivă. BIOMARKERII SEROLOGICI Numeroși markeri serologici, antigene asociate tumoral și anticorpi, citokine și markeri ai procesului inflamator, enzime și izoenzime sunt utilizați în diagnosticul colangiocarcinomului. ANTIGENE ȘI ANTICORPI Antigenul carbohidrat 19-9 (CA 19-9) Identificat de Koprowski în 1977 [73], CA 19-9 este o glicosfingolipidă circulantă cu greutate moleculară mare, care face parte din antigenele de grup sanguin Lewis. Prezența și concentrația în ser a acestui antigen este influențată de statusul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
91]. Valoarea combinației celor doi markeri aste analizată prin calcularea indexului Ramage. S-a constatat că determinarea nivelului CEA ar putea avea o valoare prognostică, dar s-a dovedit că nu există o corelație cu durata de supravețuire [90]. Antigenul carbohidrat 125(CA125) Este o glicoproteină sialilată. Cercetări de imunologie au identificat că CA125 este o sialomucină transmembranară (MUC16/M11), în care anticorpii M11 recunosc glicoproteina mucinlike, exprimată de epitopul CA125 [93]. Are o sensibilitate scăzută pentru diagnosticul CC, iar specificitatea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
bolile benigne și cele maligne ale căilor biliare [93]. Unele studii îi acordă importanță pentru diagnosticul CC intrahepatic de tip expansiv (mass forming type tumors), situație în care ar avea și valoare prognostică pentru reducerea duratei de supravețuire [94]. Antigenul carbohidrat asociat colangiocarcinomului(CCA-CA) CCA-CA sau antigenul S121 nu este prezent în epiteliul biliar normal, ci numai în ductele biliare neoplazice sau hiperplazice/ displazice. Nivelul seric al CCA-CA este net crescut față de lotul de subiecți sănătoși sau lotul de pacienți cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
6%, specificitate de 89,58%, valoare predictivă pozitivă de 80,95% și negativă de 93,47%,Se consideră că testul are valoare în diagnosticul precoce al CC și i se atribuie și valoare de marker de prognostic [95]. Alți antigeni carbohidrați Antigenii CA 50, CA 242, CA 195 nu au intrat în uz pentru diagnosticul CC, datele asupra sensibilității și specificității lor fiind foarte diferite. Totuși, pentru CA50 se comunică valori comparative cu ale CA19-9 [96]. Acidul sialic total (TSA) Este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
examinarea atentă ecografică sunt metode acurate pentru supravegherea pacienților cu CSP în vederea detectării precoce a CC [35]. În asociere cu metodele imagistice, ca alternativă sau complementar acestora, se recomandă utilizarea markerilor serici pentru CC. Singurul biomarker disponibil actual este antigenul carbohidrat 19-9 (CA 19-9). Creșterea valorii de prag a CA 19-9 îmbunătățește specificitatea, în detrimentul sensibilității [12]. Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (ERCP) cu citologie prin periaj de la nivelul căilor biliare poate fi considerată ca o alternativă la strategia de supraveghere. Sensibiliatea unui ERCP
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
un nivel crescut al trigliceridemiei bazale și un nivel de 3 ori mai mare al trigliceridelor hepatice postprandial. Aceste rezultate susțin ipoteza că, odată cu îmbătrânirea, insulino rezistența musculară promovează hiperlipidemia și steatoza prin alterarea- pattern ului de depozitare postprandială a carbohidraților, favorizând lipogeneza hepatică- de novo în dauna sintezei de glicogen muscular (30). La nivel nuclear, metabolismul lipidic este controlat transcripțional de receptorul nuclear α al acidului retinoid, receptorul hepatic Xα, PPAR α și de genele lor țintă - ABCA1, SRBP 1c
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
3-0,7 mmol (12). Factorii care contribuie la declinul toleranței la glucoză odată cu înaintarea în vârstă sunt numeroși (13): ‒ preluarea glucozei de către mușchiul scheletic, mediată de insulină; ‒ vasodilatația în interiorul mușchiului, mediată de insulină; ‒obezitatea;‒activitatea fizică scăzută;‒dieta săracă în carbohidrați;‒medicamente cu potențial diabetogen (diuretice tiazidice, glucocorticoizi). Prezența DZ la vârstnici reprezintă un factor important de morbiditate și mortalitate. Într-un studiu cu o durată de 6 ani, efectuat în Oxford, s-a raportat o incidență a cardiopatiei ischemice, accidentului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
în 11 țări europene, a arătat că aderarea la dieta mediteraneeană este asociată cu scăderea mortalității de cauză cardiovasculară cu peste 50% (119). Dieta . Recomandările actuale prevăd ca pacienții cu dislipidemie să urmeze o dietă săracă în grăsimi saturate, în carbohidrați și bogată în proteine (117,120,121). Aportul caloric trebuie să provină din alimente bogate în carbohidrați cu structură complexă, precum fruc - tele, legumele și cerealele integrale. Acizii grași omega 3 din uleiul de pește, dacă sunt consumați- în doză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
cauză cardiovasculară cu peste 50% (119). Dieta . Recomandările actuale prevăd ca pacienții cu dislipidemie să urmeze o dietă săracă în grăsimi saturate, în carbohidrați și bogată în proteine (117,120,121). Aportul caloric trebuie să provină din alimente bogate în carbohidrați cu structură complexă, precum fruc - tele, legumele și cerealele integrale. Acizii grași omega 3 din uleiul de pește, dacă sunt consumați- în doză de 4 g/zi, reduc nivelul trigliceridelor cu 25 -30% (117) . Fibrele solubile determină reducerea LDL-colesterolului cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
Prin contrast McLellan (1991) au raportat că un consum modificat de glucide pe o perioadă de o săptămână nu afectează relația dintre PL și PV. Ei au raportat că PL și PV nu au fost afectate de proporțiile modificate de carbohidrați în dietă, instalându-se la consumuri similare de oxigen în toate trei condițiile. Ei au sugerat că Huges (1982) ar putea avea erori metodologice în metodele de selectare a PL și PV. În consecință se pare că rezultatele obținute de către
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
că prezintă un diabet cu debut la vârsta de 40 de ani, când prezenta Î=175 cm și G=96 kg. Controlul glicemic a pus în evidență o glicemie à jeun de 120 mg/dl, sub o dietă de 180 carbohidrați. Îndoiala privind adevărul afirmațiilor pacientului a fost spulberată de foaia de observație (nr. 13178) înregistrată în 1965. Valoarea glicemică inițială a fost de 280 mg/dl, iar ulterior (după scăderea în greutate de 17 kg, de la 96 la 80 kg
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
la 210 mg/dl, glicozuria la 19 g / 24 ore, iar corpii cetonici la o valoare mai mică (++). După alte 2 zile, corpii cetonici și glicozuria au dispărut, iar glicemia a scăzut la 140 mg/dl. Sub dieta cu 180 carbohidrați, asociați cu Fitodiab (3/zi), pacientul s-a menținut timp de 5 ani cu valoarea glicemiei < 120 mg/dl. De la mijlocul anului 2002, glicemiile au început să prezinte creșteri ocazionale peste 200 mg/dl, iar HbA1c a crescut de la 6
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
datorită absorbției deficitare a vitaminelor liposolubile, inclusiv a vitaminei K [16]. Markerii tumorali (CA19-9, antigenul carcinoembrionar, alfafetoproteina și antigenul oncofetal pancreatic) au sensibilitate și specificitate redusă în cancerul ampular. Cu toate acestea, unele carcinoame ampulare se asociază cu creșterea antigenului carbohidrat CA19-9 și/sau a antigenului carcinoembrionar (CEA) [20,21] și urmărirea periodică a acestor markeri tumorali poate fi utilă în evaluarea posttratament. Utilitatea lor în screening însă, este redusă. Într-un studiu în care se analizează rolul CEA în screeningul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
exercițiului, pe măsura epuizării depozitelor musculare de glicogen, crește contribuția glucozei circulatorii și, mai ales, a AGL. În plus, sursa glucozei circulatorii se modifică, din glicogenoliza hepatică în neoglucogeneza hepatică. Creșterea intensității exercițiului va duce la o creștere a oxidării carbohidraților (fig. 1). Răspunsul metabolic la exercițiu este influențat și de alți factori, cum ar fi statusul nutrițional, vârsta, tipul exercițiului, condiția fizică. În cursul efortului fizic se produc modificări specifice ale metabolismului energetic ce au drept scop (57): menținerea homeostaziei
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
lor în glucide, tipul glucidelor, momentul din timpul exercițiului în care se administrează, alături de intensitatea și durata exercițiului. Volumul alimentar este cel mai potent activator al golirii gastrice, în timp ce concentrațiile crescute de glucide încetinesc rata golirii gastrice. Creșterea concentrației de carbohidrați din alimente nu se însoțește de o rată crescută de oxidare a glucozei exogene, deoarece o mare parte din glucoza ingerată (45-81%) rămâne în tractul gastro-intestinal, ca urmare a saturării unor mecanisme implicate în absorbția și transportul glucozei (47). Exercițiile
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
glicemiei este mai mare ca în cazul exercițiilor de intensitate moderată, de aceea, la ajustarea dozei trebuie să se țină cont și de intensitatea exercițiului. Ingerarea de glucide în timpul exercițiului poate preveni eficient și/sau trata hipoglicemia (44). Suplimentul de carbohidrați trebuie să fie format doar din glucide rapid absorbabile, ingerate în cantități mici. Injectarea insulinei într-o zonă a corpului ce nu participă la exercițiu este altă metodă de evitare a hipoglicemiei, prin prevenirea absorbției accelerate a insulinei. Riscul de
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
activitatea fizică în timpul vârfului de acțiune al insulinei sau după administrarea de sulfonilureice. O atenție deosebită trebuie acordată și prevenirii apariției hipoglicemiei în perioada postexercițiu, toți pacienții trebuind să aibă la îndemână, în timpul și după exercițiul fizic, alimente bogate în carbohidrați, de preferat lichide. Pacienții trebuie încurajați să se automonitorizeze, pentru a-și determina răspunsul glicemic la diferite tipuri de exerciții. Cei insulinodependenți vor fi sfătuiți să nu-și injecteze insulina în apropierea mușchilor ce vor fi solicitați în timpul exercițiului. În
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
să uităm că, având obiceiuri alimentare comune (consumând aceeași apă, etc), implicarea factorului genetic a fost pusă mult timp sub semnul Întrebării. INHIBITORI ) Citrați ) Complexe mucopolizaharidice ) Aport lichidian scăzut ) Aport scăzut de citrice EXCES ALIMENTAR DE: ) Sodiu ) Oxalat ) Calciu ) Carne ) Carbohidrați rafinați APARIȚIA CRISTALILOR Urină metastabilă PROMOTORI ) Staza (datorată obstrucției sau refluxului) ) Nucleația (prezența celulelor bacteriene, epiteliu urotelial "descuamat", țesut necrotic) ) pH urinar RODMAN afirma În 1996 că, dacă unul, sau ambii părinți este litiazic există statistic șanse mai mari ca
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
25% din matrice este formată din componente solubile și anume: substanța A, o proteină ce conține o cantitate mare de acid γ-carboxiglutamic, nefrocalcina, glicoproteina Tamm-Horsfall, lithostatina renală (o proteină asemănătoare proteinei din litiaza pancreatică), glicozaminoglicani (În principal hipuran sulfat) și carbohidrați liberi 3 (HESSE,1996). Materialul organic al matricei poate deriva din substanțele care se găsesc normal În urină, cât și din cele produse de epiteliul tubului urinar, traumatizat de calculul ce crește În dimensiuni. - o nouă perspectivă se deschide studiilor
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
responsabilități în îngrijirea mamei și a copilului, pe baza nevoilor de creștere și dezvoltare specifice fiecărui sugar. ... c) în cazul formulelor de început și al formulelor de continuare, valoarea energetică disponibilă, exprimată în kJ și kcal, precum și conținutul de proteine, carbohidrați și lipide, exprimat în formă numerică, pentru 100 ml de produs gata de consum; ... d) în cazul formulelor de început și al formulelor de continuare, cantitatea medie a fiecărei substanțe minerale și a fiecărei vitamine menționate în anexa nr. 1
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
LCP n-6. 6. Fosfolipide Cantitatea de fosfolipide din formulele de început nu trebuie să depășească 2 g/l. 7. Inozitol Minim │ Maxim ───────────────────────┼─────────────────────────── 1 mg/100 kJ │ 10 mg/100 kJ (4 mg/100 kcal) │ (40 mg/100 kcal) ───────────────────────┴─────────────────────────── 8. Carbohidrați ───────────────────────┬��────────────────────────── Minim │ Maxim ───────────────────────┼─────────────────────────── 2,2 g/100 kJ │ 3,4 g/100 kJ (9 g/100 kcal) │ (14 g/100 kcal) ───────────────────────┴─────────────────────────── 8.1. Se pot utiliza doar următorii carbohidrați: - lactoză; - maltoză; - zaharoză; - glucoză; - malto-dextrine; - sirop de glucoză sau sirop de glucoză
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
mg/100 kJ (4 mg/100 kcal) │ (40 mg/100 kcal) ───────────────────────┴─────────────────────────── 8. Carbohidrați ───────────────────────┬��────────────────────────── Minim │ Maxim ───────────────────────┼─────────────────────────── 2,2 g/100 kJ │ 3,4 g/100 kJ (9 g/100 kcal) │ (14 g/100 kcal) ───────────────────────┴─────────────────────────── 8.1. Se pot utiliza doar următorii carbohidrați: - lactoză; - maltoză; - zaharoză; - glucoză; - malto-dextrine; - sirop de glucoză sau sirop de glucoză deshidratat; ┐ - amidon prefiert; │ - amidon gelatinizat │ în mod natural fără gluten ┘ 8.2. Lactoză: ───────────────────────┬─────────────────────────── Minim │ Maxim ───────────────────────┼─────────────────────────── 1,1g/100 kJ │ - (4,5 g/100 kcal) │ - ─���─────────────────────┴─────────────────────────── Prezenta dispoziție nu se
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
de 50% din conținutul total de proteine. 8.3. Zaharoză: Zaharoza nu se poate adăuga decât în formulele de început pe bază de hidrolizate proteice. Atunci când se adaugă, conținutul de zaharoză nu trebuie să depășească 20% din conținutul total de carbohidrați. 8.4. Glucoză: Glucoza nu se poate adăuga decât în formulele de început pe bază de hidrolizate proteice. Atunci când se adaugă, conținutul de glucoză nu trebuie să depășească 0,5 g/100 kJ (2 g/100 kcal). 8.5. Amidon
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
proteice. Atunci când se adaugă, conținutul de glucoză nu trebuie să depășească 0,5 g/100 kJ (2 g/100 kcal). 8.5. Amidon prefiert și/sau amidon gelatinizat: ──────────────────────────────┬──────────────────────────────────── Minim │ Maxim ──────────────────────────────┼────────────────────────���─────────── - │ 2 g/100 ml și 30% │din conținutul total de carbohidrați ──────────────────────────────┴──────────────────────────────────── 9. Fructo-oligozaharide și galacto-oligozaharide Fructo-oligozaharidele și galacto-oligozaharidele pot fi adăugate în formulele de început. În acest caz, conținutul lor nu trebuie să depășească: 0,8 g/100 ml într-o combina��ie de 90% oligogalactozil-lactoză și de 10% oligofructozil-zaharoză cu
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
22:6 n-3). Conținutul de acid docosahexaenoic (22:6 n-3) nu trebuie să îl depășească pe cel de LCP n-6. 5. Fosfolipide Cantitatea de fosfolipide din formulele de continuare nu trebuie să depășească 2 g/l. 6. Carbohidrați ──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────── Minim │ Maxim ──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────── 2,2 g/100 kJ │ 3,4 g/100 kJ (9 g/100 kcal) │ (14 g/100 kcal) ──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────── 6.1. Se interzice utilizarea ingredientelor care conțin gluten. 6.2. Lactoză: ──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────── Minim │ Maxim ──────────────────────────────────────┼───────��───────────────────────────── 1,1 g/100 kJ │ - (4
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]