792 matches
-
de fond vizual ca "obiect de gust" prin mecanismele sociale ale bunului gust, așa cum le-au evidențiat Bourdieu și discipolii lui: pasibil deci de o circumspecție critică, sociologică, istorică sau de toate împreună. Este cunoscut dialogul de surzi între proferarea carismatică a "efectului de artă", fără valoare de cunoaștere, și cunoașterea, fără grație și sensibilitate, a cauzelor și factorilor săi obiectivi. Cunoscătorii și artiștii îi recuză ca fiind pedanți și filistini pe cei care raportează arta la condițiile ei exterioare, în numele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
restituie nu simboluri sau imagini mentale, ci lucruri în stare de urme. Ele substituie imprimarea citării, brutul finului. În Cetatea spirituală, cinematografia face figură de metec; fotografia și televiziunea, de energumeni. În lucrul mâinii, nu există o ruptură în încărcătura carismatică, suflul creator se transmite direct imaginii fabricate, fără o mediere intempestivă. Proximități fericite ale corpului, intimități fervente ale Sinelui. Frumoasele și îndreptățitele laude aduse artizanatului și iscusinței manuale materializează, fără a o altera, vechea noțiune de grație demiurgică. Ele nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
PIAȚĂ (arte plastice) PUBLICITATE (audiovizual) CONTINENT DE ORIGINE ȘI ORAȘ-PUNTE ASIA BIZANȚ (între Antichitate și creștinătate) EUROPA FLORENȚA (între creștinătate și modernitate) AMERICA NEW YORK (între modern și postmodern) MOD DE ACUMULARE PUBLICĂ: tezaur PARTICULARĂ: colecție PRIVATĂ/PUBLICĂ: reproducere AURĂ CARISMATICĂ (anima) PATETICĂ (animus) LUDICĂ (animație) TENDINȚĂ PATOLOGICĂ PARANOIA OBSESIE SCHIZOFRENIE DIRECȚIA PRIVIRII PRIN IMAGINE Viziunea tranzitează MAI MULT DECÂT IMAGINEA Vederea contemplă DOAR IMAGINEA Vizionarea controlează RELAȚII RECIPROCE INTOLERANȚĂ (religioasă) RIVALITATE (personală) CONCURENȚĂ (economică) În era 1, idolul nu este
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
iubirea pe care i-o datorăm numai lui". Contrareforma dă un nou avânt imaginii, o multiplică, îi dă amploare (protestanții întărind până la urmă ceea ce voiseră să slăbească), dar revenind la un regim mai puțin periculos, la o funcționare reprezentativă, nu carismatică și cathartică a vizibilului. De la icoană la tablou, imaginea schimbă semnul. Din apariție, ea devine aparență. Din subiect, nu mai este acum decât obiect. Reamenajarea vizuală a lumii catolice după Conciliul de la Trento se face cu mai multe imagini, dar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
liturghiile ortodoxe interzic imaginile și sunetele de origine mecanică? Nu se pot înlocui, spun teologii ortodoxiei, o corală printr-un disc, o icoană printr-o o fotografie sau o frescă printr-o serigrafie fără ca ritualul să-și piardă din eficacitatea carismatică. Icoana este expresia vie a credinței și doar ceea ce este viu poate să-i răspundă lui Dumnezeu și să i se răspundă. De te theologia narratur? Ultima interogație, după dezrădăcinarea locurilor și dezincarnarea procedurilor: dezactivarea* rezultatelor. Tehno-arta este mai fecundă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sac umplut cu cartofi, "simplă adunare a unor mărimi numite la fel". Acești tuberculi stimabili "nu se pot reprezenta singuri; ei trebuie să fie reprezentați"114. Cu diferența, dată de rotirea spiralei, că, descalificându-i pe tribunul tunător sau pe conducătorul carismatic, îndepărtând Furia, Rictusul sau Perioada în favoarea banalului și tonului calm, micul ecran promovează cam peste tot în lume acest cald-rece insolit: cezarismul comod sau intimismul autoritar. Se cunosc metastazele comunicării audiovizuale asupra limbii publice sau obligațiile francezei videosferice: fraze de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fără o înregistrare prealabilă, nici să oprești, nici să dai înapoi un flux de imagini, cum faci cu un teanc de pagini. Discernerea nu se face decât prin întârziere sau reconstrucție, iar judecata critică doar prin refuzul stimulului-răspuns. Doar autoritatea carismatică se folosește de flash-uri și extazieri emotive. Dacă supunerea și fanatismul se potrivesc bine cu imediatul, înflăcărările și freamătul transmisiunii în direct sunt incompatibile cu această deliberare colectivă decalată, prin intrmediul propozițiilor scrise, după un regulament comun și într-
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
34% în colectivitate la vandani și de doar de 27,6% la vǘndǘni, că vandanii suportă o contagiune socială cu 7% mai mare ca vecinii lor din sud, dar, după toate acestea, când a apărut sugestia hipnotică din partea unor lideri carismatici, vǘndǘnii au degajat o energie mai mare decât vandanii. Această aparentă contradicție a fost amplu discutată la Congres. Doar că, dacă până atunci relațiile dintre locuitorii celor două republici surori nu au fost afectate decât de celebrele bancuri în legătură cu încăpățânarea
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
și al altarului. Este spre binele tuturor ca preotul să rămână preot. Întâi de toate, este spre binele preotului însuși care, în acest fel, nu-și contrazice identitatea sacramentală; este spre binele laicului, ca să reușească să-și salveze specificul lui carismatic. Angelo Roncalli, la 1 septembrie 1924, în ziua transferării rămășițelor pământești ale episcopului Radini Tedeschi, din cimitirul orașului în cripta mică a episcopilor din Domul din Bergamo pentru care fusese păstor (1905-1914), a spus: „Oh! Lăsați-ne sfânta libertate a
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
înlocuiri valvulare și corecții de malformații cardiace congenitale la foarte scurt timp după apariția acestora în literatura de specialitate, în marile centre ale lumii. Marian Ionescu este un chirurg cultivat, cu talent și mare forță de muncă, entuziast, bun organizator, carismatic, cu mare influență asupra colaboratorilor. În anul 1965 se expatriază și se stabililește în Marea Britanie, la Universitatea din Leeds, Departamentul de Chirurgie Cardio-toracică, unde unul din pionierii chirurgiei cardiace mondiale, Geoffrey Wooler (autorul valvuloplastiei mitrale Wooler) îi oferă condiții pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
îngrijește de ceea ce a produs, având grijă de viitorul persoanelor sau a proiectelor cu care este în legătură strânsă. Și în viața consacrată perioada vârstei adulte este perioada fertilității și a productivității în câmp relațional ca și în munca pastorală, carismatică, spirituală; este un timp de har, mai ales atunci când individul reușește să se concentreze pe propriile motivații interne și pe alegerea vocațională pe care a făcut-o. În această fază persoana oscilează între sensul de responsabilitate pentru multele activități pe
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
limitată numai la bunăvoința individuală a persoanelor sau la o condiție particulară (un capitol general despre bucurie, cele-brarea unui an special, sau lectura unei enciclice) ci trebuie să se regăsească printre prioritățile educative ale unei existențe în sintonie cu valorile carismatice și cu obiectivele motivaționale care sunt esența consacrării. Persoanele consacrate învață să fie fericite numai dacă știu să integreze bogățiile pe care le au la dispoziție cu nucleul central al misiunii lor, care este dăruirea totală lui Dumnezeu în slujba
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
putere în organizații 14.2. Abordări teoretice ale conducerii 14.2.1. Abordarea centrată pe trăsăturile de personalitate 14.2.2. Abordări centrate pe comportament 14.2.3. Teoriile contingenței 14.2.4. Teorii tranzacționale 14.2.5. Teoria conducerii carismatice 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional 14.3. Stiluri de conducere 14.3.1. Modelul continuum-ului conducerii 14.3.2. Grila conducerii (managerială) 14.3.3. Note finale pe marginea importanței atribuite fenomenului conducerii 15. SCHIMBARE ȘI
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de Jacobsen și House (2001). Dezvoltând o teorie nouă despre carismă, ca element fundamental al liderului transformațional, aceasta a fost testată printr-un model simulat pe calculator. Conform acestui model există șase faze succesive posibile ale procesului dintre un lider carismatic și acoliții săi: identificarea cu o cauză justă; motivarea acțiunii pentru schimbare și transmiterea încrederii în succesul schimbării („activity arousal”); demonstrarea dedicării pentru cauza respectivă; dezangajarea față de cauză după ce liderul a ajuns în situații de conducere; depersonalizarea și alienarea. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dezangajarea față de cauză după ce liderul a ajuns în situații de conducere; depersonalizarea și alienarea. Pentru a testa această procesualitate a fost construit un model de simulare pe calculator, pe baza unei serii de texte privind episoade din viața unor oameni carismatici, petrecute la diferite intervale de timp în evoluția lor ca lideri. Fiecare text corespundea unei faze din procesualitatea unui lider carismatic. Subiecții trebuiau să identifice corect perspectiva temporală a acestora faze, astfel încât succesiunea celor șase faze să fie respectate. Modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
construit un model de simulare pe calculator, pe baza unei serii de texte privind episoade din viața unor oameni carismatici, petrecute la diferite intervale de timp în evoluția lor ca lideri. Fiecare text corespundea unei faze din procesualitatea unui lider carismatic. Subiecții trebuiau să identifice corect perspectiva temporală a acestora faze, astfel încât succesiunea celor șase faze să fie respectate. Modelul teoretizat va avea succes dacă cei mai mulți subiecți identifică corect textele asociate fiecărei faze în ordinea temporală corespunzătoare succesiunii etapelor de trecere
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să identifice corect perspectiva temporală a acestora faze, astfel încât succesiunea celor șase faze să fie respectate. Modelul teoretizat va avea succes dacă cei mai mulți subiecți identifică corect textele asociate fiecărei faze în ordinea temporală corespunzătoare succesiunii etapelor de trecere unui lider carismatic. Datele obținute analizând 16 scenarii diferite, provenind de la șase lideri politici sprijină teoria celor șase faze ale procesului prin care trece un lider carismatic. Adaptând rezultatele prezentate în Scandura și Williams (2000), iată o statistică comparativă privind strategiile de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
identifică corect textele asociate fiecărei faze în ordinea temporală corespunzătoare succesiunii etapelor de trecere unui lider carismatic. Datele obținute analizând 16 scenarii diferite, provenind de la șase lideri politici sprijină teoria celor șase faze ale procesului prin care trece un lider carismatic. Adaptând rezultatele prezentate în Scandura și Williams (2000), iată o statistică comparativă privind strategiile de cercetare amintite în perioada 1985-1987, respectiv 1995-1997. Vom putea, astfel, surprinde evoluția cercetării în domeniul psihologiei organizaționale. Tabelul 1. Evoluția în timp a frecvenței de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
putere în organizații 14.2. Abordări teoretice ale conducerii 14.2.1. Abordarea centrată pe trăsăturile de personalitate 14.2.2. Abordări centrate pe comportament 14.2.3. Teoriile contingenței 14.2.4. Teorii tranzacționale 14.2.5. Teoria conducerii carismatice 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional 14.3. Stiluri de conducere 14.3.1. Modelul continuum-ului conducerii 14.3.2. Grila conducerii (managerială) 14.3.3. Note finale pe marginea importanței atribuite fenomenului conducerii OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
manifestat de lider, până la așa-numitele „modele ale contingenței” care retușează deficiențele teoriilor anterioare, integrând dimensiunea situațională - contextul social, economic, politic, organizațional, valoric în care liderul acționează - în cadrul de analiză a stilurilor de conducere. Va fi definită de asemenea, conducerea carismatică și va fi urmărită evoluția accepțiunii acestui termen în contextul teoriilor recente ale conducerii tranzacționale și transformaționale. 14.1. Conducere, influență și putere în organizații Influența - abilitatea de a schimba comportamentul celorlalți într-o anumită direcție - se exercită în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
-i permit la un moment dat să exercite influență asupra celorlalți. Acest tip de putere se bazează de fapt, pe investițiile proiective și pe identificarea țintei influenței cu liderul sau/și pe relația de atașament între cele două persoane (personalitatea carismatică sau puterea referentului). Puterea informațională - dată de informație și alte resurse limitate (bani, relații influente, etc.) pe care liderul le deține. Pentru ca informația deținută de lider să asigure capacitatea acestuia de a controla comportamentul subordonaților trebuie să întrunească două caracteristici
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
echipei liderului asupra competenței sale și atracția între cei doi. Cu ocazia primelor interacțiuni, ambele părți dezvoltă o serie de expectanțe privind comportamentul celuilalt și natura relațiilor cu acesta, acționând apoi pe direcția acestor așteptări. 14.2.5. Teoria conducerii carismatice Unii autori apreciază că abordarea trăsăturilor liderului în domeniul conducerii ar fi fost prefigurată și declanșată chiar de către analiza lui Weber asupra autorității carismatice în cadrul lucrării ce promova birocrația ca tip ideal de organizare (Vlăsceanu, 1993). În accepțiunile curente, termenul
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și natura relațiilor cu acesta, acționând apoi pe direcția acestor așteptări. 14.2.5. Teoria conducerii carismatice Unii autori apreciază că abordarea trăsăturilor liderului în domeniul conducerii ar fi fost prefigurată și declanșată chiar de către analiza lui Weber asupra autorității carismatice în cadrul lucrării ce promova birocrația ca tip ideal de organizare (Vlăsceanu, 1993). În accepțiunile curente, termenul „carismă” desemnează o calitate specială, pozitivă și deosebit de captivantă a liderilor al căror obiectiv, a căror putere și extraordinară determinare îi diferențiază de alții
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pe mulți oameni să-și dorescă să fie conduși de către ei. Ca stil de conducere, carisma există și își propagă aceste efecte numai în cadrul unei relații, în cadrul interacțiunii conducător-conduși. Modelul interacțional (modelul interdependenței) al carismei susține că tipul de conducere carismatică se exercită atunci când o persoană posedând calități remarcabile este recunoscută astfel de către membrii grupului (interacțiune carismatică) care răspund prin respect, venerație, devotament și dependență emoțională (Steyers, 1998). DuBrin (1998) inventariază caracteristicile liderilor carismatici, într-un gest de integrare a concepțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
există și își propagă aceste efecte numai în cadrul unei relații, în cadrul interacțiunii conducător-conduși. Modelul interacțional (modelul interdependenței) al carismei susține că tipul de conducere carismatică se exercită atunci când o persoană posedând calități remarcabile este recunoscută astfel de către membrii grupului (interacțiune carismatică) care răspund prin respect, venerație, devotament și dependență emoțională (Steyers, 1998). DuBrin (1998) inventariază caracteristicile liderilor carismatici, într-un gest de integrare a concepțiilor promovate de-a lungul timpului în literatura de specialitate: Liderii carismatici își inspiră oamenii printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]