626 matches
-
ansamblu la fixarea de aproape a detaliului. Dezavantajele sunt reprezentate în principal de − riscul de fistulă LCR cranio-nazală, risc ce este apreciat diferit mergând de la 0,3-45%; − spațiul relativ redus ce limitează accesul spre extensiile tumorale situate lateral de artera carotidă; − eventualele leziuni vasculare care sunt extrem de greu de manageriat; − curba de învățare este de mai lungă durată; − absența vederii stereoscopice și în consecință aprecierea cu dificultate a profunzimii câmpului operator, dezavantaj surmontat de introducerea endoscopiei 3D, aflată deja la a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
durată; − absența vederii stereoscopice și în consecință aprecierea cu dificultate a profunzimii câmpului operator, dezavantaj surmontat de introducerea endoscopiei 3D, aflată deja la a doua generație [6]. Abordul subfrontal Abordul subfrontal oferă o bună vizibilitate asupra nervilor optici, chiasmei, arterelor carotide, cisternei supraselare, tijei pituitare și șeii turcești. Este esențial ca acest volet să fie coborât cât mai în bază, pentru a evita o tracțiune excesivă pe lobul frontal. Complicațiile cele mai frecvente ale acestui abord sunt deschiderea sinusurilor frontale, cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
olfactiv o strategie utilă este de a coagula și divide toate aferențele vasculare extradurale, prin care se realizează o reducere semnificativă a aportului sanguin tumoral. Prin decompresiunea internă a tumorii se poate progresa circumferențial, identificându-se elementele vasculare normale (artera carotidă cu bifurcația și ramurile ei) care uneori pot fi înglobate în tumoră, iar disecția acestora este pe cât de delicată pe atât de importantă. Nervii optici sunt, chiar în tumorile de mari dimensiuni, separați de capsula tumorală printr-o membrană arahnoidiană
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
gigante de șanț olfactiv), toate celelalte localizări tumorale pot fi complet rezecate pe un volet fronto temporal sau fronto-lateral;− Devascularizarea extradurală prin coagulare bipolară; − Rezecția exostozelor sau hiperostozelor; − Devascularizarea intradurală a bazei de implantare prin coagulare bipolară; − Identificarea și izolarea carotidei, nervilor optici, chiasmei; − Reducerea progresivă a volumului tumoral; − Coagularea și dividerea circumferențială a vaselor la nivelul pseudocapsulei; − Hemostaza definitivă; − Închidere cu plastie durală. Meningioamele de etaj mijlociu − Volet „half-and-half” sau fronto-orbito-zigomatic (meningioame sfeno-cavernoase); − Volet subtemporal; − Acces cât mai bazal (fig
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
În sens cranoiocaudal, în interiorul sinusului, sunt situați nervii oculomotor comun (III), trochlear (IV), și ramurile oftalmică și mandibulară a nervului trigemen (V); suspendat prin fine trabecule între peretele lateral al sinusului și sfenoid este situat nervul abducens (VI) și artera carotidă internă înconjurată de plexul simpatic. Arterele regiunii sunt reprezentate de: segmentul supraclinoid al arterei carotide interne (ACI) și ramurile sale: artera oftalmică (AOp) și arterele hipofizare (în număr de 1-3), ramuri emergente de pe fața medial, respectiv artera Comunicantă posterioară (ACoP
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
oftalmică și mandibulară a nervului trigemen (V); suspendat prin fine trabecule între peretele lateral al sinusului și sfenoid este situat nervul abducens (VI) și artera carotidă internă înconjurată de plexul simpatic. Arterele regiunii sunt reprezentate de: segmentul supraclinoid al arterei carotide interne (ACI) și ramurile sale: artera oftalmică (AOp) și arterele hipofizare (în număr de 1-3), ramuri emergente de pe fața medial, respectiv artera Comunicantă posterioară (ACoP) și artera coroidoană anterioară pe fața laterală; artera cerebrală anterioară (ACA), care reprezintă ramura medial
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu tendință de progresie rapidă. În cazul formelor agresive, cu invadarea sinusului cavernos, recomandăm abținerea de la intervenții eroice, restul tumoral putând fi supus radioterapiei conformaționale hiperfracționate (fig. 4.127). Se pot observa nervul optic drept, chiasma, nervul optic stâng, artera carotidă până deasupra bifurcației. Patul tumoral a fost tapetat cu Surgicel. e) Tratamentul recidivelor. În opinia celor mai mulți autori cu experiență în domeniu, tratamentul recurențelor trebuie să fie în primul rând chirurgical, abordul endonazal endoscopic fiind soluția cea mai frecvent utilizată. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și hipotalamice, de germinoame, hamartoame, teratoame; PNET. În cazul pacienților adulți, diagnosticul diferențial al craniofaringioamelor trebuie făcut, în ordinea frecvenței, cu următoarele afecțiuni: adenoame hipofizare; chistele pungii Rathke, meningeoame, chiste dermoide, epidermoide, chiste coloide, cavernoame, tuberculoame, metastaze, anevrisme de arteră carotidă internă [2,6]. ATITUDINE TERAPEUTICĂ Nu există un consens cu privire la managementul chirurgical optim al craniofaringioamelor. Strategia rezecției chirurgicale complete a tumorii într-un singur timp operator este controversată. Scopul intervenției chirurgicale, în opinia lui Chakrabarti și colab. [11] este rezecția
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este utilă pentru delimitarea extensiei tumorii și a marginilor acesteia, modificărilor la nivelul țesuturilor nervoase învecinate, relațiile tumorii cu țesuturile nervoase învecinate (de exemplu trunchiul cerebral, sinus cavernos, chiasma optică), deplasarea sau chiar înglobarea unor artere importante (de exemplu, artera carotidă internă, artera bazilară sau ramurile acestora), dar și aprecierea extensiei locale (fig. 4.145). În secvențele T1 aceste tumori apar lobulare, bine 249 delimitate în principal izointense (sau ocazional hipointense) în comparație cu substanța cenușie cerebrală. În secvențele T2 ele apar hiperintense
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
hiperintense cu aspect heterogen în 50% din cazuri, iar la administrarea substanței paramagnetice ele se contrastează heterogen [13,21]. Examenul RMN fără substanță paramagnetică este util în delimitarea implicării vaselor în cadrul procesului tumoral, în special pentru vasele mari ca artera carotidă internă sau artera bazilară și mai puțin în cazul ramurilor acestora. Având în vedere acest aspect se impune examinarea prin angiografie cerebrală care este utilă și pentru evaluarea circulației colaterale atunci când este cazul. Testul ocluziei arteriale cu balon se impune
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
puțin în cazul ramurilor acestora. Având în vedere acest aspect se impune examinarea prin angiografie cerebrală care este utilă și pentru evaluarea circulației colaterale atunci când este cazul. Testul ocluziei arteriale cu balon se impune atunci când se planifică și excizia arterei carotide interne în cadrul exciziei chirurgicale în totalitate a tumorii [13]. Din punct de vedere radiologic nu este posibil diagnosticul diferențial între cele două tipuri de tumori, exceptând doar localizarea: cordoamele au preferință pentru localizarea pe linia mediană comparativ cu condrosarcoamele care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în parte. Fiind tumori localizate cu predominență extradural, în ultimii ani tot mai mult câștigă teren abordul endonazal endoscopic extins. Fiind tumori friabile, aspirabile, deducerea volumului lor nu este o problemă, dificultatea majoră apare în cazurile în care tumora înglobează carotidele, caz în care ablația totală nu este întotdeauna posibilă. În tumorile ce depășesc dura mater se pot aplica abordurile bazei craniului (vezi capitolul „Principiile generale ale tratamentului chirurgical”). În două din cazurile operate de noi am utilizat și abordul pterional
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
prin examinarea RMN și care de cele mai multe ori oferă chiar și un diagnostic diferențial [16]. Examenul angiografic este indicat atunci când există și o implicare vasculară importantă prin înglobarea în procesul tumoral al vaselor mari regionale și în special a arterei carotide interne [17]. Cheia diagnosticului pozitiv și diferențial, dar și al atitudinii terapeutice, o reprezintă biopsia tumorală. Abordul endoscopic al sinusurilor paranazale permite biopsierea facilă a acestor tumori, iar în cazul unor tumori localizate profund și care nu pot fi abordate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
1,12]. Aborduri laterale și postero-laterale 1. Abordul latero-bazal cu expunerea fosei infratemporale permite accesul la stânca temporalului, porțiunea superioară a clivusului, trunchiul cerebral și etajul mijlociu al bazei craniului. Se adresează tumorilor intradurale: meningeoame, neurinoame, anevrisme, tumori epidermoide. Vizualizarea carotidei și absența retracției trunchiului cerebral sunt avantaje, iar riscurile sunt pierderea auzului, pareză facial și trismus [1]. 2. Abordul lateral direct se adresează porțiunii cervicale superioare și trunchiului fiind indicat în tumori laterale cu minima extensie anterioară sau posterioară. Cu toate că
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
medial și lateral, m. oblic superior și m. oblic inferior. Cea mai mare parte a lor își au originea posterior pe inelul tendinos Zinn, și formează conul muscular. Principalul ax vascular arterial al orbitei este a. oftalmică, ramură din a. carotidă internă. Ramurile sale principale sunt a. lacrimală, a. centrală a retinei, aa. ciliare, a. etmoidală anterioară, a. etmoidală posterioară, .supraorbitală, a. suborbitală. Sângele venos este drenat de v. oftalmică superioară și inferioară. Principalele ramuri nervoase intraorbitale sunt n. frontal cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
din bolile cerebro-vasculare. Leziunile cerebrale ischemice întinse se însoțesc de edem cerebral cu herniere cerebrală și de creșterea presiunii intracraniene. Infarctul ischemic cerebral extins cu fenomene de hipertensiune intracraniană este determinat de ocluzia sau stenoza unei artere magistrale cerebrale: artera carotidă internă sau un ram terminal care irigă un teritoriu întins, cum este artera cerebrală mijlocie. Infarctul ischemic extins al arterei sylviene apare la aproximativ 10% din pacienții cu insuficiență circulatorie cerebrală acută și a fost numit infarct malign al arterei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Din anul 1977 s-a introdus în cadrul Departamentului de Neuroradiologie abordul prin puncția femurala , Seldinger , efectuată de Prof. Dr. Aldescu Corneliu care a realizat primele 37 cateterisme prin care s-au obținut imagini concludențe pe crosa aortei și originile arterelor carotide interne și vertebrale. Până în anul 1998 în Spitalul de Neurochirurgie din Iași explorarea vasculara să realizat preponderent prin abord carotidian direct. Odată cu achiziționarea a 2 serioangiografe în cadrul Cliniciide Cardiologie din Iași polul de explorare vasculara cerebrală s-a realizat în
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
dr. Dobrin N., prof. dr. Courtheaux P., dr. Chiriac A. În anul 2007 prima embolizare stent asistată de anevrism al arterei vertebrale. dr. dobrin N., dr. Chiriac A., prof.dr. Dorobăț Gh. În anul 2009 se realizează primele stentări ale arterei carotide (dr. DobrinN., dr. Chiriac A.). În anul 2010 funcția de director a Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. N. Oblu” este preluată prin concurs de către doctor Eva Lucian - medic specialist neurochirurg, doctor În științe medicale. În anul 2011 se realizează
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
I șa turcească normală, dublu contur st. II șa global mărită, fără modificări de contur, pereții subțiați, lama patrulateră verticalizată st. III șa turcă mărită sau normală cu pereții distruși st. IV șa complet distrusă, șa fantomă. 3. Calcificări paraselare: carotida int., ligamentele interclinoide craniofaringiom, meningiom intraselare: tumori necrozate. 4. Extensia tumorilor hipofizare se clasifică (după Hardy) în patru grade: 0 fără extensie supraselară A balonizarea diafragmului + chiasma optică fără compresie B amprentarea trabeculului + compresie chiasmatică C expansiune majoră orif. Monro
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de o capsulă conjunctivă. Mici fragmente aberante de țesut tiroidian se găsesc uneori în afara capsulei (glande tiroide accesorii), în special de-a lungul ductului tireoglos obliterat, dar și lateral, inclusiv în mușchi; vascularizația este asigurată de arterele tiroidiene superioare (din carotida externă) și inferioare (din trunchiul tiro-cervical). Uneori există o arteră tiroidiană ima (din crosa aortei sau trunchiul brahiocefalic). Drenajul venos se face prin venele tiroidiene, jugulara externă, trunchiul tireo-linguo-facial. Limfaticele drenează în special în ganglionii limfatici jugulari interni; o secțiune
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
crosa aortei sau trunchiul brahiocefalic). Drenajul venos se face prin venele tiroidiene, jugulara externă, trunchiul tireo-linguo-facial. Limfaticele drenează în special în ganglionii limfatici jugulari interni; o secțiune transversală a gâtului la nivelul istmului tiroidian arată relațiile tiroidei cu traheea, esofagul, carotida, vena jugulară, nervul recurent, vagul, mușchii sternocleidomastoidian, sternohioidian, sternotiroidian, mușchiul lung al gâtului (fig. 16). In vivo, aceste relații normale, precum și unele raporturi anormale în cazul tiroidei mărite (gușă) pot fi analizate prin ultrasonografie, computer tomografie sau imagine în rezonanță
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
nodulare tiroidiene, aprecierea stării funcționale tiroidiene etc. }inând cont de importanța actuală a ecografiei tiroidiene, considerăm util să insistăm asupra datelor normale. Glanda tiroidă, bine delimitată, se situează lângă trahee, în spatele mușchilor gâtului. La partea sa externă are rapoarte cu carotida și vena jugulară internă. Pe secțiunile transversale ecografice tipice se observă diversele structuri anatomice: pielea hiperecogenă; mușchii anteriori ai gâtului sub formă de structuri hipoecogene cu orientări laterale; diversele septuri musculare; traheea, în situație mediană și anterioară, apărând sub forma
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sub forma unui arc hiperecogen cu con de umbră posterior; de cele 2 părți și în spatele mușchilor hipoecogeni ai gâtului se găsește tiroida, cu ecogenitatea sa omogenă; de o parte și de alta a celor 2 lobi tiroidieni se evidențiază carotida și vena jugulară internă; în spatele tiroidei se poate individualiza uneori mușchiul lung al gâtului. Pe secțiunile longitudinale se notează: în spatele tiroidei, apofizele transverse ale vertebrelor cervicale; în partea internă se recunoaște, în special când istmul este gros, traheea cu inelele
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
ca CRP nu este numai un marker pasiv al inflamației și al procesului aterosclerotic ci poate să lege LDL și să declanșeze activarea complementului (166). CRP pare a fi un indicator al extensiei cardiovasculare și al grosimii intimă/medie a carotidei (99). Mecanismul creșterii CRP la pacienții cu T1DM ar putea fi schițat astfel : apariția produșilor avansați de glicozilare activează macrofagele, cresc stresul oxidativ și up-reglează producția citokinelor ÎL-1, ÎL-6 și TNF? care acționând asupra hepatocitelor vor conduce la creșterea producției
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
Creierul este organul care reprezintă 2% din greutatea corporală, are nevoie de 20% din oxigenul total și primește 14% din fracția de ejecție cardiacă. Vascularizația cerebrală este asigurată de arterele carotide și arterele vertebrale care se unesc la baza creierului formând poligonul Willis, loc de unde se desprind numeroase alte artere care asigură vascularizația cerebrală [1,2]. CIRCULAȚIA ARTERIALĂ ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ Artera carotidă internă (ACI) asigură vascularizația porțiunii anterioare a emisferelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]