3,275 matches
-
de lord protector (1653-1658). 52 Horace Walpole, al 4-lea conte de Orford (1717-1797). Om politic, scriitor, istoric de artă și anticar britanic, fiu al primului ministru liberal Robert Walpole, autor al romanului gotic Castelul din Otranto. 53 André Hercule, cardinal de Fleury (1663-1743). Prelat și om de stat francez. A fost, de fapt, principalul ministru de stat al lui Ludovic al XV-lea, din anul 1726 și până la moartea sa, survenită în anul 1743, după ce fusese, din 1715, preceptorul său
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de stat al lui Ludovic al XV-lea, din anul 1726 și până la moartea sa, survenită în anul 1743, după ce fusese, din 1715, preceptorul său când era copil. Ales membru al Academiei Franceze în anul 1717. 54 François-Joachim de Pierre, cardinal de Bernis (1715-1794). Prelat, om de stat, scriitor, poet, memorialist și diplomat francez. A fost, pe rând, ambasador al Franței la Veneția (1752-1755), ministru de stat (1757), secretar de stat la Afacerilor Străine (1757-1758) și, în sfârșit, ambasadorul Franței la
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
înguste, alăturate, în lista alfabetică, unor ocupații tradiționale și foarte generale creează efecte de surpriză și de absurd. Clasificarea ocupațiilor din România (care se găsește și în internet, pe site-ul dsclex.ro) oferă, în indice, asemenea asocieri contrastante: cenzor, cardinal, mitropolit, cioban, hipnotizator, astrolog, filozof, moașă apar alături de confecționer gămălii chibrituri, colector și sortator păr sau înnobilator scândurele pentru creioane. Umorul listei provine în mare măsură din ambiguități (produse de omonimii și polisemii), care fac din profesionist un obiect - cap
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
de încălzirea planetei și de alte performanțe ale tehnologiei. Papa Ioan Paul II nu mai poate umbla, dar nu se gândește să se retragă. Emite sunete nearticulate care-mi amintesc un pic de hârâitul vechiului nostru aparat de radio. Doar cardinalii înțeleg ce spune și-i traduc cuvintele, la fel cum preoții de la Delfi descifrau oracolele Pythiei. Aris nu asista la conversațiile noastre. Ele aveau un caracter strict personal. Tu conversai și cu el, dar mai rar. Nu era prea înclinat
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
istorică situată în partea de Est a hexagonului, între Lyon și Geneva. De această dată în marea sală a Operei bucureștene, în mijloc de octombrie, a fost prezentată comedia muzicală-balet "Le Carnaval et la Folie", creație amplă datorată compozitorului André Cardinal Destouches. Este prima lucrare de acest gen. Este o creație de mare succes în epocă. Lucrarea a fost prezentată în primii ani ai secolului al XVIII-lea la Curtea de la Fontainebleau, în prezența regelui Angliei și a Curții regale, cum
Muzica veche în actualitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9063_a_10388]
-
din urmă trebuie luat la figurat și nu la propriu. Tocmai ortodox la propriu nu e Benedict al XVI-lea! Ba chiar, cum zic ortodocșii, e mai catolic decît papa. Urmașul lui în fruntea comitetului de doctrină al Vaticanului, un cardinal, a criticat recent, reluînd chiar spusele actualului papă, pe cînd era șef doctrinar, atît protestantismul, cît și ortodoxia pentru ignorarea căii drepte spre mîntuire. Aceasta ar fi apanajul exclusiv al Bisericii Catolice. în ciuda reacțiilor vehemente (ale protestanților, ortodocșii tăcînd mîlc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9415_a_10740]
-
spusele actualului papă, pe cînd era șef doctrinar, atît protestantismul, cît și ortodoxia pentru ignorarea căii drepte spre mîntuire. Aceasta ar fi apanajul exclusiv al Bisericii Catolice. în ciuda reacțiilor vehemente (ale protestanților, ortodocșii tăcînd mîlc), papa nu și-a contrazis cardinalul. Mai mult, el a făcut pe placul aripii tradiționaliste a Bisericii Catolice, profund minoritare, de altminteri, revenind la liturghia în latină. în anumite condiții, desigur. Tradiționaliștii au socotit din prima clipă că anii ^60 (încheiați cu promulgarea liturghiei în limbi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9415_a_10740]
-
de Wavrin, cavaler burgund, în coaliție cu Iancu de Hunedoara și Vlad Dracul, va încerca, în anul 1445, recucerirea cetăților românești de la Dunărea de Jos. Iată ce spune Walérand de Wavrin, care a fost și cronicar, despre acestă încercare: „După ce cardinalul seniorul de Wavrin și românii au plecat de la castelul Turcan, a doua zi ei au ajuns în insula Giurgiului, unde era o cetate puternică, pătrată, cu patru laturi lungi de zid și la colțul fiecărei laturi era câte un turn
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
concentreze asupra limitelor lor respective", precizînd nevoia ca rațiunea "să se exerseze într-o interacțiune autoreflexivă cu limitele iluminismului", așadar cu o filosofie avizată asupra sîmburelui său de insuficiență, posedînd "disponibilitatea de a învăța de la religie". Pe de altă parte, cardinalul Ratzinger pledează pentru comunicarea celor două sfere ale conștiinței, celor două "mari culturi ale Occidentului", cultura credinței și cea a raționalității secularizate, recunoscînd atît existența unor "patologii în religie", cît și a unor "patologii în rațiune". Întrucît ambele au un
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
exemplar din cărțile tipărite. Domnitorul a avut și un bibliotecar vestit - Ioan Comnen, doctor în medicină și filosofie al Universității din Padova - care a menționat în cronica sa biblioteca. După modelul lui Gabriel Naudé - „părintele biblioteconomiei”, bibliotecarul-consilier al mai multor cardinali și regi -, Constantin Brâncoveanu îl ia drept consilier, secretar și bibliotecar (1694) pe Nicolaus de Porta, din insula Chios, „om învățat de știe despecetlui cărțile” (Nicolae Iorga), cel care a redactat Catalogul bibliotecii de la Mărgineni și a organizat Biblioteca Academiei
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
spre analiză, negociere, teoretizare și meditație Întru aflarea adevărului, reuniți În Ordinul Spiritual ai Iubitorilor de Mașini. Din confrerie făceau parte Padre Conchita, un preot catolic care suferise o schimbare de sex și avea mari șanse, spunea el, să devină cardinal, un rabin, un imam, trei credincioși Baha’i, un contabil liber-cugetător convertit la Cabala datorită fascinației pe care-o resimțea pentru numerele mari și foarte mari, câțiva teozofi de duzină, un călugăr zen și un derviș indian - ultimul pretinzând că
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nu reușește să intre la Patriarh, clerul fiind În grevă pentru mărirea taxei pe spovedanie. La Vatican, tocmai se desfășoară procedura de alegere a noului Papă, iar la „În Oceanul Pacific / a intrat un pește mic“ iese de fiecare dată același cardinal, care e și liber-cugetător, și bâlbâit. În schimb, Dalai Lama Îl primește și-i ascultă atent păsul, rostind la despărțire o frază enigmatică: „Înainte de iluminare, taie lemne și cară apă. După iluminare, taie lemne și cară apă“, iar apoi Îi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a luat crucifixul și, ducîndu-l pe brațe, a ieșit cu el din cameră. Altădată, În timpul vizitei În SUA, la prînzul oficial dat În onoarea mea de un grup de afaceriști din New Orleans, am părăsit sala, cînd au adus un cardinal care a Început să binecuvânteze mîncarea. Imediat după aceea, cînd m-am Întors În țară, l-am demis pe Vasile Pungan, consilierul pentru probleme americane, fiindcă nu mă prevenise asupra a ceea ce urma să se Întîmple. Trebuie totuși să recunosc
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ajutor, dom’ Roja? întreabă rupînd o creangă dintr-un tufiș, apucîndu-se s-o curețe de frunze. — Ciudat, zice Dendé, nu mi-am închipuit că Echinoxiul de Toamnă o să ne prindă tot pe poziții. Timpul nu e defel galanton cum credea cardinalul Mazarin pe vremea Regelui Soare, dar nici ca un dinte care macină totul cum spunea poetul Wieland puțin mai tîrziu, parafrazînd impresia lui Shakespeare din Măsură pentru măsură. Pînă nu demult, reia Bătrînul cu gîndul la traducerea din maghiară a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o viteză/ 1 are altă viteză /1 și 1 nu sunt aidoma/. Un număr în viteză este mai mare decât un număr care stă. Întâmplător, eu chiar știu ce e Aleph, prima literă a alfabetului ebraic, desemnând în teoria mulțimilor cardinalul mulțimii infinite, și pricep ce se sforțează să ne comunice că a aflat N.S., dar poezia unde e? Înșirând cuvinte goale, ce din coadă au să sune. În acest caz, cuvintele lui N.S. nu au nici măcar coadă, poezia sa este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
căpătâi se respecta și acolo, lucrurile se împărțeau în bune și rele), când aparatul de proiecție torcea ca Fifi, pisica noastră, și când aerul stătut și acru începea să înghețe (din cauza vreunui bandit sângeros, a unui neamț crud, a unui cardinal avid de putere, a unei femei elegante și prefăcute, a unei avalanșe, a unei căpetenii sioux sau a unor explozii devastatoare), ei bine, chiar în clipele alea, simțeam că after-shave-ul lui tata miroase ca scorțișoara și că mâna lui e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ajutor, dom’ Roja? întreabă rupînd o creangă dintr-un tufiș, apucîndu-se s-o curețe de frunze. — Ciudat, zice Dendé, nu mi-am închipuit că Echinoxiul de Toamnă o să ne prindă tot pe poziții. Timpul nu e defel galanton cum credea cardinalul Mazarin pe vremea Regelui Soare, dar nici ca un dinte care macină totul cum spunea poetul Wieland puțin mai tîrziu, parafrazînd impresia lui Shakespeare din Măsură pentru măsură. Pînă nu demult, reia Bătrînul cu gîndul la traducerea din maghiară a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ci mai ales rolul jucat de primul p...rinte (de origine slav...) al Bisericii Catolice în c...derea comunismului. Vizitele sale în Polonia sub comunism și sprijinul dat mișc...rii Solidarnoïä au contribuit la pr...bușirea sistemului totalitar. Dar fostul cardinal Karol Wojty...a, devenit în 1978 Papă Ioan Paul al II-lea, a dep...sit, prin mesajul s...u nu numai ecleziastic, cele dou... mari aliniamente ideologice ale secolului XX. A fost un mare încrez...tor în promovarea mișc...rii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Mărturia, și patetică și poetică, nici nu era poate meritată de Vettori care, în replică, îi scria în ce lux trăiește el la Roma. Risipa de inteligență și acest patos al ideii, motivează recuperarea lui Machiavelli în literatură, începînd de la cardinalul de Retz și, în romanul istoric francez, de la Dumas la Druon. Machiavelli singur realizase că, fără să fie utopie, opusculul său despre putere era totuși o construcție abstractă. Dar nu se putea sustrage, prin vocație, proiectării ei. Se considera predestinat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-l eviți, ci doar îl amîni în defavoarea ta. Iar dacă alții ar invoca promisiunea solemnă pe care regele i-o dăduse papii, de a întreprinde pentru el această acțiune, urmînd în schimb să obțină anularea căsătoriei lui și titlul de cardinal pentru arhiepiscopul de Rouen, eu i-aș răspunde cu cele ce veți citi mai jos, privitor la cuvîntul de onoare al principilor și la felul în care el trebuie respectat. Regele Ludovic a pierdut, așadar, Lombardia pentru că n-a ținut
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
seama de regulile urmate de alții care au cucerit provincii și care au voit să le păstreze. Nu este nimic de mirare în aceasta, ci, dimpotrivă, lucrul este foarte obișnuit și firesc. Am discutat chiar despre aceasta la Nantes, cu cardinalul de Rouen, atunci cînd ducele Valentino (căci așa i se spunea obișnuit lui Cezar Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpînire pe Romagna; căci, atunci cînd cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
este foarte obișnuit și firesc. Am discutat chiar despre aceasta la Nantes, cu cardinalul de Rouen, atunci cînd ducele Valentino (căci așa i se spunea obișnuit lui Cezar Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpînire pe Romagna; căci, atunci cînd cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu i-am răspuns că francezii nu se pricep la politică, deoarece dacă s-ar pricepe, nu ar fi lăsat ca biserica să devină atît de puternică. Experiența
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
papii nici o posibilitate de a face ceva în această direcție, al doilea, să cîștige de partea lui întreaga nobilime a Romei, pentru ca astfel, după cum s-a spus, să-l țină în frîu pe papă; al treilea, să facă din colegiul cardinalilor, cît mai mult, o simplă unealtă în mîinile lui; al patrulea, să devină atît de puternic înainte ca papa să moară, încît să poată rezista cu propriile lui puteri la cel dintîi atac care s-ar fi produs. La moartea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
căci dintre nobilii pe care îi jefuise, omorîse pe toți aceia pe care putuse să-i prindă și prea puțini reușiseră să se salveze; nobilimea romană o cîștigase de partea lui în cea mai mare parte; iar cît privește colegiul cardinalilor, cei mai mulți dintre membrii lui îi erau favorabili. În cuceririle noi, își făcuse planul de a pune mîna pe Toscana, în timp ce stăpînea deja Perugia și Piombino, avînd în același timp Pisa sub protecția lui. Și ca și cum nu ar mai fi trebuit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a fost bună; este adevărat că nu putea să facă papă pe oricine ar fi vrut el, dar putea să obțină ca cineva să nu ajungă papă; așadar n-ar fi trebuit să îngăduie în nici un caz alegerea unuia din cardinalii pe care îi ofensase în trecut, sau a unuia care, odată ajuns papă, s-ar fi temut de el. Deoarece oamenii își fac rău unul altuia fie din frică, fie din ură. Aceia cărora el le făcuse un rău erau
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]