620 matches
-
cu o mortalitate de peste 70% ! (40) Studiile recente arată că injectarea în A. carotidă internă a contrastului iodat determină bradicardie reflexă și moderată hipotensiune arterială. Dar, în primele 1-2 secunde după injectare, se constată o creștere mare a presiunii în carotidă, urmată de revenirea la normal în următoarele 2-10 secunde ! (42). Jocul tensional poate produce ruperea unui anevrism, sau, mai degrabă, resângerarea acestuia ! (sângerarea oprită inițial prin hematom sau prin sudare spontană recentă) (44). De aceea se recomandă reducerea ratei de
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
autori au concluzionat că injectarea manuală, în care nu există controlul precis al presiunilor, inițială, pentru reperaj, poate ea însăși produce ruperea sau resângerarea unui anevrism (45). Creșterea presiunii intracraniene poate determina o stagnare pasageră a contrastului la nivelul arterei carotide interne, dar aceasta se poate datora și unei tromboze arteriale sau unei bradicardii severe. Unii autori au corelat acest lucru cu ruperea unui anevrism (43) în momentele inițiale, urmată de o marcantă reducere a fluxului sanguin cu „end-diastolic flow arrest
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 Fig. 26.1-26.52. Exemple de pediculi de insertie la cazuri de meningioame de convexitate. ORIGINEA PEDICULILOR DE INSERȚIE Originea pediculilor de inserție poate fi în: 1. Artera carotidă externă și ramurile sale (Fig. 26 și 27): A.M.M., A. faringiană ascendentă sau A. occipitală. 1.a. A.M.M. are un teritoriu vascular întins la aproape toată bolta craniului, la 2/3-le externe ale etajelor anterior și mijlociu
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
craniului (Fig. 27) și convexitatea craniului (Fig. 28): 1. A. M.M.; 2. A.M. A.; 3. A. M. P.; 4. Artera cortului; 5. Ram meningeal al clivusului; 6. Ram meningeal al coasei; 7. Artera faringuană ascendentă; 8. Ram arterial petromastoidian. 2. Artera carotidă internă, care irigă meningele la trei niveluri diferite (Fig. 29, 30, 31) astfel: 2.a. La nivelul sifonului carotidian, trimite ramuri spre clivus, spre fața antero superioară a stâncii și, în mod constant, la cortul cerebelului. 2.b. Prin A
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
30, 31) astfel: 2.a. La nivelul sifonului carotidian, trimite ramuri spre clivus, spre fața antero superioară a stâncii și, în mod constant, la cortul cerebelului. 2.b. Prin A. oftalmică (care are originea la nivelul peretelui anterior al arterei carotide interne - segmentul A3 -, intern față de apofiza clinoidiană anterioară), cel mai important ram colateral al A.C.I., trimite ramuri spre meningele fosei cerebrale mijlocii după ce trece prin fanta sfenoidă, după cum urmează: - Din A. lacrimală, o ramură ce irigă mica aripă a
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
nostru. Fig. 49. Localizarea meningioamelor din studiul nostru. Fig. 50. Sursa pediculilor vasculari. Fig. 51. Evidențierea pediculilor arteriali. Fig. 52. Evidențierea venelor de drenaj. Blush+Pediculi Fig. 53. Evidențierea blushului vascular. Listă de abrevieri ACA = Artera cerebrală anterioară ACI = Artera carotidă internă ACE = Artera carotidă externă ACM = Artera cerebrală medie ACP = Artera cerebrală posterioară AMA = Artera meningee anterioară AMM = Artera meningee mijlocie Angio CT = Angiografie CT Angio RM = Angiografie RMN AO = Artera occipitală AP = Artera pericaloasă ATS = Artera temporală superficial CBF
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
meningioamelor din studiul nostru. Fig. 50. Sursa pediculilor vasculari. Fig. 51. Evidențierea pediculilor arteriali. Fig. 52. Evidențierea venelor de drenaj. Blush+Pediculi Fig. 53. Evidențierea blushului vascular. Listă de abrevieri ACA = Artera cerebrală anterioară ACI = Artera carotidă internă ACE = Artera carotidă externă ACM = Artera cerebrală medie ACP = Artera cerebrală posterioară AMA = Artera meningee anterioară AMM = Artera meningee mijlocie Angio CT = Angiografie CT Angio RM = Angiografie RMN AO = Artera occipitală AP = Artera pericaloasă ATS = Artera temporală superficial CBF = Flux sanguin cerebral CT
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
să acționeze și... să nu acționeze". Lupta pentru supraviețuire se numără în minute în oprirea respirației (STOPUL RESPIRATOR) și în secunde în oprirea cardio-circulatorie(STOPUL CARDIAC) . • Stopul respirator inițial, fără oprirea cordului deci cu prezența unui puls bun la artera carotidă, permite ca într-un interval variabil de la 3-10 minute - maxim 12 minute, resuscitarea respiratorie să aibă "succes”. • Stopul cardiac inițial este mult mai grav, resuscitarea mai dificilă, prognosticul mai întunecat. Intervalul optim de resuscitare se apreciază de la 30 sec. până la
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
medicină internă, cardiologie). Aprecierea pulsului arterial și a valorilor presiunii arteriale, constituie parte integrantă din examenele pe care orice medic stomatolog trebuie să le practice și să le interpreteze corespunzător în cabinetul stomatologic și de chirurgie dento- alveolară. Palparea arterei carotide sau radiale oferă date importante despre frecvența , ritmul , durata și intensitatea pulsului arterial. Frecvența peste 90 de pulsații/minut exprimă tahicardie iar sub 60 pulsații / minut bradicardie. Există însă și unele forme particulare de puls care fără a fi patognomonice
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
colaps postural. Ea durează de la câteva secunde până la jumătate de oră. Poate fi însoțită de mișcări tonice ale mușchilor feței și membrelor. Controlul sfincterelor este păstrat (spre deosebire de convulsii) Pulsul este slab, uneori perceptibil doar la nivelul arterelor mari (carotidă sau femurală). Presiunea arterială este coborâtă , greu de măsurat uneori , respirația superficială, apare paloarea feței. Dacă pacientul este așezat în poziție orizontală cu picioarele mai sus decât capul, pulsul se amplifică, presiunea arterială crește, paloarea feței dispare, respirația se intensifică
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
loco-regional duce la apariția efectelor toxice prin supradozare Locul injectării — anesteziile în zonele intens vascularizate cresc riscul injectării intravasculare accidentale (anestezia la tuberozitate, la Spina Spix, gaura palatină posterioară). Administrarea accidentală , chiar de doze mici de anestezic loco-regional în artera carotidă sau artera vertebrală produce efecte toxice importante asupra sistemului nervos central. 7.1. MANIFESTĂRILE TOXICE ALE ANESTEZICELOR LOCALE Sistemul nervos central este mai sensibil la efectele toxice ale anestezicelor locale decât miocardul. Reacțiile toxice determinate de anestezicul loco-regional apar la
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
bătăi / minut) • aritmii cardiace ( salve de extrasistole) • tahicardie severă (peste 150 de bătăi/ minut) • hipotensiune severă • însuficiență respiratorie acută . Stopul cardiac se poate instala și fără semne de alarmă și este caracterizat prin : • pierderea conștienței pacientului (comă) • absența pulsului la carotidă • apnee • midriază • paloare accentuată sau cianoză ( în funcție de mecanismul de producere). Absența pulsului la carotidă, neacompaniată însă de absența reflexului fotomotor, traduce un stop cardiac recent (de câteva secunde). Dacă stopul respirator lasă reanimatorului un interval de 5-10 minute pentru reușita
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
hipotensiune severă • însuficiență respiratorie acută . Stopul cardiac se poate instala și fără semne de alarmă și este caracterizat prin : • pierderea conștienței pacientului (comă) • absența pulsului la carotidă • apnee • midriază • paloare accentuată sau cianoză ( în funcție de mecanismul de producere). Absența pulsului la carotidă, neacompaniată însă de absența reflexului fotomotor, traduce un stop cardiac recent (de câteva secunde). Dacă stopul respirator lasă reanimatorului un interval de 5-10 minute pentru reușita resuscitării, din nefericire stopul cardiac nu permite decât un interval de maxim 90 de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
90 de secunde. La apariția stării de inconștiență, funcțiile respiratorie și circulatorie trebuiesc evaluate imediat. În prezența stopului cardio-respirator, resuscitarea trebuie începută rapid, deoarece hipoxia cerebrală ce depășește 90de secunde poate determina apariția leziunilor ireversibile. Odată cu ultima pulsație la artera carotidă începe "moartea clinică" prin sistarea circulației cerebrale. Scopul măsurilor de resuscitare cardio-respiratorie (CPR) este de a furniza, în timp cât mai rapid, sânge oxigenat cordului (prin arterele coronare) și creierului (prin arterele carotide), până la restabilirea activității circulatorii și respira- torii
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
leziunilor ireversibile. Odată cu ultima pulsație la artera carotidă începe "moartea clinică" prin sistarea circulației cerebrale. Scopul măsurilor de resuscitare cardio-respiratorie (CPR) este de a furniza, în timp cât mai rapid, sânge oxigenat cordului (prin arterele coronare) și creierului (prin arterele carotide), până la restabilirea activității circulatorii și respira- torii. Deoarece timpul de supraviețuire a funcțiilor scoarței cerebrale este extrem de limitat, recent a fost introdus termenul de "Resuscitare cardio-pulmonară-cerebrală - CPCR". După stopul cardiac, respirația se oprește imediat în 20-30 secunde. Dacă reanimarea respiratorie
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cardiacă nu se concepe fără reanimarea respiratorie. Reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu și paralel cu respirația artificială. În instalarea brutală a stopului cardiac, medicul stomatolog este obligat să ia următoarele măsuri imediate de resuscitare (ABC): Pacientul fără puls la carotidă și fără respirație - în moarte clinică, este așezat orizontal pe dușumea , pe un plan dur prin priza de salvare Rautek, cu membrele inferioare ușor ridicate. A. Se controlează rapid și la nevoie se eliberează căile aeriene superioare. B. Se fac
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
aeriene, respirația artificială și, după pumnul presternal, masajul cardiac extern. Compresiunile transtoracice ale cordului sunt totdeauna sincronizate cu manevrele de resuscitare respiratorie. Dacă inima este oprită în diastolă (asistolie) și MCE nu reușește pornirea ei dar există puls la artera carotidă în timpul compresiunilor toracice, injecția intra-cardiacă (intraventriculară stângă!) poate determina rezultate bune în resuscitarea cardiacă. Injecția intracardiacă și defibrilarea cardiacă, deși fac parte din ABC-ul reanimării (Basic Life Support), pot fi executate numai de către medici experimentați și în prezența
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
simțire. • Timpii expirației se repetă cu frecvența de 10-15 insuflații pe minut, urmărind eficacitatea, recolorarea pacientului,pulsul, până când reapar respirațiile spontane eficiente sau până când victima a ajuns într-un mediu spitalicesc. Tot timpul, medicul controlează permanent existența pulsului la arterele carotide, pentru a cunoaște funcționalitatea sau nu a inimii sub respirația artificială. 2. Respirația "gură la nas" Metoda este preferată în unele țări și este mai simplu de executat decât cea "gură la gură". Se execută în stop respirator dacă prima
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
bucal sau nazal). Respirația este eficace, putându-se insufla 500-1200 ml aer. Cu mâna stângă medicul menține fixată masca, susținând mandibula ("priza în T"), iar cu mâna dreaptă apasă ritmic pe balon . C. CIRCULATION - Asigurarea circulației Pacientul fără puls la carotidă, fără respirație, cu conștientul abolit, în midriază areactivă (moarte clinică!), este poziționat orizontal pe un plan dur, cu membrele inferioare ușor ridicate.(20-30°). Se controlează libertatea căilor respiratorii și se fac 2-3 mișcări de respirație artificială "gură la gură", "gură
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
este eficace și pacientul se recolorează, dar nu reapare pulsul spontan, este vorba fie de o inimă slab excitabilă (se recomandă ADRENALINA intracardiac), fie de o fibrilație ventriculară (cordul trebuie defibrilat!) Dacă în timpul MCE nu se simte pulsul artificial la carotidă, iar semnele lipsei de oxigen se agravează, este vorba de un stop cardiac în sistolă, imposibil de reanimat. Măsurile de reanimarea sunt mult mai complexe, ele urmărind de fapt resuscitarea cardiacă + respiratorie + cerebrală. Refacerea integrală a activității și funcțiilor scoarței
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Capitolul 24 CHIRURGIA ARTEREI CAROTIDE INTERNE Stenoza carotidiană (SC) reprezintă una din cauzele principale de accident vascular cerebral (AVC). De aceea, prevenția evenimentelor neurologice este obiectivul major al chirurgiei carotidiene, în încercarea de a îmbunătăți istoria naturală și prognosticul acestor leziuni și de a oferi
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
mai puțin invazivă a endarterectomiei carotidiene (indicație grad 2 cu nivel scăzut de evidență). Ce se înțelege însă la ora actuală ca factor de risc în chirurgia carotidiană? Unul dintre factorii cei mai discutați în literatură se referă la ocluzia carotidei contralaterale, care poate agrava ischemia cerebrală în timpul EAC. Deși mai multe studii [2-7] nu au evidențiat diferențe semnificative între incidența AVC postoperator la pacienții cu și fără ocluzie contralaterală, există însă autori și studii mai recente care contrazic această opinie
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
antecedente cu sechele importante la nivelul stării de conștiență al pacientului. În anii de început ai chirurgiei carotidiene, endarterectomia în faza acută a AVC era o intervenție indicată [24]. Ulterior, s-a demonstrat că EAC în tromboza acută de arteră carotidă comună se soldează cu transformarea unui accident vascular ischemic într-unul hemoragic și deces [25], date rezultate încă din primul studiu randomizat dedicat acestei chirurgii. Corectarea unei stenoze carotidiene semnificative la un pacient cu AVC, dar care nu s-a
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]