483 matches
-
om cu un picior în groapă"), vagonka, oper. Asemenea termeni sunt explicați, de cele mai multe ori, în textele soljenițiene (zece-zile, precizează naratorul din O zi din viața lui Ivan Denisovici, este briceagul a cărui deținere se pedepsea cu zece zile de carceră). Un mic dicționar de termeni specifici lagărului alcătuiește Dimitri Panin, la sfârșitul memoriilor sale. Cităm în continuare câteva definiții ale unor termeni de lagăr mai des întâlniți la Soljenițîn, formulate de Panin: "cumătru cekist, supraveghetor în lagăr", "vagon, vagonka pat
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
În cele câteva secunde care trec din momentul în care gardianul strânge mănușa goală, până să o verifice pe cealaltă, Șuhov își reprezintă consecințele pe care ar trebui să le suporte dacă va fi descoperit obiectul respectiv: zece zile de carceră, ceea ce înseamnă înfometare ("trei sute de grame de pâine pe zi și mâncare caldă o dată la trei zile") și accentuarea slăbiciunii fizice, încât îi va veni greu "să revină la starea de acum, nici de om sătul, dar nici chiar mort
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dată se revoltă când se aude zvonul că le vor fi luate cămășile. Grija pentru confort pe care o manifestă Ivan Denisovici (ca și ceilalți deținuți, de altfel) este adusă la dimensiuni parodice, de vreme ce aceasta este echivalentă cu a evita carcera, a-și procura tutun ori a-și dori să se efectueze un singur apel seara, înainte de culcare. Totuși, pentru Ivan Denisovici Șuhov, o zi de supraviețuire în lagăr, pentru care îi mulțumește lui Dumnezeu ("Slavă ție, Doamne, a mai trecut
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lagăr, pentru care îi mulțumește lui Dumnezeu ("Slavă ție, Doamne, a mai trecut o zi!"350), poate fi "aproape fericită". Bilanțul acestei zile înregistrează mai multe "noroace": Astăzi a avut o zi cu multe noroace : nu l-a trimis la carceră, echipa a scăpat de Soțgorodok, la prânz a ciupit o porție de cașa în plus, șeful de echipă a adus-o bine din condei cu normele, de zidit a zidit cu spor, pânza de ferăstrău nu i-au găsit-o
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a supraviețuirii, iar Ivan Denisovici se conduce după o nouă etică, făurită în lagăre. În acest sens, este interesantă plasarea în opoziție a lui Șuhov cu Buinovski. În scena percheziției de dimineață, protestele căpitanului de rangul doi atrag pedeapsa cu carcera. Ivan Denisovici consideră că asemenea ieșiri sunt naive. Buinovski a luat lovitura asupra sa, dar, în lumea lagărului, aceasta nu are nimic eroic, este doar un act irațional și ucigător. Ivan Denisovici nu este un meditativ, el reușește să supraviețuiască
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
însoțită de rugăciune, este o asceză purificatoare. În ce privește rugăciunea, experiența lui Ivan Denisovici pare să se limiteze la strigătul disperat în momente de pericol, cum este acela din timpul percheziției de seară. Amenințat de pericolul de a fi trimis la carceră ca pedeapsă pentru că deține o pânză de ferăstrău găsită în șantier, ascunsă într-o mănușă, Șuhov se roagă "din adâncul sufletului și cu toată căldura lui". Și o împrejurare fericită chiar îl salvează, căci intervine șeful gardienilor, care grăbește percheziția
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
vizează incapacitatea acestui interlocutor "privilegiat" de a înțelege cu adevărat sensul respectivului cuvânt. Patetic este, uneori, Ivan Denisovici, de fapt fals patetic în relație cu supraveghetorii, așa cum apare în situația în care încearcă să se dezvinovățească și să scape de carceră. Patetismul devine, în cazul acestui personaj, o mască sau o modalitate de a se eschiva de abuzurile practicate în lagăr: Dar pentru ce, cetățene șef? întrebă Șuhov cu un glas mai abătut decât era el în realitate"407. Despre orientarea
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
maiorului când pentru o încălcare a regulamentului (probabil sărisem gardul și plecasem din unitate fără bilet de voie) acesta a hotărât ca pedeapsă să mă tundă ,,0”. Am spus că nu mă tund. - Soldat, asta este insubordonare, te bag la carceră ! - Merg la carceră dar nu mă tund. - Soldat, nu-ți dai seama ce faci, pentru asta faci pușcărie! - Nu mă tund ! Atunci au tăbărât pe mine în încercarea de a mă tunde cu forța; erau vreo trei în frunte cu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
o încălcare a regulamentului (probabil sărisem gardul și plecasem din unitate fără bilet de voie) acesta a hotărât ca pedeapsă să mă tundă ,,0”. Am spus că nu mă tund. - Soldat, asta este insubordonare, te bag la carceră ! - Merg la carceră dar nu mă tund. - Soldat, nu-ți dai seama ce faci, pentru asta faci pușcărie! - Nu mă tund ! Atunci au tăbărât pe mine în încercarea de a mă tunde cu forța; erau vreo trei în frunte cu majurul Airoaie, dar
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
sa de către europeni și până la a deveni "un obicei și o mo-dă", tutunul avea să cunoască, prin secole, o "istorie" plină de peripeții, obstacole, înfrângeri și victorii. Dacă primul fumător spaniol, marinarul Rodrigo de Jerez, avea să plătească ani de carceră, suveranul Filip al II-lea, prin Decretul din septembrie 1586, dicta pedepse severe celor care cultivau sau vindeau tutun, impunându-se ca tutunul să fie ars în public, considerându-se periculos și dăunător. În Anglia, regele Iacob I, la 1614
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a capului, mâinilor și picioarelor, legarea în lanțuri. Suprema pedeapsa era executarea prin strangulare sau spânzurare. Sclavilor li se interzicea să consume băuturi alcoolice și să poarte arme, atât ofensive cât și defensive, pedepsele fiind pentru delicvenți 10 zile de carceră și 200 lovituri de bici câte 20 zilnic. De reținut că un document din 1550 prevedea și pentru crâșmarii care vând sau oferă vin unui negru o pedeapsă de 20 de zile de carceră. Datorită regimului inuman aplicat sclavilor negri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
fiind pentru delicvenți 10 zile de carceră și 200 lovituri de bici câte 20 zilnic. De reținut că un document din 1550 prevedea și pentru crâșmarii care vând sau oferă vin unui negru o pedeapsă de 20 de zile de carceră. Datorită regimului inuman aplicat sclavilor negri, adesea aceștia fugeau sau se revoltau. Sclavii fugari erau numiți în Cuba "cimarrones", nume generic dat tuturor animalelor domestice cai, vite, câini, care scăpau din "ograda stăpânului". Pe la 1530 se menționează în Cuba o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Poarta Albă - Peninsula - până după moartea lui Stalin (1953), când am fost transferați la închisoarea din Gherla. La Canal am fost supuși la munci grele: spart piatră, încărcat vagoane etc. Tot aici am fost lovit în repetate rânduri, băgat la carceră etc. La Gherla am lucrat în fabrică diferite munci; tot aici am fost supus la cea mai îngrozitoare pedeapsă: băgat la carceră timp de 15 zile și 15 nopți fără întrerupere, într-o carceră de 40 pe 40 cm, unde
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
la munci grele: spart piatră, încărcat vagoane etc. Tot aici am fost lovit în repetate rânduri, băgat la carceră etc. La Gherla am lucrat în fabrică diferite munci; tot aici am fost supus la cea mai îngrozitoare pedeapsă: băgat la carceră timp de 15 zile și 15 nopți fără întrerupere, într-o carceră de 40 pe 40 cm, unde abia de intrai fără haine, regimul era și de înfometare, adică în prima săptămână primeai un sfert de rație de mâncare, în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
lovit în repetate rânduri, băgat la carceră etc. La Gherla am lucrat în fabrică diferite munci; tot aici am fost supus la cea mai îngrozitoare pedeapsă: băgat la carceră timp de 15 zile și 15 nopți fără întrerupere, într-o carceră de 40 pe 40 cm, unde abia de intrai fără haine, regimul era și de înfometare, adică în prima săptămână primeai un sfert de rație de mâncare, în a doua - jumătate de rație; lanțurile la picioare erau de 15 kg
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de papură... Când pentru o buruiană sau un spin rămas după prașilă, te punea să-l scoți din pământ cu gura și întors în colonie mai primeai 25 de lovituri la fund și mai făceai și 10-25 de zile de carceră numai cu pâine și apă... „N-ați venit aici ca să trăiți, bandiților, ci ca să muriți!” „Voi sunteți dușmanii poporului și trebuie să fiți nimiciți!” - astea din zisele caraliilor (milițienii ce-i păzeau și-i cărau pe deținuți). La Strâmba m-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
desigur era foarte avansată. Același Dosar cuprinde și Note cu pedepsele aplicate, dintre care la Penitenciarul Pitești: - 7 zile izolare în 23.05.1953 pentru că a cântat cu voce tare; - 7 zile arest sever în 6.04.1858 - ... - ; - 5 zile carceră în 28 09.1958 pentru că a făcut slujbă în cameră cu voce tare. Cea mai grea pedeapsă consemnată e cea de la Gherla din 09.12.1963 de 22 zile izolare pentru agitarea altor deținuți la acte de indisciplină și nerespectarea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Mihai ne povestea că la ieșirea din închisoare era numai piele și oase și că o vreme a trebuit să mănânce câte puțin, pentru că în anii grei de înfometare i se îngustase gâtul stomacului. Tot în acei ani grei de carceră, părintelui îi slăbise foarte mult și vederea, încât oamenii și obiectele înconjurătoare se perindau pe dinaintea ochilor săi ca niște păsări zburătoare. După mai multă vreme de la ieșirea din pușcărie, Pr. Mihai se refăcuse complet și arăta foarte bine. Și, totuși
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
faze sau cu Exuvii prin imaginea proaspătă, complet necon vențională a epocii comuniste văzute prin ochii unui copil inocent. În lumea lui Dănuț nu există Ceaușescu și cultul lui monstruos, nici Securitatea, nici lipsurile materiale, nici sentimentul de teroare, de carceră pe care autorii „se rioși“ se simt datori să le scoată în evidență. Autorul nu se simte un „martor“, o „conștiință morală“, nu judecă și nu condamnă. Dimpo trivă, o mare nostalgie îmbracă imaginea acestei lumi scufundate. Ea a fost
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
prin mari încercări psihice și fizice. Mai mult, a reușit să facă propagandă în rândul ofițerilor prizonieri de a se înrola în diviziile ”Tudor Vladimirescu” și ”Horea, Cloșca și Crișan”. Din acest motiv, ofițerul român a făcut 117 zile de carceră, fiind închis apoi de trei ori. Închisoarea Gorki a fost una dintre temutele locuri locuri de detenție ale lui Aurelian Gulan. În afară de această închisoare, a fost internat și în lagăre, precum cel de la Greaznovăț, Mănăstarka, Oranki și Vorkuta, poate punctul
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
grupul lui aveau destul de des conflicte cu alți elevi, din cauza atitudinii lor provocatoare. După o astfel de înfruntare, ei i-au raportat lui Burada că au fost agresați și i-au prezentat o listă cu cei care trebuiau băgați la carceră. Nu este greu de înțeles de ce erau prost văzuți. Andreica amintește o scenă în care Ion Stoian a fost lovit cu pumnul de către un elev care 'culesese' un pachet de țigări care plutea pe firul de apă din curte. Elevul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de către un elev care 'culesese' un pachet de țigări care plutea pe firul de apă din curte. Elevul, Iustin Sava, l-a lovit pe Stoian pentru că acesta îl amenințase că îl va raporta ofițerului politic. El a primit pedeapsă la carceră șapte zile, din care a executat doar trei. Pe 7 noiembrie 1949 s-a aniversat revoluția bolșevică printr-un mic discurs al directorului și o paradă ridicolă, pe care elevii au persiflat-o. După o nouă inspecție în toamna lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
evadeze, însă doar primul dintre ei a reușit. Deținuții din închisoare au fost scoși în curte și bătuți, iar moș Dumitrache a fost dat afară fiindcă lovea cu milă. Măzăreanu a fost bătut de director, anchetat la Ploiești, ținut la carceră timp de șapte zile, după care s-a întors în cameră și le-a povestit colegilor tentativa de evadare. Regimul de bătăi a durat însă doar o lună de zile, până pe 6 decembrie 1950, când toți cei care nu aveau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de mici încât omul băgat înăuntru nu avea loc nici să-și miște mâinile. Aici, în ele , erau băgați cei care protestau sau își solicitau anumite drepturi și erau ținuți cel puțin 12 ore. Oricând puteai ajunge într-o asemenea carceră. Curtea, clădirile dar și minele atunci erau militarizate. Curtea era îngrădită cu gard înalt, din lemn, deasupra era întinsă o sârmă ghimpată, iar la mici distanțe erau santinelele militare. La poarta din interi or, în afară de un paznic civil și unul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
un larg câmp de vedere - asupra întregii curți. La intrare ca și la ieșire, salariații erau contro lați peste tot corpul de persoane bine instruite, deprinse cu astfel de operații. Cum te găseau cu ceva compromițător, cum te trimiteau la carcera cu vizor la înălțimea ochi lor nu a celor dinăuntru ci așa, ca să fie. Militarizarea Societății era făcută din ordinul Mareșalului Ion Antonescu care considera cărbunele extras ca un loc strategic de pregătire a unui al doilea front de război
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]